Ziare.com

Cum scapam de traficul de cosmar din Bucuresti: Mereu verde la semafor pentru RATB si impozit redus daca n-ai masina

de Laura Mitran
Vineri, 17 Iunie 2016, ora 07:07

   

Cum scapam de traficul de cosmar din Bucuresti: Mereu verde la semafor pentru RATB si impozit redus daca n-ai masina
Descurajarea transportului cu autoturismul in oras este marea provocare pentru imbunatatirea circulatiei din Capitala. Specialistii propun multe masuri in acest sens, ramane de vazut pe care le vor adopta autoritatile.

Alternativa unui transport public accesibil si de calitate este principala modalitate de a reduce numarul masinilor care circula pe strazi. Dar pentru un transport public rapid este nevoie sa mai scada din presiunea traficului actual, astfel ca trebuie luate masuri in paralel, explica pentru Ziare.com Sorin Lenus Negrea, unul dintre autorii Planului de Mobilitate Urbana Durabila (PMUD) Bucuresti - Ilfov.

Sa-si lase masina la periferie. Dar cum?

"Ce se poate face imediat este sa creezi acele parcari de tip park-and-ride, unele la nivelul soselei de centura, altele in interior, in vecinatatea anumitor noduri de transport importante, unde cei care vin zilnic din afara orasului sa poata sa-si lase masinile in siguranta si sa continue calatoria cu un vehicul de transport public care, atentie!, nu poate sa fie unul oarecare", arata Negrea, inginer si doctor in transport public si dezvoltare urbana.

Pentru a functiona, aceste parcari trebuie deservite de o linie speciala, care sa faca rapid legatura, fara alte statii pe parcurs, fie cu prima statie de metrou, fie cu anumite noduri importante ale liniilor de transport. Calitatea serviciilor pe aceste linii va trebui sa devina noul standard in transportul public.

"Cand te adresezi celui care vrei sa-si lase masina la periferie, trebuie sa ai un transport rapid. Trebuie sa ai si anumite facilitati, proceduri si parametri: punctualitate, frecventa corespunzatoare, acces doar pe usa din fata, acces Internet, sa ai un anumit card de transport combinat cu abonamentul pentru parcare etc. Altfel nu poti sa-l atragi", completeaza Negrea.

Benziile proprii pentru transportul public: oprelisti si pasi de urmat

Benzile proprii pentru vehiculele RATB ar asigura o deplasare mai rapida a acestora si ar oferi predicitibilitate calatorilor.

Negrea arata ca exista propuneri viabile in acest sens, insa pentru generalizarea introducerii acestor benzi la nivelul intregii retele trebuie demarata o analiza.

"Acolo unde avem bulevarde cu prima banda ocupata de masini parcate, trebuie sa inventariem aceste masini, sa vedem daca sunt masini in tranzit sau ale celor care locuiesc in zona sau ale celor care lucreaza in zona si sa creem conditii de relocare, de parcare in vecinatate, de la caz la caz se pot identifica diverse solutii", precizeaza expertul.

Pana la generalizarea introducerii benzilor proprii, se mai pot face si alte interventii pentru a asigura o deplasare mai rapida cu transportul in comun de suprafata.

Astfel, se pot introduce benzile dedicate de scurta lungime, cu 100 - 150 de metri inainte de intersectie, astfel incat autobuzul sau troleibuzul sa ajunga primul la semafor si sa treaca primul prin intersectie.

Mai mult decat atat, semafoarele inteligente pot asigura verde la apropierea unui vehicul RATB.

"Pe linia (tramvaiului) 41, cand a fost data in folosinta, se asigura verde automat. Statiile fiind amplasate dupa intersectie, cum se apropia tramvaiul, sistemul adapta ciclul de semaforizare astfel incat tramvaiul sa primeasca verde si sa treaca intersectia", aminteste Negrea.

Acum se doreste ca toate liniile de tramvai principale, precum si unele linii de autobuz, sa beneficieze de aceasta facilitate.

PMUD presupune reevaluarea tuturor intersectiilor pentru a determina in ce mod poate fi prioritizat transportul public.

Biletul unic si statii acolo unde este necesar, nu unde "se poate"

O alta modalitate de a face transportul public mai atractiv este si asigurarea unor facilitati si legaturi rapide intre diferitele moduri de transport.

Biletul sau cardul de calatorie unic este un prim pas.

A functionat intr-o perioada (2010 - 2014) cardul RATB, care putea fi folosit si pentru stocarea calatoriilor sau abonamentelor de metrou, dar nu putea fi incarcat decat la chioscurile RATB, si nu la toate, pentru ca nu toate elibereaza abonamente.

Motivul pentru care a fost retrasa facilitatea a fost insa ca RATB nu a platit Metrorex sumele pe care le-a incasat pentru calatorii cu metroul, in total peste 17 milioane de lei pana la sfarsitul anului 2013, invocand dificultati financiare, astfel ca Metrorex a reziliat contractul.

Punerea la comun a calatoriilor individuale sau a abonamentelor pe acelasi card se poate face oricand, dar ar fi mai eficient daca RATB (aflata in subordinea Primariei Capitalei) si Metrorex (companie din subordinea Ministerului Transporturilor) ar avea si o politica tarifara comuna.

Acest lucru s-ar putea realiza prin trecerea Metrorex si a RATB sub aceeasi cupola, in cadrul viitoarei Asociatii de Transport Metropolitan Bucuresti-Ilfov, prevazuta in PMUD.

