Tu stii ce mananci? Inghetata copilariei nu mai e facuta din lapte sau fructe, ci din E-uri. Iar Protectia Consumatorului ridica din umeri

In mod normal, orice parinte ar trebui sa poata afla nu doar ce contine inghetata pe care i-o cumpara din abundenta copilului, in fiecare vacanta de vara, dar si ce efecte are ea asupra sanatatii celui mic. Din pacate, inghetata este insuficient etichetata, la fel cum sunt cele mai multe dintre alimentele pe care le gasim in magazine.

In consecinta, nici parintii si nici copiii nu au cum sa afle prea multe despre ingredintele inghetatei si despre provenienta lor, riscand sa cumpere sortimente care i-ar putea imbolnavi, in timp.

Potrivit Dex Online, inghetata inseamna "crema din lapte, oua si zahar, sau sucul fructelor indulcit cu zahar si inghetat cu ajutorul unui aparat frigorific".

Din pacate, inghetata pe care o gasim in frigiderele magazinelor, in ultimii ani, nu mai contine aproape niciunul dintre ingredientele enumerate in definitia de mai sus. Inghetata de astazi este, in schimb, bogata in ingrediente greu de recunoscut si in aditivi alimentari nesanatosi.

Cateva minute petrecute in marile magazine ne-au fost suficiente pentru a constata ca, in loc de lapte, cele mai multe sortimente de inghetata din frigidere contin un ingredient numit "lapte reconstituit". Ce este acesta, de fapt? E lapte praf in care s-a adaugat apa. Dar consumatorul n-are nicio sansa sa afle aceasta informatie, in conditiile in care nici producatorul si nici comerciantul de inghetata nu i-o ofera. De unde ar putea consumatorul trage concluzia ca laptele reconstituit este, la origine, lapte praf, in conditiile in care unele sortimente de inghetata contin ambele ingrediente?

In mod normal, romanul ar trebui sa gaseasca, pe eticheta alimentelor, informatii clare despre fiecare ingredient. E un drept pe care legea i-l garanteaza de mai bine de un sfert de secol. Mai exact, de la momentul adoptarii OG 21/1992, care prevede ca oamenii au dreptul la o informare "corecta, completa si precisa" cu privire la toate produsele pe care le gaseste la raft.

Din pacate, pe langa faptul ca nu poate afla ce este "laptele reconstituit" - consumatorul n-are nicio sansa sa descopere nici macar de unde provine acesta. Daca ar fi fost produs in UE, poate ca totusi ar exista o garantie a calitatii sale. Daca, insa, substitutul de lapte a fost adus de prin Asia sau de prin Africa, e aproape imposibil de spus in ce conditii a fost el obtinut. Iar consumatorul are tot dreptul sa cunoasca provenienta tuturor ingredientelor si sa decida singur daca vrea sa manance inghetata cu lapte praf adus din Asia sau cu lapte proaspat, obtinut in Romania.

Ziare.com a intrebat, in repetate randuri, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) de ce provenienta ingredientelor nu este trecuta pe etichetele produselor alimentelor. De fiecare data, ANPC s-a multumit sa ne indice o serie de legi europene care reglementeaza etichetarea, fara a formula, insa, un raspuns asumat si lamuritor.

Spre exemplu, ANPC ne-a informat ca indicarea provenientei unui ingredient pe eticheta alimentului se face in conformitate cu prevederile Articolului 26 din Regulamentul European 1169/2011, care stabieste ca producatorul are obligatia de a mentiona provenienta ingredientelor doar in anumite conditii. Cam atat cu informarea corecta, completa si precisa a consumatorului...

Din pacate, citind eticheta inghetatei pe care o alege de la raft, consumatorul nu are cum sa descopere nici care sunt cantitatile de ingrediente pe care le contine alimentul.

In urma solicitarilor repetate ale Ziare.com, ANPC ne-a informat ca un producator e obligat sa indice pe eticheta cantitatea ingredientelor folosite la obtinerea unui aliment in conformitate cu Articolul 22 din Regulamentului 1169/2011. Acesta prevede ca:

"Indicarea cantitatii unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente utilizat (e) la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar este obligatorie atunci cand ingredientul sau categoria de ingrediente in cauza:

(a) figureaza in denumirea produsului alimentar sau sunt asociate de obicei de catre consumator cu denumirea respectiva;

(b) sunt scoase in evidenta in etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentari grafice;

(c) sunt esentiale pentru a caracteriza un produs alimentar si pentru a-l diferentia de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sau aspectului sau."

