Ziare.com

Tu stii ce mananci? Branza topita se obtine din putine lactate si multe E-uri. Iata ce ar trebui sa stii, inainte sa o alegi de la raft

de Gabriel Kolbay
Miercuri, 10 Octombrie 2018, ora 07:21

   

Tu stii ce mananci? Branza topita se obtine din putine lactate si multe E-uri. Iata ce ar trebui sa stii, inainte sa o alegi de la raft

O etichetare corecta l-ar ajuta pe consumator sa inteleaga ca branza topita este cel mai chimizat si mai putin hranitor produs obtinut vreodata din lapte. Cum, insa, autoritatile de la noi ii lasa pe fabricanti sa treaca pe eticheta informatii succinte, pe care putini consumatori le pot intelege, branza topita continua sa ajunga frecvent pe mesele romanilor.

Mai rau este ca acestia nici macar nu stiu ca isi risca sanatatea, consumand-o prea des.

Primul lucru pe care orice consumator ar trebui sa il stie este ca ingredientul principal al branzei topite il reprezinta, de regula, resturile altor branzeturi, care se incalzesc la o temperatura mare si se amesteca, apoi, cu saruri de topire si cu alti aditivi alimentari.

Iar asta face din branza topita nu un sortiment sanatos si hranitor de branza - cum sunt, spre exemplu, casul, telemeaua sau cascavalul - ci mai degraba un subprodus alimentar.

In alte tari, autoritatile au inceput demult sa ia masuri pentru a-l ajuta pe consumator sa face diferenta intre branzeturile de buna calitate si cele mai putin sanatoase. Spre exemplu, in SUA - tara in care James Kraft a facut avere din vanzarea de branza topita, in prima jumatate a secolului XX - Food and Drug Administration (FDA) nu mai priveste acest aliment cu ochi buni. In consecinta, a inceput sa schimbe modul in care el este etichetat. Asa se face ca astazi, in America, niciun aliment nu poate fi vandut sub denumirea de "branza" decat in cazul in care contine, in procent de cel putin 51%, lactate sau macar alte resturi prefacute ale acestora.

Autoritatile romane nu sunt, insa, nici pe departe atat de exigente ca cele din State Unite. In consecinta, la noi, branza topita e saraca pana si in resturi de branzeturi, dar abunda in aditivi.

Spre exemplu, am gasit la raft sortimente de branza topita care contin resturi de branzeturi doar in proportie de circa 40%. Ce-i drept, daca pe langa acestea punem la socoteala si alte ingrediente - cum ar fi laptele praf reconstituit, zerul praf, smantana si untul - poate ca procentul de lactate din branza topita ar atinge si la noi 51%.

Problema este ca, in Romania, consumatorul n-are cum sa verifice daca asa stau lucrurile, de vreme ce fabricantii de branza topita nu trec pe eticheta decat parte dintre cantitatile de ingrediente folosite.

Din punctul nostru de vedere, producatorul ar trebui sa treaca pe eticheta ce cantitate din fiecare ingredient se regaseste in produs. Asa ar putea si consumatorul sa isi aleaga branza topita nu doar la ghici - cum e obligat sa faca acum - ci in functie de continutul de lactate din produs!

O alta problema este ca niciun producator de branza topita nu mentioneaza, pe eticheta, provenienta ingredientelor. Daca ele ar fi din Romania sau dintr-o alta tara europeana, consumatorul mai poate spera ca au fost produse cu respectarea unor norme stricte de siguranta alimentara. Daca, insa, ingredientele au fost importate din China sau din cine stie ce alt stat indepartat, romanul nu mai are nicio certitudine ca ele sunt, intr-adevar, sigure pentru consum.

Din acest motiv, provenienta ingredientelor ar trebui trecuta pe eticheta, de vreme ce ii poate influenta consumatorului decizia de cumparare. Pana la urma, normal ar fi ca omul sa poate decide singur daca vrea o branza topita cu lapte praf din China sau una obtinuta din resturi de cascaval autohton.

Aditivii alimentari care ne pot imbolnavi

Cei mai multi dintre consumatori cumpara branza topita nu doar pentru gustul ei, ci si pentru textura untoasa, uniforma. Aceasta din urma nu se poate obine, insa, fara adaugarea in compozitia produsului a unor saruri de topire, cum ar fi fosfatul de sodiu (E339) si polifosfatii (E452).

Pentru ca legea europeana ii obliga, producatorii de branza topita trec numele sarurilor de topire pe eticheta. In schimb, nu il informeaza in niciun fel pe consumator asupra efectelor pe care aceste substante le au asupra sanatatii umane, daca sunt ingerate in mod constant.

Spre exemplu, potrivit Infocons, un consum sustinut de fosfat de sodiu - care se gaseste nu doar in branza topita, ci si in alte lactate de pe piata - poate cauza tulburari metabolice. Aceleasi efecte le poate avea si consumul de polifosfati, de asemenea prezenti nu doar in branza topita, ci si in produse din peste si crustacee, in aluaturi congelate si in cafeaua de la automat.

Nu in ultimul rand, unele dintre sortimentele de branza topita contin chiar si nitrit de sodiu (E250) . Acesta este folosit pe post de conservant, cu toate ca pana si specialistii europeni care recomanda utilizarea lui admit faptul ca, in timp, acesta poate provoca aparitia cancerului. Si mai rau este ca, potrivit Infocons, consumand doar cateva felii de salam pe zi atingem limita maxima de E250 pe care organismul nostru o poate tolera.

Iar in cazul in care introducem in organism aditivul nu doar din salam, ci si din branza topita, ar trebui sa ne fie destul de clar ca riscam sa ne imbolnavim.

Cel mai probabil, daca ar afla toate aceste lucruri citind eticheta branzei topite, consumatorul s-ar gandi de doua ori inainte sa o ia de pe raft. Sau ar cauta doar sortimentele cu continut bogat de lactate si putini aditivi. Dar cum nici producatorul nu se grabeste sa-l informeze corect si nici autoritatile nu-i apara drepturile, consumatorul ajunge sa plateasca destul de mult pe produse care, in loc sa-l hraneasca si sa-i dea vitalitate, mai degraba risca sa-l imbolnaveasca.

Articolul face parte din campania Ziare.com Tu stii ce mananci?- o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre.

De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc.) care ne-ar putea afecta sanatatea?

Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii.

Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com.

Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4233 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor