Ziare.com

Cat vom plati la intretinere, dupa scaderea subventiilor

   

Cat vom plati la intretinere, dupa scaderea subventiilor
Incalzirea si apa calda ne vor costa cu pana la 60 la suta mai mult, in aceasta iarna, dupa ce Guvernul a hotarat sa elimine subventiile, urmand ca doar persoanele cu venituri sub 786 de lei sa mai primeasca ajutor de stat.

Potrivit unor calcule efectuate de Ariston Thermo Romania, bucurestenii vor plati la RADET, anual, in cazul unui apartament cu doua camere, 3.471 de lei, iar, in cazul unuia cu trei camere, 4.749 de lei.

De asemenea, pentru o locuinta cu patru camere, in conditiile in care acestea sunt dotate cu contoare si repartitoare, pretul va ajunge, pe an, la 6.046 de lei.

Costurile devin de-a dreptul ametitoare, in cazul in care apartamentul nu este dotat cu contoare si repartitoare, acestea putand urca pana la la 4.870 lei pentru doua camere/an, 6.822 lei pentru trei camere/an si, respectiv, 8.720 lei pentru patru camere/an, potrivit lui Catalin Draguleanu, directorul de vanzari al Ariston Thermo Romania.

"Eliminarea integrala a subventiei, de catre Guvern, cat si imposibilitatea primariilor locale de a mai aloca un buget pentru subventii, asa cum s-a intamplat in multe orase si in iarna trecuta, va duce in mod cert la majorarea costului gigacaloriei facturat catre populatie. La nivel national, diferenta intre costul de productie al gigacaloriei si costul facturat catre populatie ajunge pana la 150%", a declarat Draguleanu, pentru Ziare.com.

"In conditiile in care Guvernul a anuntat oficial ca nu mai poate acorda partea sa de subventie, pretul de facturare al gigacaloriei depinde de acum doar de puterea autoritatilor locale de a sustine integral subventia. Din acest motiv, cresterea pretului nu va fi unitara la nivel national, dar preconizam o crestere in medie cu 60%", a precizat oficialul Ariston Thermo.

Potrivit spuselor sale, desi trebuie asteptata reactia autoritatilor locale, pentru a vedea cu exactitate la cat vor factura gigacaloria in fiecare oras, este cert faptul ca acestea nu vor putea sustine integral subventia.

Subventiile vor fi acordate pe mai multe praguri, in functie de veniturile pe membru de familie. Astfel, s-a ridicat plafonul de la 615 lei la 786 de lei, pentru acest nivel subventia urmand a fi de doar 5 la suta. La venituri de sub 155 de lei pe membru de familie, factura va fi compensata in proportie de 90 la suta.

"Mesajul ridicarii acestui plafon de la 615 lei la 786 lei pe membru de familie se doreste a fi unul incurajator, dar in conditiile in care costul la incalzire poate creste la nivel national cu valori intre 60% si 150% este evident, fie ca vorbim de 5%-10% sau 15% sprijin la factura de incalzire, acest ajutor va fi total insuficient", a comentat Draguleanu. Acesta a precizat ca noile costuri vor fi greu de suportat chiar si de catre persoanele cu venituri mai mari.

La randul sau, Radu Opaina, presedintele Federatiei Asociatiilor de Proprietari din Romania (FAPR), este de parere ca, in Bucuresti, intretinerea se va scumpi cu 30 la suta.

"La trei camere, trei persoane intretinerea ar ajunge la 450 de lei, comparativ cu 350 de lei, anul trecut", a precizat Opaina, pentru Ziare.com "Se spune ca pot acorda ajutoare, dar nu ii obliga nimeni. Si Primaria o sa spuna 'nu pot'. Nici una nu cred ca va acorda ajutoare suplimentare", a adaugat el.

In frig sau cu restante?

Conform Autoritatatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), in primele sapte luni ale anului 2010, s-au debransat peste 14.400 de apartamente, iar, in intervalul ianuarie - iulie 2011, numarul a ajuns la 17.700, inregistrandu-se o crestere de aproximativ 23 la suta.

