Antibioticul care poate ucide. Singurul mod de supravietuire e sa folosesti cat mai rational ce ai Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Luni, 18 Mai 2015, ora 07:20
67795 citiri
Antibioticul care poate ucide. Singurul mod de supravietuire e sa folosesti cat mai rational ce ai Interviu
Foto: Arhiva (Doctorul Zilei)

Consumul de antibiotice in Romania este dublu fata de media UE si triplu fata de tarile scandinave. Se estimeaza ca jumatate din acest consum este nejustificat, iar efectul este dezvoltarea de bacterii tot mai puternice si boli tot mai greu de tratat, unele chiar mortale, atrage atentia conferentiarul universitar dr. Gabriel Popescu.

Cauzele acestei situatii sunt multiple: de la mentalitatea pacientilor, la incorectitudinea unor farmacisti care elibereaza antibiotice fara reteta, dar si conduita gresita a unor medici care fie din comoditate, fie de teama, fie incurajati de companiile de medicamente prescriu antibiotice gresit, a aratat dr. Gabriel Popescu intr-un interviu acordat Ziare.com.

Nu este afectat doar cel care face exces de antibiotice, ci si restul populatiei pentru ca germenii mai puternici se transmit. Pe de alta parte, investitia pe plan mondial in crearea de antibiotice tot mai puternice este foarte mica: "Singurul mod de supravietuire e sa folosesti cat mai rational medicamentele pe care le ai azi".

Cate antibiotice se consuma zilnic in Romania?

Statisticile arata ca in ultimii patru ani consumul a fost in jur de 30-32 doze medii/1000 locuitori zilnic, altfel spus intre 600-650 de mii de doze de antibiotic/zi, ceea ce ne situeaza la dublul mediei UE si aproape de triplul situatiei din tarile scandinave sau Olanda, cele cu consumurile cele mai mici.

Sunt romanii de doua, de trei ori mai bolnavi?

Explicatiile acestei situatii sunt mai multe. Daca ne uitam pe harta Europei, vedem un consum tot mai mare de antibiotice pe masura ce ne apropiem de sud. Daca in nord sunt respectate mai mult ghidurile de terapie antibiotica, in sud, liberul arbitru devine mai important.

Dar sunt si alte elemente pe langa medic. Avem farmacistul, adica o eliberare a antibioticelor cu mai multa usurinta, fara reteta. Populatia considera, la randul ei, ca e nevoie de antibiotic in multe situatii si atunci il cere medicului sau farmacistului, chiar daca el nu e necesar.

Cei care diriguiesc sistemul medical ar trebui sa fie mai atenti la ceilalti factori. Sunt necesare campanii de informare a publicului pentru a modifica aceasta mentalitate evidenta unei parti importante a populatiei. In tarile unde au existat asemenea campanii, precum Belgia, Franta, Slovenia, consumul de antibiotic a scazut.

Ce ar trebui sa stie oamenii?

In primul rand, sa nu ia antibiotic dupa cum cred de cuviinta, ci numai prescris de medic. Exista cateva situatii clasice in care antibioticul este folosit excesiv. De exemplu, in cazul infectiilor respiratorii virale, sa le zicem raceli, cand pacientul stranuta, ii curge nasul, il doare gatul. Sunt cauze virale asupra carora antibioticul nu are niciun efect benefic, doar efecte nedorite.

Alt exemplu sunt toxiinfectiile alimentare, in care apar scaune diareice, varsaturi, fara febra. Sunt boli determinate de toxine, nu de bacterii, asa ca antibioticul nu are ce sa distruga.

O alta problema sunt, paradoxal, analizele de laborator extinse si inutile. De exemplu, copilului care urmeaza sa inceapa scoala sau gradinita ii sunt facute analize si sunt identificati germeni care ne colonizeaza in mod frecvent, in acel moment lipsiti de agresivitate

Gradinita nu il primeste asa, desi nu are niciun act administrativ care sa ii permita acest lucru, si atunci de multe ori e tratat nejustificat cu antibiotic. Poate gemenii dispar, dar dupa cateva zile in colectivitate se va recoloniza. In orice moment, pana la jumatate din populatia globului poate avea stafilococi in nas sau pe tegumente.

Antibioticul nu ajuta in aceste cazuri, dar, vor spune unii, nici rau nu face. E doar degeaba.

Nu e asa si la antibiotice avem o situatie speciala. Organismul uman e populat cu bacterii. Un profesor de microbiologie estima ca avem de zece ori mai multe celule bacteriene decat celule umane. Cand se administreaza antibiotic, aceste bacterii sunt supuse unui proces de selectie.

Antibioticul nu distruge doar bacteria care a provocat infectia, ci are efect si asupra altor bacterii care ne colonizeaza si distruge exemplarele mai sensibile. Prin consumul de antibiotice selectam deci bacterii cu mecanisme de rezistenta fata de antibiotic. Urmatoarea infectie poate deveni mai greu de tratat.

Si nu e vorba doar despre bacteria care a cauzat infectia actuala. Cum nu traim izolati, transmitem de la o persoana la alta acesti germeni mai rezistenti. Este efectul social negativ al utilizarii antibioticelor, care nu exista in cazul altor medicamente.

Alt efect este ca distrugand anumite baterii sensibile se modifica echilibrul bacteriilor din organism. Apar dismicrobismele. De aici pot aparea boli, de exemplu candidoza sau, o problema grava cu care ne confrumatam in ultmii ani pe scara larga, infectia provocata de Clostridium difficile, diareea post antibiotice.

Nu este o infectie intraspitaliceasca?

In aproximativ 75-80% din cazuri, da. Dar nu numai. Este un germene care poate coloniza intestinul uman. Dintre cei care il au in intestine numai unii fac boala, in masura in care sunt suspusi la factori de risc. Si principalul factor declansator este administrarea de antibiotice.

Din 2001 - 2002 s-a constatat o crestere a numarului de cazuri de asemenea infectii si a severitatii lor. A aparut o varianta mai noua si mai agresiva, care plecand din America de Nord a ajuns si in Europa, inclusiv in Romania. Intre 5-12% din cazuri au evolutie severa, inclusiv letala.

In Marea Britanie, in momentul maxim al epidemiei cu Clostridium difficile, erau 55 de mii de cazuri pe an si peste 8.000 de decese. Dar britanicii au reusit sa reduca substantial consumul de antibiotice, inclusiv prin masuri administrative si asa au ajuns la aproximativ 15 mii de cazuri si sub 2.000 de decese anual.

La noi exista statistici pe aceasta problema?

De mai putin de un an noi avem un sistem de supraveghere privind infectia cu Clostridium difficile, iar rezultatul arata ca probabil avem intre 6 si 10 mii de cazuri, ceea ce e mult.

Exista antibiotice care din cauza modificarii bacteriilor si-au pierdut eficienta?

Nu a existat si nu exista antibiotic activ impotriva tuturor bacteriilor, nici antibiotice "mai tari" sau "mai putin tari". Un antibiotic poate fi activ pe o anumita bacterie si ineficient pe alte bacterii; mai mult, nu toate exemplarele dintr-o specie de bacterii sunt rezistente la aceleasi antibiotice.

Conteaza mult la ce antibiotice a fost expusa o anumita populatie bacteriana, ce antibiotic s-a folosit mai mult intr-o regiune, tara sau spital. De aceea, nu poti sa iei recomandare de terapie antibiotica din Scandinavia, de exemplu, si sa o transpui copy-paste in Romania, care are alta istorie a utilizarii antibioticelor si alt nivel de rezistenta bacteriana.

Dar s-a observat ca bacteriile au respectat principiul "ce nu ne omoara ne face mai puternice" si se descriu rezistente fata de toate antibioticele introduse in uz.

Medicul ar trebui sa respecte o ierahizare a antibioticelor: prima linie de terapie, antibiotice de rezerva si ultima linie - antibioticele de salvare care a trebui pastrate doar pentru germeni extrem de rezistenti.

Trecerea la tratamente din linia de rezerva sau de salvare inseamna costuri mai mari, antibiotice mai toxice. Daca folosesti frecvent antibiotice de rezerva sau salvare, ceea ce se intampla unde nu exista sau nu se respecta ghiduri de terapie, tocesti fix ceea ce e important pentru cazurile dificile si te trezesti cu infectii pe care nu le mai poti trata.

Avem situatiile unor pacienti cu imunitate foarte scazuta, din cauza unor proceduri absolut necesare, cum e transplantul de organe, tratamentul unor tumori maligne etc. Ei sunt expusi unor riscuri enorme legate de infectii cu germeni foarte rezistenti, posibil letale, pentru ca apararea lor fata de infectii este foarte scazuta, iar antibiotice active nu mai exista. Vom ajunge sa nu mai putem recurge la aceste proceduri.

