Criza vaccinurilor. Militarizarea lui Tudose, un alt blestem pentru Institutul Cantacuzino?

Directorii se schimba unul dupa celalalt incat e greu sa tii pasul. Lovit din toate partile, e o minune ca a supravietuit pana azi. Dar in ce conditii. Dupa ce au dorit cu orice pret sa-l inchida, autoritatile i-au redescoperit valoare si vor sa-l salveze. Asa ca au decis sa-l militarizeze.

La Institutul Cantacuzino, statiunea Baneasa, e liniste. Rareori cate un angajat intra sau pleaca din marea gradina inverzita care te intampina la intrare. Nu e niciun sef.

"Sunt la sediul din oras, la o sedinta", spune Radita Toader, o angajata imbracata in halat alb care e de serviciu la poarta.

In ultima sedinta de guvern, primul ministru Mihai Tudose a hotarat sa transfere Institutul Cantacuzino de la Ministerul Sanatatii, la Ministerul Apararii:

"Domnule Bodog, va rog ca impreuna cu domnul Tutuianu sa treceti Institutul Cantacuzino la M.Ap.N. Aveti o luna la dispozitie. Cu demersurile specialistilor de acolo ne-am lamurit. Poate o mana mai de fier sa aiba mai multe rezultate. Domnule Tutuianu, ati inteles?", a spus premierul in timp ce jurnalistii se aflau inca in sala de sedinta.

Adrian Tutuianu s-a conformat: "Daca e sarcina, o preluam", raspunsul sau aducand aminte de celebra expresie "daca-i ordin, cu placere".

"Am si gandit cum ar putea fi organizat, am facut o evaluare prealabila cu ajutorul specialistilor Ministerului Apararii. Nu am toate datele acum. Eu propun ca, impreuna cu ministrul Bodog, pe baza materialului de control pe care l-a facut, in doua saptamani sa venim in Guvern, haideti trei saptamani, cu un proiect de act normativ, prin care sa il preluam si sa il transformam intr-o unitate militara, cu conducere militara si angajati care corespund criteriilor. Ne asumam aceasta chestiune", a declarat ministrul Apararii Adrian Tutuianu dupa ce s-a obisnuit cu ideea.

Din declaratiile si atitudinea sefului Guvernului, acesta s-a aratat nemultumit atat de ministrul Sanatatii Florian Bodog care n-a reusit sa reporneasca activitatea in institut si nu poate asigura necesarul de doze de vaccin pentru programele nationale, dar si de conducerea institutului, relevanta fiind referirea lui Mihai Tudose la "specialistii de acolo" despre care s-a lamurit.

Dar de ce crede primul ministru al Romaniei ca militarizarea fortata de tip venezuelean a unei institutii medicale rezolva problemele de acolo?

Vaccinul si vaccinarea populatiei reprezinta un punct important pe agenda publica a sefului Executivului. I-a amenintat pe parintii care refuza vaccinarea copiilor cu decaderea din drepturi, a cerut o lege a vaccinarii cu pedepse aspre, o lege care inca se lasa asteptata si a promis ca va readuce gloria de alta data a Institutului Cantacuzino care va contribui din plin la relansarea programelor nationale de imunizare a populatiei. In Romania, de la inceputul anului, au murit 33 de copii in urma epidemiei de rujeola, iar un studiu arata ca peste 20 de procente dintre parinti refuza vaccinarea copiilor in mod voluntar.

"Problemele Institutului Cantacuzino au inceput in 1990. Pana atunci, in perioada lui Ceausescu era un singur director. Apoi, dupa Revolutie, au aparut cinci. Contabila s-a facut directoare si ea. Au aparut interesele", povesteste Atilla Nagy (foto deschidere) care a inceput sa lucreze la institut in anul 1967. Acum e pensionar. "Sunt voluntar. Vin aici si ii inlocuiesc pe cei care sunt in concediu. Nu sunt platit, dar nu pot sa stau acasa", spune el.

A iesit la pensie in 2009 dupa 52 de ani, noua luni si 14 zile de slujba. Nu e genul nostalgic. Nu spune ca pe vremea lui Ceausescu era mai bine: "Pe atunci era multa munca bruta, astazi, tehnologia ajuta mult. Nu erau salarii mari, dar, atunci erau prime si se plateau orele suplimentare. Erau perioade in care luam bani in fiecare saptamana", isi aminteste el. Astazi, dupa jumatate de secol de munca, are o pensie de 2.000 de lei.

Marii dusmani: importurile de medicamente si rechinii imobiliari

Imediat dupa Revolutie, asupra Institutului Cantacuzino au actionat doua forte care aveau drept scop sa-l distruga. Prima a fost cea reprezentata de companiile importatoare de medicamente care doreau sa scoata institutul din joc pentru a aduce produse asemanatoare pe piata, dar la preturi mult mai mari, iar a doua forta a fost cea reprezentata de interesele imobiliare.

Valoarea celor aproape 17 hectare de teren situate in zona Baneasa au, astazi, o valoare de 34 de milioane de euro, la un pret mediu de 200 de euro pe metru patrat, cotatia medie a terenului din zona. Inainte de criza, in perioada de mare expansiune a afacerilor imobiliare, valoarea terenului institutului din Baneasa se apropia de 100 de milioane de euro.

"Tuturor strainilor care veneau in vizita la noi le sticleau ochii dupa teren", isi aminteste Atilla Nagy. Un nou cartier rezidential s-a oprit in marginea din stanga a "Statiunii Baneasa" si pare a astepta cea mai mica slabiciune pentru a o inghiti.