Dupa cum a descoperit Asociatia Infocons in urma unor analize comparative, pe piata exista sortimente de inghetata care contin mai mult sau mai putin zahar. In aceste conditii, din intelegerea noastra, cantitatea de zahar poate face diferenta intre produse si poate, astfel, influenta decizia de cumparare a consumatorului. In consecinta, cantitatea de zahar din inghetata ar trebui sa figureze pe eticheta acesteia. Dar cum autoritatile de la noi sunt mai interesate sa nu incalce vreo norma europeana decat sa-i apare interesul consumatorului, producatorilor de inghetata li se permite, in continuare, sa isi eticheteze produsele mai degraba cum le convine si mai putin cum ar trebui, de fapt, sa o faca...

Inghetata e din ce in ce mai chimizata

Un alt studiu realizat de Asociatia Infocons si dat publicitatii in luna iulie 2018, arata ca, in ultimii ani, a crescut numarul de aditivi folositi la fabricarea inghetatei. Astfel, daca in 2014 producatorii foloseau, de regula, o gama de 5 aditivi la fabricarea inghetatei, in 2017 ajunsesera sa foloseasca 6 aditivi. In plus, mai spun specialistii de la Infocons, pe piata sunt sortimente de inghetata care contin nu mai putin de 16 E-uri.

Daca macar toti acesti aditivi alimentari din inghetata ar fi inofensivi, poate ca utilizarea lor nici macar n-ar mai merita amintita. Din pacate, unele dintre aceste substante trebuie consumate cu prudenta, mai ales de catre copii.

Spre exemplu, unul dintre aditivii folositi pe scara larga la fabricarea inghetatei este E 150d, cunoscut si sub denumirea de caramel cu sulfit de amoniu. Potrivit Infocons, acest aditiv se obtine "prin incalzirea si arderea pana la carbonizare a unor zaharuri (glucoza, fructoza) amestecate sau nu cu substante acide sau alcaline".

Producatorii au voie sa adauge pana la 20 de grame de E150d la un kilogram de inghetata. Consumatorii n-ar trebui, insa, sa consume mai mult de 200 mg de kilogram corp pe zi. Cu alte cuvinte, un copil de 6 ani care cantareste 18 kilograme si mananca mai multe inghetate pe zi risca sa ingereze prea mult aditiv si sa se aleaga cu o durere persistenta de stomac!

Chiar si caragenanul (E407) folosit ca agent de ingrosare ar putea cauza boli grave, cum ar fi ulcerul sau chiar cancerul, potrivit Asociatiei Pro Consumatori.

In plus, cele mai multe dintre sortimentele de inghetata contin o serie de substante mentionate pe eticheta doar sub denumirea de "arome". Asa cum Ziare.com v-a informat deja in cadrul unui material precedent, cele mai multe dintre aceste arome sunt obtinute pe cale chimica, iar unele dintre ele, ingerate in mod constant, ne pot imbolnavi. Tot mai des, aromele inlocuiesc fructele din compozitia inghetatei.

In aceste conditii, inghetata - desi privita ca un desert al copilariei - ar trebui consumata cu din ce in ce mai multa precautie, mai ales de catre cei mici. Pentru ca, din pacate, autoritatea care ar trebui sa ne informeze si sa ne protejeze nu isi face treaba nici macar atunci cand e vorba de copiii nostri.

Exista Protectia Consumatorilor, autoritate platita generos din banii nostri pentru a proteja consumatorii romani si care, potrivit legii, ar trebui sa se ocupe de informarea noastra si scoaterea de pe piata a produselor care ne pun in pericol sanatatea. Practic, ce ati auzit, ce ati vazut, ce ati simtit in ultima luna, in aceasta vara, in ultimul an, ca ar fi facut Protectia Consumatorului pentru protejarea sanatatii dvs. si a familiei dvs? Si aici, fata de alte autoritati care nu isi asuma responsabilitatile pe care le au, este o chestiune de viata si de moarte. A romanilor.

Articolul face parte din campania Ziare.com Tu stii ce mananci?- o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre.

De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc.) care ne-ar putea afecta sanatatea?

Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii.

Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com.

Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Iohannis, întrebat de ce a mers în Coreea de Sud cu un avion de lux: „Am venit cu o aeronavă mică. Nu ştiu cum definiţi un avion de lux”

Klaus Iohannis a răspuns marţi, 23 aprilie, de ce s-a deplasat în Coreea de Sud cu un avion de lux în timp ce miniştrii au mers cu un avion de linie, precizând că a venit într-o deplasare...

Iohannis, reacție despre candidații separați la primăria Capitalei: "Important este să nu ducă la lupte electorale în interiorul coaliţiei" VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis se teme cu privire la eventuale tensiuni în coaliția de guvernare PSD-PNL după ce partidele au decis să susțină candidați diferiți la primăria Capitalei în...