Totusi, cea mai mare parte a debransarilor din 2010 (peste 72.000) a intervenit in perioada august - octombrie, ceea ce inseamna ca si in acest an se va observa o crestere semnificativa.

"Din pacate, anuntul oficial al Guvernului vine tarziu, iar acum urmeaza reactia autoritatilor locale, de unde fiecare consumator asteapta cu infrigurare sa vada cu cat va plati mai mult la caldura in aceasta iarna. Ramane foarte putin timp pentru oamenii care vor dori sa se debranseze, mai ales ca, in anumite localitati, acest proces este nepermis de anevoios. In aceste conditii multi consumatori vor fi obligati sa ramana 'captivi' la sistemul centralizat de incalzire, chiar daca doresc sa se debranseze", a spus Draguleanu, pentru Ziare.com

Radu Opaina este de parere ca acest fenomen al debransarilor, care dureaza deja de mai multi ani, nu are cum sa fie stopat, deoarece autoritatile nu fac nimic in acest sens. "Suntem in aceeasi faza in care eram si acum cativa ani, numai ca in anul asta a fost afectat si Bucurestiul", a precizat presedintele FAPR.

Cine castiga in urma scumpirii incalzirii?

Scaderea subventiilor are, insa, si avantaje, pentru companiile care produc si comercializeaza centrale de apartament.

Potrivit calculelor Ariston, costurile pentru proprietarii apartamentelor dotate cu centrale termice vor fi mai mici cu sume cuprinse intre 2.211 lei/an, in cazul unui apartament cu doua camere, si 3.759 de lei/an, pentru un apartament cu patru camere.

De altfel, discutiile privind eliminarea subventiilor la energia termica au avut un impact pozitiv asupra pietei si in 2010, determinand o crestere cu 35%, de la 100.000, la 135.000 de unitati, potrivit lui Catalin Draguleanu. "Estimam ca, si in acest an, vom asista la o majorare a pietei locale de profil, dar o directie mai clara a evolutiei cererii vom avea in urmatoarele doua luni, aceasta fiind perioada de varf in ceea ce priveste achizitia si instalarea de centrale de apartament", a precizat acesta.

Unde merg banii economisiti

Ce se va intampla, insa, cu banii economisiti de stat prin scaderea subventiilor? In mod normal, cea mai buna utilizare a lor ar fi in modernizarea retelei de distributie, veche de 50 de ani. Potrivit unui studiu PwC, peste 30 la suta din caldura produsa de sistem se pierde in retelele de distributie, acestea fiind costuri pe care tot proprietarii de suporta.

Cu toate acestea, Opaina nu crede ca banii vor ajunge in investitii de infrastructura, din cauza mentalitatii primarilor. "Daca nu au investit pana acum, de acum incolo este foarte greu. Primarii inca nu au cultura planurilor de afaceri. Sunt inca din aia cu mentalitate si proceduri de lucru de pe vremea lui Gheorghiu Dej. Asteapta ordine si dispozitii si dupa aia nu inteleg, si se fac ca le fac, dar nu le fac si timpul trece si caldura dispare", a comentat Opaina.

"Trebuie sa invete sa faca planuri de afaceri, proiecte, sa ia bani, sa faca ce trebuie, sa produca profit, sa gospodareasca localitatea, nu sa astepte tot timpul sa i se dea sau sa i se spuna", a incheiat acesta.
Vineri, 02 Septembrie 2011, ora 12:42
Sursa: Ziare.com
Autor: Teodora Bodeanu

Articol citit de 3885 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Intra in Comunitatea Ziare.com!
Ordoneaza comentariile:    Standard   |   Calitate   |   Numar Voturi   |   Recente
 

Decat sa tot acorde subventii si ajutoare pentru incalzire

mai bine Guvernul ar subventiona instalarea de centrale individuale cu gaze/lemne pentru cei nevoiasi si ar inchide definitiv aceasta escrocherie numita Radet. In nicio tara occidentala civilizata nu exista un sistem centralizat de incalzire, poate doar in Coreea de Nord.

 

Debransati-va , debransati-va, debransati-va !!!

Ardeti haine vechi , pantofi si tot ce va prisoseste in gospodarie , pentru a va incalzi. Auzi tupeu : sa platesti caldura emanata de tevile care trec prin subsol ! Pai ei imi platesc mie faptul ca tevile lor ma deranjaza , furindu-mi spatiul din subsol ? Sa moara sistemul mafiot de incalzire centralizata !

vai de capul lor hihihihihihihi

eu n-am probleme, o duc dintr-o vacanta in alta, am cu ce, nu lucrez la stat. Dar mi-e mila de vecinii mei cand ii vad cum se uita cu jind la mine. Cred ca o sa ma mut, nu mai suport sa fiu privita asa, am alte pretentii. Eu muncesc de imi sar capacele si am. Astia de au huzurit o viata ce vor acum? Daca l-au votat pe Basescu, sa traga acum. Au nu l-am votat si o duc bine hihihihihihihihihi

Dai si lapte ? Cu cacao , sau cafea ??

:)))!!

Glumesti?!

Cum spui ca nu exista sistem centralizat de incalzire in nicio tara?
Vezi aici date:
http://www.bioenergie-promotion.fr/10531/les-reseaux-de-chaleur-en-europe-et-dans-le-monde/
New York are, intr-o anumita arie a asa, sistem urban de incalzire inca din 1882, Parisul din 1927. Dupa cum vei vedea in articolul recomandat, in Romania doar 29% din populatie se incalzste din reteaua centralizata, dar in Danemarca, Finlanda sau Suedia peste 50% din populatie.

Exista si raporte foarte serioase despre subiectul retelelor urbane de incalzire a locuintelor:
http://lesrapports.ladocumentationfrancaise.fr/BRP/064000732/0000.pdf

citeste! Daca se poate, inainte de a scrie sau a vorbi!

Sunteti consiliera

directorului Radet?

Pentru acelasi produs sunt preturi diferite in tara!

Pentru acelasi serviciu public romanii din diferite zine ale tarii vor plati costuri diferite dupa eliminarea subventiei,eliminare ce ar fi trebuit sa fie facuta concomitent cu eliminarea totala a pierderilor din retea care este enorma de peste 30%,pierderi ce vor fi platite in continuare de romani.Dar sa ne intoarcem si sa vedem de ce costul aceluaisi produs,gigacaloria va fi substantial diferit in diverse zone ale tarii.Astfel un aradean, targovistean sau un locuitor din Giurgiu platesc dublu fata de un ploiestean sau un bu­cu­res­tean.De vina pentru aceste dife­rente sunt vechimea cen­tra­lel­or elec­­­tro­­ter­mice si combustibilii utilizati. Din punct de vedere al productiei, cea mai scumpa energie termica este la Horezu (564 lei/Gcal), Brad (543,7 lei/Gcal) si Vaslui (537 lei/Gcal).Clientii sistemului centralizat de incalzire din Sibiu, Eforie si Lehliu Gara platesc cea mai scumpa caldura din tara, 245 de lei pe gigacalorie, potrivit unei sta­tistici realizate de Autoritatea Natio­nala de Reglementare in domeniul Ser­vi­ciilor de Gospodarire Comunala (ANRSC). La polul opus se afla locuitorii din Cer­navoda, care platesc 69,7 lei/Gcal, cei din Beius, 77 lei/Gcal, si din Lupeni, 85 lei/Gcal. Aceste tarife extreme sunt apli­cate insa unui numar mic de apar­ta­mente racordate. In schimb, orasele cu cea mai scumpa caldura si cu un numar de clienti considerabil sunt Giurgiu (215 lei/Gcal), Arad (202,2 lei/Gcal) si Targo­vis­te (200 lei/Gcal). Acestia platesc aproa­pe dublu fata de locuitorii din Ploiesti, Rm.-Valcea, Dr. TurnuSeverin sau Bu­cu­resti (117-119 lei/Gcal). Aceste tarife, sta­bilite de ANRSC, sunt cu mult sub juma­tatea costului de productie al cen­tra­lelor termice si electrotermice. Costul cen­tralelor si distributia agentului ter­mic sunt acoperite de catre autoritatile lo­cale si de stat sub forma de subventie, care se ridica la 400 de milioane de euro anual. Acesti bani acopera diferentele dintre costurile de productie de la cen­tralele termice invechite si factura platita de aproape patru milioane de persoane deservite.(sursa zf.ro)