Inca de anul trecut Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat infiintarea Asociatiei de Transport Metropolitan Bucuresti (ATMB), asociatie de dezvoltare intercomunitara din care vor face parte Primaria Capitalei, Consiliul Judetean Ilfov si primariile ilfovene interesate de imbunatatirea infrastructurii de transport in regiunea Bucuresti - Ilfov.

In plus, este nevoie de o infrastructura care sa asigure interconectivitatea.

"Nimeni n-a luat in calcul faptul ca de la o statie de tramvai sau autobuz pana la intrarea la metrou, uneori pierzi peste 7 minute, in conditiile in care colegii de la metrou sunt preocupati sa asigure un intervalul de succedare a trenurilor sub 3 minute, cu investitii de milioane de euro", atrage atentia Negrea.

Acest lucru trebuie asigurat prin normative de proiectare, nu mai putem face statii acolo unde "se poate", ci acolo unde este necesar.

El arata ca, chiar daca mersul pe jos este bun pentru sanatate, atunci cand te grabesti, faptul ca ai de mers de la o statie la alta distante mari, si de cele mai multe ori cu obstacole, nu este un punct forte al transportului public.

"Trebuie sa luam in calcul intregul lant de calatorie, asa-numita calatorie door-to-door, de acasa pana la cladirea X sau zona Y, acolo unde este destinatia. Calatoria cu transportul public trebuie sa dureze cat mai putin si sa fie cat mai placuta", subliniaza specialistul.

Pentru a asigura exclusiv un transport public si de calitate, PMUD, gandit pentru perioada 2016 - 2030, propune extinderi importante ale retelei existente. Astfel, in urmatorii 15 ani, ar trebui sa fie date in folosinta 123 de kilometri de linii noi de metrou si 47 de vagoane noi, 259 de kilometri de linii modernizate de tramvai (infrastructura reabilitata, statii noi, prelungirea retelei actuale de tramvai, etc.) si 283 de tramvaie noi si modernizarea unora dintre cele existente si 250 de autobuze noi, ecologice (cu combustibili alternativi, motorizare Euro 6 sau propulsie electrica).

In prezent, in Capitala circula aproximativ 700 de autobuze, 250 de tramvaie si 150 de troleibuze.

"Daca am lansat modernizarea unei linii de tramvai, trebuie sa ma asigur ca atunci cand finalizez proiectul am si vehiculele pregatite pentru deservirea acesteia", atrage atentia Negrea.

Ce se intampla insa cu ansamblurile rezidentiale noi unde nu ajung nici autobuzele?

Pentru aceste zone rezidentiale, unde nu exista suprafata necesara pentru amenajarea unui capat de linie si a statiilor si unde largimea strazilor nu a fost calculata astfel incat autobuzele actuale sa poata vira in siguranta, vor fi introduse autobuze de capacitate medie cu un gabarit corespunzator.

"Foarte multe lucruri nu au fost luate in calcul de catre dezvoltatorii imobiliari, asa ca, in viitor, este necesara o colaborare cu acestia inca din faza de proiect, iar pentru cartierele deja existente utilizarea unor vehicule de medie capacitate", spune Sorin Negrea.

Impozit pe casa mai mic pentru cei care n-au masina

Pe langa realizarea unui sistem de transport public atractiv, se pot lua in calcul si alte mijloace de a descuraja circulatia cu autoturismul in oras, cum ar fi acordarea de facilitati fiscale celor care achizitioneaza un apartament in Bucuresti, la care nu "ataseaza" si un autoturism.

In plus, pot fi inchise anumite zone intre anumite ore sau pusa taxa pentru a circula cu autoturismul in centru, cum e la Londra de exemplu, dar numai dupa ce vor fi asigurate alternative viabile de ocolire a centrului.

Transportul de marfa este un alt domeniu care trebuie reglementat, atat ca tip de vehicul cat si interval de aprovizionare.

Insa alternativa transportului public de calitate este cruciala.

"In momentul in care utilizatorii de autoturisme vor constata ca pot sa ajunge la destinatie mult mai repede si in conditii foarte bune, vor opta pentru transportul public", conchide Sorin Negrea.

PMUD presupune o investitie de 7 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde de euro pentru extinderea si modernizarea metroului.

Planul a fost intocmit in perioada 2014 - 2015 cu sustinerea Primariei Bucuresti, Consiliului Judetean Ilfov si Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Bucuresti - Ilfov, institutiile de care depinde implementarea sa.

In acest moment, PMUD este in stadiu de dezbatere publica, iar cei interesati sunt invitati sa isi spuna parerea si sa vina cu propuneri pe pagina de Facebook dedicata.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre trafic Bucuresti RATB masini
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6946 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
30 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Banda unu este parcare mai peste tot

Daca iei masinile de acolo, unde le duci? Nu mai este loc. Orice bucatica de loc liber a devenit parcare. Orasul e prea mic pentru cate masini sunt in circulatie. Din ce stiu solutia cu semafor inteligent la tramvaiul 41 a fost respinsa fiind periculoasa si generatoare de accidente nu tehnic, ci din cauza indisciplinei in trafic, multi nu respecta culoarea rosie si se baga, ar fi fost necesare bariere. Cum poti descuraja circulatia cu masina? Pai nu poti. Nu poti introduce impozitare diferentiata fiindca te trezesti cu ceva zeci de mii de procese. Singurul lucru posibil este ca insesi oamenii sa remarce ca e mai bine cu RATB-ul, mai ieftin, mai comod si mai rapid. Vor lasa singuri masina acasa. Asta va fi foarte greu. Deja toti stiu ca de dimineata cu 41, care circula excelent ajungi la Casa Scinteii de vreo 5 ori mai repede decat cu masina si totusi zi de zi cozile cresc, nu se renunta la masina. Cum facem?

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor