Opinii: Brambureala, mai rea decat austeritatea

Pentru parinti si viitorii parinti agonia nu a luat sfarsit, pentru ca reprezentantii Coalitiei nu au reusit sa ia o decizie in privinta concediului maternal.

Ba chiar mai rau, in loc de trei variante, am ajuns la cinci, mergand, in linii mari, pe doua filosofii: fie cea initiala a ministrului Muncii, adica un concediu redus la 1 an, cu indemnizatie de 85% din salariu, fie cele aparute ulterior, bazate pe reducerea dramatica a indemnizatiei, dar mentinerea concediului la durata de 2 ani sau chiar prelungirea lui la 3 ani.

Si ca tabloul sa fie complet, a aparut in discutie si inamicul public numarul 1 care sa ridice responsabilitatea deciziei guvernamentale: FMI cere concediu de 1 an si indemnizatie de maximum 1.000 de lei. Indiferent care va fi decizia, daca ea va inclina in favoarea femeilor de cariera, care prefera concediu mai scurt, dar bani decenti, sau in favoarea celor care prefera un concediu lung si pentru care indemnizatia minima este chiar o afacere, exista cateva aspecte aberante in toata aceasta nebunie.

In primul rand balbaiala guvernamentala. Intai iese, geluit si tantos, Cristian Boureanu si anunta o decizie ferma, dupa care apar tot felul de voci din propriul partid care o contesta, dupa care partidele din Coalitie vin, fiecare, cu parerea sa. Din cacofonia aceasta generala, nimeni nu mai intelege nimic.

Sigur, poate exista o logica perversa in aceasta dementa: coboram ipotetic pana la cea mai proasta varianta, minimum de durata si minimum de indemnizatie, pentru a o face suportabila pe cea care va fi aleasa pana la urma. Dar asta ar insemna sa suspectam Guvernul de existenta unei strategii, ceea ce nu e cazul.

Caci, daca ar fi existat o astfel de strategie, am fi aflat si pe ce se bazeaza intentiile Guvernului. Adica, Guvernul ar fi venit concomitent cu cateva lucruri. In primul rand, cu niste socoteli: ce economie se face la buget, ce arata statisticile demografice, sistemul de pana acum a adus sau nu la o crestere a natalitatii, ce alternativa ofera statul pentru educatia prescolara, cam cate femei au stat pana acum in concediu 2 ani si cate au stat sub termenul maxim permis.

Cu alte cuvinte, cifre care sa ne arate ce e mai mare: ocaua sau daraua? Si in bezna cifrelor nu se afla doar publicul, ci si politicienii aflati la putere. Sulfina Barbu cerea in urma cu doua zile Ministerului Muncii exact cifrele pe care se va baza decizia finala.

Asadar, Guvernul ar fi trebuit sa vina cu o variata finala, negociata, argumentata, nu cu un cor de pareri contradictorii care nu reusesc decat sa ii bage in fibrilatii pe cei vizati.

Deranjant este si felul in care Guvernul intentioneaza sa schimbe regulile jocului. Adica in timpul desfasurarii lui. Si Guvernul Nastase a umblat la legislatia in privinta mamelor. Mai precis a redus indemnizatia la 600 de lei pentru toata lumea. Dar decizia a fost luata undeva prin luna martie 2003 si a intrat in vigoare pentru copiii nascuti din 1 ianuarie 2004. Adica a existat un timp suficient pentru ca familiile sa poate opta si sa-si faca socotelile.

A schimba insa regulile de azi pe maine, inclusiv pentru femeile care deja au nascut si aflate deja in concediu de crestere a copilului reprezinta retroactivitatea legii si va fi o cauza foarte probabila de neconstitutionalitate. Ba chiar o nemernicie. Nu poti sa te joci cu viata nimanui in felul acesta, nu ai dreptul sa-i arunci in aer existenta schimband brusc niste reguli pe care tot tu le-ai facut si pe care acel om si-a intemeiat deciziile.

La fel de nenorocit este si recursul la FMI. Asta imi aduce aminte de povestea branzei, a prohodului sau a castravetelui de dimeniuni fixe in privinta carora Comisia Europeana ne tot impunea tot felul de lucruri, dovedite pana la urma doar niste bazaconii inventate de guvernanti care nu stiau cum sa aplice niste reguli.

FMI nu impune durata concediului si nici cuantumul indemnizatiei. FMI impune cifrele macroeconomice, incepanad cu deficitul bugetar. Este treaba Guvernului sa decida masurile necesare pentru ca aceste tinte sa fie atinse. Memorandumul cu FMI precizeaza ca Guvernul va umbla la indemnizatii, dar asta pentru ca Guvernul si-a propus sa faca acest lucru, iar FMI a luat act de acest angajament. Fondul este interesat de rezultat, nu de caile atingerii lui. Dar, la fel ca romanii, si reprezentantii FMI asteapta decizii fundamentate pe cifre si studii.

Si nu in ultimul rand, enerveaza valul de populisme pe care il starneste acest subiect. Toti au proiecte de lege privind constructia de crese, toti stiu cum trebuie reglementata meseria de bona, toti sunt plini de initiative inteligente, desi atunci cand au fost sau acum ca sunt la guvernare n-au miscat un deget in acea directie. De parca cresele ar aparea peste noapte, iar bonele, gata scolite, ar creste in copaci.

Toata brambureala aceasta si lipsa totala de viziune si fundamentare ii sperie nu numai pe cei direct vizati de reglementarea concediului maternal. Pentru ca asa se intampla in toate privintele, pentru ca asa arata actul guvernamental in ansamblu si de aceea nu iesim din groapa.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...