Cele doua forte se conjuga in anul 2004 cand apar primele semne clare dinspre Guvernul Nastase ca Institutul Cantacuzino se afla in pericol. De atunci, comenzile pentru produsele institutului au scazut constant, fiind inlocuite cu cele aduse din import. In anul 2010, Cantacuzino mai fabrica doar vaccinul antigripal si consumabile pentru laboratoarele de analize.

Lovitura finala

Tot in 2010, in urma scandalului si a amenintarii epidemiei de gripa porcina, institutul a realizat un numar de 5 milioane de doze de vaccin din care au fost folosite mai putin de trei milioane. Datoriile se acumuleaza ametitor.

Apoi, lovitura finala vine de la Agentia Nationala a Medicamentului care ii retrage autorizatia de a comercializa produse injectabile. O serie de programe nationale sunt stopate, iar institutia se pregateste de inchidere. Guvernul Boc avea gata o hotarare de reorganizare a institutului, in realitate, demolarea lui. Dar nimeni nu si-a asumat inchiderea si devalizarea institutiei.

O politica proasta care a incurajat importurile de medicamente a dus la scoaterea de pe piata a institutului care nu a mai facut fata concurentei.

Acum, din cauza scaderii fortate a preturilor prin masuri administrative si populiste, PSD s-a trezit in fata unei profunde crize de medicamente, consumabile si vaccinuri. Brusc, Institutul Cantacuzino a devenit de importanta strategica si singurul zid de aparare impotriva epidemiilor. Dar e un pic cam tarziu.

"Pe vremuri, aici erau 400 de cai folositi pentru ser. Colectam opt litri de sange de la un cal, pe zi. Astazi, mai sunt doi. Aveam mii de iepuri, azi daca mai sunt doua sute", isi aminteste Atilla Nagy de vremurile glorioase ale institutiei.

Cel mai optimist scenariu e unul pesimist

La sediul central din Splaiul Independentei 103 e o liniste de unitate militara. Noul director Mircea Ioan Popa, profesor de microbiologie la Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, refuza sa vorbeasca cu presa. Cere ca eventualele intrebari sa fie trimise pe e-mail.

Asa ca m-am conformat si am trimis 3 intrebari simple: ce probleme si blocaje au dus la decizia lui Tudose de a transfera Institutul de la Sanatate la Aparare, ce modificari de management si functionare va presupune aplicarea masurii si daca el, ca director al institutului, considera ca, dupa ce mutarea va fi facuta, se va rezolva problema vaccinurilor si vor fi asigurate dozele necesare in tara.

Am primit un singur raspuns pentru toate:

"Guvernul Romaniei, preocupat pentru sanatatea publica, a decis ca sunt necesare masuri pentru a pune la punct o institutie strategica pentru tara noastra. Modul in care se implementeaza aceasta decizie apartine Guvernului Romaniei.

In vederea mentinerii activitatilor actuale, pentru a revigora unele activitati si pentru a realiza activitati suplimentare, orice ajutor este binevenit si orice sprijin este binevenit. Alte amanunte pot deveni disponibile doar in momentul in care decizia Guvernului Romaniei se va aplica.

In opinia mea Institutul Cantacuzino este o institutie cu traditie, cu istorie, dar care are si prezent si viitor. Activitatile de baza au fost stabilite de Profesorul Ion Cantacuzino in anul 1921 (analize de laborator, supraveghere pentru sanatatea publica, cercetare, invatamant, productie) iar noua nu ne ramane decat sa ne facem datoria pentru ca obiectivele sa fie indeplinite", a raspuns directorul Mircea Ioan Popa.

Profesorul Mircea Ioan Popa e ultimul manager dintr-o serie nesfarsita. Domnia sa a fost numit in aceasta pozitie la sfarsitul lunii iulie, inlocuindu-l pe Alexandru Vladimirescu care se lauda la inceputul anului 2017 ca "in decembrie, timp de doua saptamani, am realizat primul lot experimental de vaccin antigripal, iar rezultatele sunt incurajatoare. In acest an ne vom ocupa de finalizarea procesului de retehnologizare. Pana acum nu avem buget, dar sper ca va veni si acesta, iar in cel mai optimist scenariu, in 2018 vom putea produce din nou vaccinul antigripal", declara Alexandru Vladimirescu, citat de News.ro. Dar pentru Mihai Tudose n-a fost suficient.

In anul 2014, directorul de atunci, Radu Iordachel isi da demisia la presiunile angajatilor, fiind acuzat ca a trucat mai multe licitatii.

Victor Ponta, fostul premier, a promis public, in nenumarate randuri ca va salva Institutul Cantacuzino, dar n-a reusit. Acum, Mihai Tudose face si el incercari disperate, iar solutia extrema pe care a gasit-o a fost sa-l militarizeze.

"Nu stiu ce sa spun despre asta cu militarizarea. Nu stiu daca va fi bine, dar problema e ca nu mai sunt specialisti. Au plecat. Sunt posturi blocate, nu mai e personal", spune Radita Toader care lucreaza la Cantacuzino din 1986.

Astazi are un salariu de 1.700 de lei, iar in perioada crizei economice, pana in 2015, castiga doar 800 de lei pe luna.

Intr-o societate corupta, e o minune ca Institutul Cantacuzino a supravietuit pana astazi, iar transformarea lui in unitate militara poate fi ultima piatra aruncata in groapa vaccinului de productie romaneasca.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...