Boc, in fata Parlamentului: Codul Muncii ii protejeaza pe cei care muncesc

Premierul Emil Boc a angajat, marti, raspunderea Guvernului pe Codul Muncii, urmand ca, imediat, Opozitia sa depuna o motiune de cenzura ce va fi dezbatuta si votata saptamana viitoare.

Profitand de faptul ca este 8 martie, premierul a oferit, inainte de inceperea lucrarilor, frezii tuturor jurnalistelor prezente la Parlament, dar si colegelor senator si deputat. PSD, PNL si PC au lipsit din sala, in semn de protest fata de decizia Guvernului de a-si angaja raspunderea pe Codul Muncii si a evita dezbaterea parlamentara.

De asemenea, accesul la balcoanele Parlamentului a fost permis numai reprezentantilor presei, pentru a se evita o situatie similara cu cea de la motiunea precedenta, cand un barbat s-a aruncat de la balcon din cauza masurilor de austeritate luate de Guvernul Boc.

Premierul a prezentat de la tribuna Parlamentului principalele modificari aduse de noul Cod al Muncii.

Emil Boc a afirmat din nou ca angajatorii vor putea face mai usor angajari, iar angajatii isi vor gasi mai usor de lucru. El a reamintit faptul ca actualul Cod al Muncii este in vigoare din 2003, iar de atunci au intervenit schimbari majore: intrarea Romaniei in Uniunea Europeana si declansarea crizei economice globale, ambele conducand la nevoia reala ca Romania sa devina competitiva si mult mai atractiva pentru investitori.

Emil Boc a precizat ca Romania ocupa locul 114 din 139 de tari intr-un clasament al rigiditatii fortei de munca, fiind nevoie de o flexibilizare reala a acesteia.

In conditiile in care rata de ocupare in Romania nu depaseste 58%, premierul a declarat ca exista loc suficient pentru a se diminua munca la negru, aceasta avand un efect negativ dublu: orice loc de munca la negru nu e fiscalizat, iar salariatul nu beneficiaza de protectiile specifice, cum ar fi ajutorul de somaj sau asigurarile de sanatate.

In acest context, premierul a explicat ca noul Cod al Muncii inaspreste sanctiunile pentru cei care utilizeaza munca la negru.

Citeste discursul integral al premierului

Contractul de munca pe durata determinata

Emil Boc a trecut in revista apoi principalele modificari majore introduse de noul Cod al Muncii. Astfel, in ceea ce priveste contractul de munca pe durata determinata, el a precizat ca Romania detine cea mai mica pondere a contractelor de munca pe durata determinata in totalul contractelor, de doar 1,1%, in conditiile in care ponderea UE e 14%, cu maxim in Polonia de 27%.

"Codul Muncii actual nu permite dinamismul fortei de munca. Am propus ca durata contractelor pe perioada determinata sa fie de 36 de luni, in loc de 24 de luni, si el sa poata fi prelungit cu acordul partilor", a spus premierul, precizand ca va ramane ca regula contractul de munca pe durata nedeterminata.

Durata maxima a timpului de lucru

In ceea ce priveste durata maxima a timpului de lucru, ea va ramane in concordanta cu Constitutia, care prevede ca durata normala a zilei de lucru ramane in medie de cel mult 8 ore pe zi si maximum 48 de ore pe saptamana. Singura modificare va fi ca media va putea fi calculata, de comun acord intre angajat si angajator, la un interval de 4 luni sau 6 luni, nu la 3 luni ca in prezent.

"Venim cu durata normala a saptamanii de 40 de ore, durata maxima ramane 48 de ore, dar media celor 48 de ore se calculeaza la un interval de 4 luni de zile, in loc de 3, pentru ca exista domenii care au caracter sezonier, in turism, constructii, unde este nevoie de o mai mare flexibilitate a programului. Dam posibilitatea sa se calculeze aceasta medie la un interval de 4 luni, iar prin intelegerea partilor, pe anumite domenii, se poate calcula la 6 luni", a precizat Emil Boc.

