Ziare.com

Tu stii ce mananci? Cum citesti eticheta branzeturilor, daca vrei sa ai grija de sanatatea ta. Clorura de calciu - folosita si la branza, si la ... deszapezire

de Gabriel Kolbay
Marti, 22 Mai 2018, ora 09:39

   

Tu stii ce mananci? Cum citesti eticheta branzeturilor, daca vrei sa ai grija de sanatatea ta. Clorura de calciu - folosita si la branza, si la ... deszapezire
In mod normal, consumatorul roman ar trebui sa gaseasca pe etichetele branzeturilor tocmai acele informatii care sa-l ajute sa isi aleaga, dintre zecile de sortimente de la raft, cele mai sigure si mai sanatoase produse. Din pacate, producatorii si comerciantii sunt, adesea, zgarciti cu aceste informatii.

Un consumator de branza s-ar putea multumi sa cunoasca: numele si gramajul produsului pe care il gaseste la raft, lista completa a ingredientelor acestuia si provenienta lor, tara in care a fost branza obtinuta si datele celui care a produs-o, pentru a afla mai multe despre calitatea ei.

Dupa caz, i-ar mai putea fi de folos informatii legate de eventuale conditii speciale de pastrare a produsului, de continut sau de alergeni. Din pacate, putine sunt, pe piata romaneasca, branzeturile corect etichetate, care sa-i ofere consumatorului macar aceste informatii de baza.

Consumatorul afla doar arareori: branza contine cheag natural sau clorura de calciu?

Cele mai multe sortimente de branza contin doua ingrediente de baza: laptele si cheagul. Acesta din urma este - asa cum i-o spune si numele - substanta care face posibilia coagularea laptelui pentru obtinerea unui sortiment de branza. Din pacate, in ultima vreme, tot mai multi producatori de lapte aleg sa foloseasca cheag artificial - de regula, clorura de calciu - pentru ca este mai ieftin decat cel natural, extras din stomacul rumegatoarelor tinere.

Cei mai multi dintre producatorii de branzeturi nu scriu pe eticheta produsului decat ca au folosit "cheag", fara a mai mentiona daca au optat pentru cel natural sau pentru unul artificial. Doar unii dintre ei amintesc pe eticheta despre "cheagul de orginie non-animala" folosit, iar cei care scriu in clar ca au adaugat clorura de calciu produsului sunt de-a dreptul putini.

Consumatorul ar trebui sa stie ce fel de cheag s-a folosit la prepararea branzei mai ales din cauza ca, spun mai multi nutritionisti, clorura de calciu n-ar trebui inclusa in alimentatia copiilor mici. Si in cazul adultilor ea ar putea crea probleme de sanatate, daca se acumuleaza in organism. Mai exact, in cantitati mari, clorura de calciu poate favoriza, printre altele, aparitia pietrelor la rinichi si a starilor de voma, se arata intr-un studiu al APC.


Consumatorul are dreptul sa stie ce substanta a folosit producatorul pe post de cheag non-animal - Foto: Ziare.com


Ca fapt divers, clorura de calciu lichida este folosita cu succes in deszapezire, deoarece patrunde in gheata mai usor decat nisipul sau sarea si nu este la fel de coroziva cu materialele din care sunt facute drumurile.

Cascavalul ras la caserola, aparut parca de nicaieri

Intr-un supermarket, in galantarele cu alimente aflate pe finalul perioadei de valabilitate, am gasit caserole de unica folosinta, infasurate in folie alimentara si care, potrivit retailerului, contin cascaval ras. Caserolele au etichete, insa informatiile inscrise pe ele sunt putine si abia vizibile, in mod clar insuficiente pentru a le asigura consumatorilor o informare corecta si completa.

Spre exemplu, chiar si numele produsului e greu de deslusit. De fapt, in clar sunt trecute pe eticheta doar data de ambalare si cea de expirare a cascavalului, alaturi de temperatura la care acesta trebuie pastrat. In rest, nimic relevant.