Bacteriile se intaresc, dar si antibioticele evolueaza pe masura?

Cercetarea farmaceutica este tot mai putin interesata sa puna pe piata antibiotice pentru ca nu sunt la fel de rentabile ca alte medicamente. Tratezi o infectie, 3 zile, 5 zile, 7 zile, uneori cateva saptamani si gata. Nu e ca tratamentul de diabet sau hipertensiune care se ia zi de zi toata viata. Cercetarea farmaceutica se duce in domenii in care investitia se recupereaza mai usor.

Si atunci suntem in situatia in care populatia globului creste, deci ai mai multe infectii, folosesti mai multe antibiotice, rezistenta bacteriana creste si tu vii cu tot mai putine linii noi de aparare. Singurul mod de supravietuire e sa folosesti cat mai rational medicamentele pe care le ai azi.

Vorbeati de responsabilitatea medicilor pentru excesul de antibiotice. Sunteti si conferentiar universitar. Sunt studentii invatati prost din scoala sau isi pierd pe parcurs bunele invataminte?

Noi incercam sa-i invatam cat mai bine cat sunt studenti. Cred insa ca pe parcurs apar contagiuni de la modele incorecte din jur. Vad ce fac cei in jurul lor, mai mari, cu "experienta" sau chiar cineva de deasupra le spune ca asa se face.

Este si teama de insucces a medicului. Daca ai o discutie teoretica, medicul nu a uitat ce a invatat in facultate. Dar cand are de facut prescrierea se aplica vorba: intai ma gandesc cum ar fi bine si apoi incepe sa mi se faca frica de cum va evolua pacientul.

Sau isi aduce aminte ce i-a spus ultima data reprezentatul nu stiu carei companii farmaceutice care ii prezenta un antibiotic, sau cedeaza presiunii pacientului si in loc sa ii explice cum e bine, prescrie un tratament pe care il crede ca e mai comod.

Deci au si companiile farmaceutice un rol?

O parte din excesul de antibiotice e legat de tot ce inseamna productia si distributia de antibiotice. Industria farmaceutica are o cifra de afaceri de aproximativ o mie de miliarde de dolari anual, din care 20% sunt tratamantele antiinfectioase. Trebuie sa existe consum pentru a merge mai departe.

Se investesc bani in promovare, decizia prescriptorului poate fi modificata direct sau persuasiv. In SUA, la inceputul anilor 2000, companiile investeau de 70 de ori mai mult in promovarea produselor fata de cat se investea in formarea medicilor pentru buna prescriere a antibioticelor. La noi, probabil ca balanta e si mai dezechilibrata.

Sistemele medicale dezvoltate au inceput mai devreme sa se uite la antibiotice, in anii '80, au descoperit ca poate jumatate de prescrieri nu erau justificate si au facut pasi seriosi inainte. La noi asemenea interventii nu se prea vad.

Asta ar inseamna sa ai ghiduri de terapie adaptate pentru germenii care circula la tine, fie in regiune, fie in spital. Sa ai un program de buna practica a terapiei antibiotice in spital, coordonat de un infectionist, ca in majoritatea statelor europene sau in SUA.

La noi, numaram pe degetele de la o mana spitalele multidisciplinare care au infectionist. Traim cu mentalitatea separarii sectiilor sau a spitalelor de boli infectioase si nu ducem medicul infectionist la patul pacientului care are nevoie de el in aceste spitale.

La noi tot jumatate din prescrieri sunt nejustificate?

Nu cred ca e o estimare gresita.

UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
UPDATE Liderii coaliției PSD-PNL și-au dat acordul pentru candidatura medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei SURSE
Medicul Cătălin Cîrstoiu a ajuns, marți, 19 martie, la Palatul Victoria pentru a discuta cu liderii coaliţiei. Liderii celor două partide și-au dat acordul pentru candidatura acestuia la...
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PSD și PNL, discuții cu consilierii municipali pe amendamente la bugetul Capitalei. Se cere o dezbatere în Consiliul General SURSE
Conducerile PNL şi PSD Bucureşti vor avea o întâlnire, marţi, 19 martie, cu consilierii municipali social-democraţi şi liberali pentru a cere convocarea unei şedinţe de Consiliu General...
#rezistenta antibiotice, #comsum antibiotice exces, #Gabriel Popescu Matei Bals , #medicamente