Criterii de evaluare si performanta

Premierul a respins acuzatia ca noul Cod incalca directiva europeana cu privire la timpul de lucru, si a explicat ca unul dintre cele mai importante elemente de noutate este stabilirea obiectivelor de performanta individuala si a impunerii criteriilor de evaluare.

"Performanta are prioritate", a subliniat premierul, explicand ca la reangajare, astazi cele mai importante sunt criteriile sociale, de tipul vechimii in munca, si nu profesionalismul angajatului.

Mesajul este "daca oamenii muncesc si isi fac treaba legea ii apara in orice situatie, la locul de munca si in instanta daca cineva exercita un abuz impotriva lor", a precizat premierul.

Munca la negru

In plus, printre noile prevederi ale Codului Muncii se mai numara cresterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25% din salariul de baza daca timpul reprezinta cel putin 3 ore din timpul de lucru, dar si introducerea de pedepse aspre pentru cei care incurajeaza munca la negru.

Astfel, se tripleaza amenzile pentru cei care utilizeaza munca la negru, iar in cazul in care se utilizeaza la peste cinci salariati, se aplica sanctiunea penala, si pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de subventii, fonduri publice sau europene.

In ceea ce priveste concedierile colective, premierul a explicat ca a fost acceptat un amendament al partenerilor de coalitie, conform caruia, in termen de 45 de zile calendaristice de la concediere, salariatul concediat are dreptul de a fi angajat cu prioritate pe postul reinfiintat fara concurs sau fara perioada de proba.

Emil Boc a respins si acuzatiile cu privire la incurajarea importului de forta de munca straina, precizand ca permisele de munca pentru cei veniti din afara vor ramane in continuare in numar limitat.

Alte precizari s-au referit la facilitatile care vor fi introduse in cazul participarii salariatilor la cursuri de formare profesionala din initiativa angajatorului.

De asemenea, premierul s-a referit pe larg la noile reglementari privind relatia angajat - sindicate si modul in care vor fi renegociate contractele colective de munca.

"A fost eliminata interdictia de constituire a reprezentantilor salariatilor, in cazul in care in unitate exista cel putin un membru de sindicat, fiind inlocuita cu propunerea ca reprezentantii salariatilor sa poata fi alesi numai in unitatile in care nu exista organizatii sindicale reprezentative, conform legii. In acest sens, in cazul in care nu exista organizatie sindicala reprezentativa in unitate, reprezentantii salariatilor pot sa desfasoare activitati specifice sindicatelor. Prin proiectul de lege s-a propus ca reprezentantii salariatilor sa poata negocia incheierea unui contract colectiv de munca, posibilitate, de altfel, reglementata si in Legea 130/96 privind contractul colectiv de munca.

Practic, ce inseamna, asta? Ca, astazi, daca ai o unitate cu 200 de angajati si acolo exista un membru de sindicat afiliat la Sindicatul Soferilor, el poate bloca dreptul celorlalti salariati de a participa la negocieri pe marginea contractului colectiv, fiind un singur membru de sindicat. Noi spunem asa: daca exista organizatie sindicala cu numarul de membri prevazut de lege, atunci, foarte bine, organizatia sindicala este aceea care negociaza. Dar daca nu exista organizatie sindicala, atunci trebuie sa lasi dreptul salariatilor, prin adunarea generala, tot alesi, dar salariatii sa-si poata negocia drepturile prin contract, potrivit legii, deci o anumita flexibilizare a acestor relatii", a explicat premierul.

In incheiere, Emil Boc a punctat inca o data ca noul Cod al Muncii este absolut necesar pentru a flexibiliza acest domeniu si pentru a face din economia romaneasca una competitiva.

Urmeaza cateva zile de dezbateri publice intense pe aceasta tema. Pentru a darama guvernul pe 16 martie, Opozitia are nevoie de 236 de voturi, de care nu dispune in acest moment. Pentru a evita surprizele neplacute, PD-L a anuntat inca de luni ca senatorii si deputatii democrat-liberali vor fi prezenti in sala saptmana viitoare, pentru a asigura cvorumul de sedinta, dar nu vor vota, tactica aplicata si de Opozitie in mai multe randuri, de exemplu la votul dat in cazul avizului cerut de DNA pentru Dan Pasat.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...