 

In toata tara tarifele la gigacalorie sunt umflate fraudulos de un

guvern incompetent si pus pe propria imbogatire in defavoarea romanilor.De unde vin diferentele la pretul gigacaloriei?Principalele cauze care duc la um­flarea tarifelor la gigacalorie in unele orase sunt uzura morala si fizica a insta­la­tiilor, resursele financiare insuficiente ale primariilor pentru a sustine subven­tia, pierderile de pe retea si izolarea termica necorespunzatoare a blocurilor. La acestea se adauga numarul mare de apar­tamente debransate, fapt ce a con­dus la incarcarea facturilor clientilor ra­masi. La Arad si Giurgiu amplasarea centralelor este la mare distanta de sursa de aprovizionare cu carbuni. Inainte de 1990, costul cu transportul era foarte mic, insa dupa aceea acesta a crescut con­si­derabil, astfel incat aprovizionarea din zona Olteniei a devenit neeconomica. La Tar­goviste, caldura a fost achizitionata mult timp de la Combinatul de Oteluri Spe­cia­le, dar pentru ca unitatea indus­triala a scazut productia CET-ul local a fost nevoit sa isi readapteze costurile. In schimb, caldura de la Cernavoda e ief­tina pentru ca este asigurata de centrala nucleara, iar in orasele din Valea Jiului exista norocul apropierii de minele de carbuni. Preturile de productie difera de asemenea de la caz la caz, in functie de vechimea instalatiilor si de combus­tibilul utilizat. Cea mai scumpa energie termica este produsa la Horezu (564 lei/Gcal), Brad (543,7 lei/Gcal) si Vas­lui (537 lei/Gcal). Aici se ard com­bus­ti­bil lichid usor, pacura si gaze na­tu­rale. La Intorsura Bu­zaului, pre­tul de pro­ductie este de peste sase ori mai mic, 84 lei/Gcal, pen­­tru ca se utili­zeaza rumegusul de la exploatarile forestiere din zona. In Oradea, firma Transgex valorifica apa termala si pro­duce energie cu 99,3 lei/Gcal si deserveste aproape 4.000 de apartamente. La orasele mari, cele mai mari costuri de productie sunt la Buzau (438 lei/Gcal), Resita (413 lei/Gcal), Botosani (412 lei/Gcal).
Subventia trebuia eliminata dar dupa ce toate termocentralele ar fi fost modernizate si tehnologizate astfel incat pierderile sa fie eliminate,iar pretul gigacaloriei sa fie acelasi pentru toti romanii, asa cum este si pretul energiei electrice.

 

Jocul cu pretul gigacaloriei este un joc politruc PDL-ist cu grave

consecinte de genocid social asupra romanilor.Costurile mari de productie pun mari presiuni pe bugetul autoritatilor locale, proprietarele centralelor termice.Romanii platesc cel mai mare pret la gigacalorie din toata Europa. Din ratiuni electorale si sociale, mai-marii primariilor au evitat sa ceara ma­ri­rea tarifelor caldurii platite de po­­pulatie. Auto­ritatea intervine din cand in cand si recunoaste un tarif mai mare pentru energia livrata de producatori. Pentru autoritatile locale asta inseamna chel­tu­ieli suplimentare. De exemplu, dupa ce s-a aprobat creste­rea cu 9% a tarifului pen­tru energia li­vrata de Elcen, pro­du­ca­torul de caldura al Capitalei, autor­itatile de la Bucuresti tre­buie sa suporte o subventie supli­men­tara de 55 de mili­oane de euro pentru a nu recurge la scum­pirea gigacaloriei pentru popu­latie.Pretul mediu al gigacaloriei produse in cen­tralele electrice si de termoficare din Roma­nia este de 60 de euro, cu taxe incluse, dar fara TVA. Potrivit companiei de con­sultanta manageriala AT Kearney, acest cost este cel mai mare din Europa, fiind cu 18% peste media statelor UE.