Eticheta nu contine niciun cuvant despre compozitia produsului si originea ingredientelor, despre continut de aditivi sau conservanti sau despre locul si modul in care a fost cascavalul preparat. Inainte sa aleaga produsul, consumatorul nu are nici macar posibilitatea sa afle daca acest cascaval a fost ras in magazin sau a fost livrat in aceasta forma de producator. Unde a fost stocat cascavalul, in ce conditii si pentru cata vreme sunt alte date care lipsesc de pe eticheta, dar care i-ar putea fi de mare folos consumatorului.

Din pacate, atrasi de pretul redus - cu circa o treime mai mic fata de cel al kilogramului de cascaval la calup care nu expira peste o zi sau doua - oamenii s-au grabit sa puna in cosuri produsul despre care nu stiau aproape nimic.

Un nou tip de mozzarella, fara lapte

In acelasi supermarket am gasit, la raft, un produs pe a carui eticheta scria "Specialitate vegetala mozarella felii". Comerciantul a ales pentru acest produs o denumire vaga, care-l poate induce usor in eroare pe consumator. Iata de ce.

Mozzarella este o branza nefermentata si grasa, obtinuta din lapte de bivolita. Procesul de preparare a mozzarellei a fost adus la desavarsire de fermierii din sudul Italiei, care si-au inregistrat produsul si au obtinut pentru el, in baza Regulamentului CE nr. 509/2006, titlul de "specialitate traditionala garantata". Or, asta inseamna ca mozzarella nu poate fi produsa decat dupa reguli stricte, ceea ce contribuie la pastrarea prestigiului produsului.


Folosirea denumirii "mozzarella" in denumirea unui produs pe baza de ulei de cocos si amidon nu face decat sa-l deruteze pe consumator - Foto: Ziare.com


Problema este ca intre branza din sudul Italiei si produsul de la raft cu care i-a fost asociat numele nu exista nicio legatura. Motivul e simplu: in vreme ce mozzarella e facuta din lapte si cheag, produsul vegetal feliat e obtinut, in principal, din ulei de cocos si amidon.

Cel putin la fel de neclara este si etichetarea unui alt produs pe care l-am gasit pe acelasi raft. Desi pe ambalajul acestuia scrie ca a fost preparat "pe baza de grasimi si uleiuri vegetale", eticheta de la raft il indica drept "Spec. veg. AR branza".

Ei bine, doar uitandu-ne la produs putem cadea de acord, din start, ca nu e branza, de vreme ce ingredientul principal nu e laptele. Ce inseamna "AR" nu stim, asa ca mai putem fi siguri doar de un singur lucru: eticheta produsului n-a fost gandita in asa fel incat sa-i ofere consumatorului o informare corecta, precisa si completa.


O fi produsul pe baza de grasimi si uleiuri vegetale gustos, dar cu siguranta nu e branza - Foto: Ziare.com


In piete, degustatul bate etichetarea

Din piete, consumatorul roman poate cumpara branzeturi de toate felurile, de la cele vandute corect, din galantare curate, pana la cele care se dau, inca de la primele ore ale diminetii, din sacose soioase de rafie, asezate direct pe caldaram.

In schimb, ceea ce nimeni nu va gasi, vreodata, in pietele din Bucuresti este o etichetare corespunzatoare a produselor alimentare. Sortimentul de branza si pretul acesteia sunt singurele doua informatii pe care comerciantii de la tarabe accepta sa i le ofere consumatorului, in scris.

In rest, totul e pe gustate si pe baza de cuvant de onoare al producatorului. Daca acesta spune ca n-a pus niciodata aracet in branza, ca isi hraneste vacile doar cu furaje bio si ca in camera de muls e mai curat ca intr-o farmacie, consumatorul n-are altceva de facut decat sa creada, de vreme ce oricum nu poate verifica daca lucrurile stau, intr-adevar, asa.

Din pacate, dupa o simpla plimbare de cateva zeci de minute printre rafturi si galantare, am descoperit ca romanii n-au nicio sansa sa afle ce contin, de fapt, multe dintre branzeturile pe care le consuma. Derutati de etichetare, oamenii s-au obisnuit sa isi aleaga alimentele mai mult in functie de pret si de aspect. Iar asta i-ar putea costa sanatatea, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

In mod normal, consumatorul n-ar trebui sa fie obligat sa isi asume niciun risc, de vreme ce in tara noastra exista autoritati anume create ca sa vegheze la siguranta lui alimentara. Vorbim despre mii de salariati ai statului care ar trebui sa stabileasca un mod unitar si clar de etichetare a fiecaruit tip de produs alimentar si, ulterior, sa se asigure ca atat producatorii cat si comerciantii il respecta. Daca asa ceva s-ar intampla, la raft n-ar mai ajunge decat alimente despre care am avea suficiente informatii si care n-ar contine substante periculoase. De ce, insa, autoritatile nu reusesc sa isi faca treaba si sa-i vina in ajutor consumatorului, ramane o chestiune greu de inteles.

