Si oamenii pe unde mai merg in Bucuresti? Interviu despre pietonii pierduti printre masini, gropi si chioscuri

Capitala nu mai este un oras pentru pietoni, cu atat mai putin pentru persoanele cu dizabilitati, varstnici sau copii, sustin ONG-urile, care trag de urechi municipalitatea pentru trotuarele inguste si chioscurile care le ocupa.

Bucurestenii nu mai au pe unde sa mearga, iar oamenii cu probleme locomotorii, auditive sau de vedere nu se pot descurca in trafic din cauza ca autoritatile locale mai rau ii incurca decat sa le accesibilizeze traseul.

Asadar, Active Watch si alte organizatii non-guvernamentale preocupate de infrastructura pietonala din Bucuresti si-au propus sa traga un semnal de alarma in legatura cu aceasta problema, care afecteaza calitatea vietii locuitorilor Capitalei.

Initiatorii vor organiza un eveniment de constientizare vineri la metrou si marsul "Oras accesibil pentru oameni", sambata, din Piata Universitatii pana in Piata Victoriei.

Ce mai pune la cale Oprescu: Centrul Capitalei devine pietonal, cu 200 de milioane de euro

De asemenea, organizatorii marsului vor trimite scrisori deschise la primariile de sector, la Primaria Capitalei si la Ministerul Muncii, in care vor cere masuri urgente pentru solutionarea acestor probleme.

Initiatorii campaniei au facut si un experiment in centrul Capitalei, in care o persoana aflata in scaun rulant a incercat sa traverseze intersectia de la Piata Universitatii.

S-a constatat ca platformele pentru oameni cu dizabilitati din pasaj nu sunt functionale in weekend, cheia aflandu-se in posesia personalului administrativ angajat de Primaria Capitalei, care nu era la post in ziua experimentului. Astfel, barbatul in scaunul rulant a fost nevoit sa parcurga peste un kilometru pentru a traversa intersectia.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, reprezentantul Active Watch Irina Zamfirescu a vorbit despre solutiile ce ar putea fi implementate de municipalitate si modul in care sunt afectati bucurestenii de o infrastructura proasta atat pentru ei, cat si pentru masini.

Spuneati ca exista legislatia in vigoare pentru accesibilizarea spatiilor publice, dar ca autoritatile nu implementeaza solutiile prevazute de lege. Ce inseamna, concret, aceasta accesibilizare?

Conform legii, toate persoanele au acces egal la spatiul public, resursele publice si institutiile publice. Astfel ca pentru persoanele cu nevoi speciale, spatiul trebuie adaptat in consecinta. Toate persoanele trebuie sa aiba acces la educatie, la viata sociala si culturala a unui oras. Accesibilizare inseamna crearea conditiilor prielnice pentru ca un om sa se poata deplasa independent in spatiul public.

Calea Victoriei, bulevard pietonal? Ce planuri are Oprescu

Tehnic: nicio bordura, in zonele de trecere, nu trebuie sa depaseasca 2 cm, semafoarele trebuie sa fie dotate cu avertizor acustic, fiecare dintre trecerile de pietoni trebuie sa aiba avertizare tactila, mijloacele de transport in comun sa fie dotate cu rampe de acces, trotuarele trebuie sa aiba minimum 1,5 m latime (trotuar liber, fara masini parcate).

Sintetizand, o persoana in scaun rulant trebuie sa se poata deplasa singura, din orice punct al orasului in orice alt punct al orasului.

Cateva dintre problemele amintite sunt trotuarele inguste, chioscurile si masinile parcate aiurea. Ce solutii are municipalitatea?

Solutiile exista in virtutea unei legi care obliga autoritatile locale la accesibilizare. Legea permite montarea stalpisorilor care sa interzica urcarea masinilor pe trotuar, precum si amendarea contraventionala a soferilor care nu respecta interdictia de a parca pe trotuar.

Pentru Bucuresti este necesar un Plan de Accesibilizare Integrat. Acesta asuma reconsiderarea spatiului urban in functie de prioritatile la deplasarea pe trotuar, permitand solutii precum: largirea trotuarelor in dauna caii de rulare (metoda deja aplicata in multe state europene), realizarea de parcari sau supra-taxarea in zonele foarte aglomerate de masini.

Proiectul pasajului pietonal de la Piata Romana, contestat de ONG-uri

In ceea ce priveste amplasarea chioscurilor pe trotuar, aceasta este o consecinta a lipsei de comunicare intre diverse departamente ale diferitelor primarii din municipiul Bucuresti. O atenta monitorizare a emiterii de autorizatii pentru aceste chioscuri sau amplasarea mobilierului urban va duce la preintampinarea unor astfel de situatii.

Cea mai importanta si ieftina masura de accesibilizare pentru primarie este refuzul de a semna procesul verbal de receptie pentru lucrarile noi in lipsa respectarii conditiilor minime, reglementate prin lege.

Referitor la scrisorile care vor fi trimise autoritatilor, ce veti face in conditiile in care acestea vor fi ignorate?

Scrisorile si marsul reprezinta doar initierea unei ample campanii de advocacy pentru accesibilizarea Bucurestiului. Acum sunt 24 de organizatii non-guvernamentale implicate in mars, hotarate sa convoace atat expertii tehnici, cat si decidentii de la nivel local si central la dezbateri pe marginea acestui subiect.

Bucurestiul a trecut de la gri insipid la papagal kitsch - ce-i de facut? (Galerie foto)

Obiectivul final trebuie sa fie realizarea acestui Plan de Accesibilizare si bugetarea lui corespunzatoare. Avand in vedere ca exista parghii legale pentru a constrange autoritatile publice sa accesibilizeze orasul, organizatorii marsului vor evalua inclusiv posibilitatea de a merge in instanta pentru respectarea drepturilor omului.

Care sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta pietonii obisnuiti din Bucuresti?

Pietonii obisnuiti sunt o categorie relativ eterogena: persoane in varsta, persoane cu bagaj, persoane cu bebelusi in carucior, chiar si persoane pe tocuri. Problemele pe care persoanele cu dizabilitati le intalnesc in Bucuresti sunt aceleasi cu problemele majoritatii. Pentru orice pieton, trecerea pe calea de rulare din cauza unei masini parcate pe trotuar este periculoasa.

Proiect pentru iubitorii Bucurestiului: Trasee prin vechile mahalale

Pentru persoanele varstnice, spatiile publice trebuie sa fie de calitate, fara sparturi sau discontinuitati. In cazul copiilor de varste relativ mici, trotuarele trebuie sa fie la fel de netede, avand in vedere dificultatea primilor pasi.

Dincolo de obstacolele fizice, orice supra-aglomerare a spatiilor publice destinate mersului pe jos creeaza senzatia de claustrare si reduce din placerea mersului pe jos. Avand in vedere nevoia de reducere a poluarii in Bucuresti, politicile de incurajare a transportului public si a transportului alternativ (inclusiv mersul pe jos) sunt necesare.

Pe langa infrastructura utilitara, un oras are nevoie si de zone pietonale, de promenada, insa ele lipsesc din Bucuresti.

Avand in vedere inghesuiala din zona Lipscani, devine evidenta nevoia de mai multe astfel de zone in Bucuresti. Exista incercari ale administratiei publice de a amenaja malurile Dambovitei ca zone de promenada.

Cu toate acestea, cartierele din Bucuresti pot fi revigorate prin crearea unor astfel de zone pietonale. Aceste zone pot fi facute de primariile de sector, chiar cu sprijinul comunitatilor.

Arhitectul-sef al Capitalei, despre gravele probleme ale Bucurestiului

Nevoia de socializare, precum si cresterea securitatii in zonele pietonale (unul dintre efectele directe ale crearii zonelor de promenada) sunt doua obiective extrem de importante in cresterea calitatii vietii. Crearea de zone pietonale duce la cresterea numarului de pietoni, cresterea atractivitatii turistice, deci cu timpul ar duce la cresterea economiei locale si a bugetelor locale.

Unei persoane cu dizabilitati ii este dificil sa se deplaseze ca pieton, dupa cum am observat in experiment, dar ce se intampla in cazul mijloacelor de transport?

Metrorex-ul si RATB-ul trebuie sa fie tratate distinct. Metrorex-ul a reusit accesibilizarea majoritatii statiilor de metrou, astfel ca accesul persoanelor cu dizabilitati locomotorii este relativ facil la metrou.

In ceea ce priveste RATB, desi teoretic noua flota de autoturisme are rampe de acces, acestea fie au ruginit (pentru ca nu au fost utilizate), fie nu sunt activate din cauza soferilor de autobuz. Din experientele persoanelor cu dizabilitati, multi dintre soferii de autobuz inca nu sunt pregatiti pentru intalnirea cu o persoana in scaun rulant, acestea din urma fiind nevoite, de foarte multe ori, sa abandoneze urcarea intr-un mijloc de transport in comun.

Constructiile haotice din Bucuresti ne tin departe de Schengen? Interviu

Accesibiliarea pentru nevazatori si pentru persoanele cu deficiente auditive este mai bine realizata, existand in majoritatea autobuzelor semnale auditive, precum si avertizari video cu privire la traseul autobuzului.

Oras accesibil pentru oameni

Marsul "Oras accesibil pentru Oameni" va avea loc sambata, incepand cu ora 11.00, pe urmatorul traseu: Piata Universitatii, Bulevardul Nicolae Balcescu, strada C.A. Rosetti, Bulevardul Magheru, Piata Romana, Bulevardul Lascar Catargiu, Piata Victoriei. Organizatorii marsului sunt ActiveWatch, OPTAR si ONPHR.

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...

Ciucă: Sebastian Burduja va convinge "un segment de electoral nehotărât" în cursa pentru Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marţi, 23 aprilie, că Sebastian Burduja, candidatul liberal pentru Primăria Capitalei, este opţiunea care dă speranţe celor care nu s-au...