Articolul face parte din Campania Ziare.com Tu stii ce mananci?- o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Citeste si:


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6988 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

ce mananc? tot ce am chef. va transmit salutari din Tara Branzei :)

vreo 250 de feluri in toate magazinele, si poate dublul in fiecare sat care are "fromageria" lui tipica si inimitabila :))) fara aracet, in grajduri curat ca in farmacie! laptele controlat individual la fiecare taran furnizor...

maine vorbim si despre carne, daca vreti :)
sau despre ciocolata.

 

Timpitel

Tu stii ce este clorura de sodiu? O ai tu in solnita si o pui in mincare cind nu este suficient de sarata. Dar se foloseste si la dezghetrea drumurilor. Ai grija, arunca sarea din casa. Un ultim sfat, mai treci o data prin liceu!

 

clorura de calciu vs clorura de sodiu

CaCl difera de NaCl,
Clorura de calciu este o sare a calciului cu acidul clorhidric cu formula chimică CaCl₂. Iritant pentru ochi(După contactul cu pielea: spălati cu multă apă si indepărtati imbrăcămintea contaminată;
 După contactul cu ochii: clătiti cu multă apă pleoapa tinută larg deschisă, chemati oftalmologul;
 După inghitire: faceti victima să bea multă apă; consultati medicul dacă există dureri;)

Deci, prima este toxica,
cealalta este folosita in bucatarie.

la fel de timpitel

mai documenteaza-te: http://www.calciumchloride.com/market.shtml
https://www.livestrong.com/article/253218-what-are-the-dangers-of-calcium-chloride/
https://www.livestrong.com/article/279730-what-is-the-difference-between-sodium-chloride-calcium-chloride/
https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Calcium_dichloride#section=Use-and-Manufacturing
https://www.drugbank.ca/drugs/DB01164
http://www.cheesemaking.com/calciumchloride.html

Tampitul fac pe altii tampitei

Ar fi trebuit dupa multi ani sa treci de clasa 6-a nu sa trimiti pe alti sa faca liceul. Daca pentru tine calciu este identic cu sodiu atunci si capul tau de jos egal cu capul de sus.Si probabil gandesti cu capul de jos.

simplu

E simplu puiule, daca clorura de calciu este blamata ca se introduce in brinza si ca se foloseste si la deszapezire, acelasi lucru este si in cazul clorurii de sodiu. de ce ar fi una mai toxica ca alta? faptul ca se foloseste la deszapezire nu le descalifica a fi folosite in alimentatie. Asa ca mai citeste, mai gindeste si abia apoi sa te dai *** pe aici. Te-a pus ziaristul lui peste sa ii sari in ajutor/ Esti penibil. Vezi ca am dat o lista de link-uri. Problema este ca articolul este de 2 bani si ca ziaristul ala ar trebui sa mearga intii la scoala inainte de a se apuca de scris.

NU va mai agitati …

ORICE aliment preparat de altii, este nociv.

Singura branza adevarata este aia facuta in casa sin lapte ne- pasteurizat si ne-fiert.

Lapte bun, in sensul de mai sus, este la “pompa" la Naturalia, si costa 35 de lei litrul
Are grasime 3,5 – 4,2 la suta.
Ori il bei FARA alltceva, nefiert, dar cu inghtituri mici, sa aiba vreme sa fie pre-gigerat in gura.
Ori il lasi la aer, in casa si astepti doua, trei zile sa se ridice smantana …
Este delicioasa …
La fel ca si …
Dupa, bei zerul curat, are proteine autentice.
Ori lasi sa se separe, fara sa consumi smantana.
Eu nu pot rezista : semana asa de mult …
Strecori in panza si ai o branza adevarata, mai grasa decat aia de mai sus …

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor