Ziare.com

Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?

   

Iuda a fost predestinat sa-L vanda pe Hristos?
Iuda apare in mintea unor oameni ca o persoana care a contribuit la mantuirea neamului omenesc. Aceste persoane afirma ca daca nu ar fi fost Iuda, nu ar fi fost nici rastignirea lui Hristos si astfel, firea omeneasca ar fi ramas si astazi in moarte. Mare ratacire.

Daca Mantuitorul ar fi avut nevoie de pierzania lui Iuda ca sa mantuiasca omenirea, apoi nu El, ci Iuda ar fi fost cu adevarat jertfa izbavitoare.

Iuda nu este o persoana predestinata de Dumnezeu ca sa-L vanda pe Hristos. Este adevarat ca tradarea lui Hristos a fost prezisa
continuare


Citeste mai multe despre Iuda Saptamana Patimilor paste
Miercuri, 31 Martie 2010, ora 10:09
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3450 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
47 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Religia crestina este rastalmacita de 2000 de ani in fel si chip

Doar-doar si-o pierde adeptii. Fara nici-un succes.

 

Cine rastalmaceste Scriptura, o face spre pierzarea lui!

La 2 Petru cap. 3 citim printre altele urmatoarele:
15 “Sã credeți cã indelunga rãbdare a Domnului nostru este mantuire, cum v-a scris și prea iubitul nostru frate Pavel, dupã ințelepciunea datã lui,
16 ca și in toate epistolele lui, cand vorbește despre lucrurile acestea. In ele Sunt unele lucruri grele de ințeles pe care cei neștiutori și nestatornici le RÃSTÃLMÃCESC ca și pe celelalte Scripturi, spre PIERZAREA lor.
17 Voi deci, prea iubiților, știind mai dinainte aceste lucuri, pãziți-vã ca nu cumva sã vã lãsați tirați de RÃTÃCIREA ACESTOR NELEGIUIȚI, și sã vã pierdeți tãria;
18 ci CREȘTEȚI IN HARUL și IN CUNOȘTINȚA Domnului și mantuitorului nostru Isus Hristos."

Biblia nu este o singură carte, cum multi o consideră, ci o colectie de 66 cărti,

care contin istorii, profetii, poezii, maxime si cugetări, scrisori, etc.
Aceste cărti au fost scrise de cca. 40 de autori diferiti, provenind din medii mult diferite ca: impărati, profeti, doctori, pescari, ciobani etc. Cei mai multi dintre autori nu s-au cunoscut personal vreodată..., iar intreaga colectie a fost scrisă intr-o perioada de aproximativ 1500 de ani. Cele 66 de cărti au fost scrise in 3 limbi diferite (evreieste, aramaică si greacă) si pe 3 continente diferite (Asia, Africa si Europa)

Deci, 66 de cărti, scrise de 40 de autori diferiti, intr-o perioadă de 1500 de ani, in 3 limbi si pe 3 continente, descriu aceleasi problematici, invătături si indemnuri, fără a contine erori sau contradictii.

Mergi la oricare bibliotecă din lume si incearcă să găsesti alte colectii cu asemănări asa de performante ca ale Bibliei?! Vei spune imediat că-i imposibil, nu?!
Probabilitatea ca cineva să poată alcătui o astfel de colectie care să poată intruni conditiile cărtilor Bibliei, este de unu la un număr pentru care nu există-n lume suficietă hartie pentru a-l putea scrie.
Concluzia logică: Biblia este Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu.
si trebuie să stea la baza tuturor explicatiilor, la care eventual adăugăm, din alte surse, date istorice.

Ce spune BIBLIA DESPRE BIBLIE (spicuiri)?!:

“Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta, si nu li se intamplă nici o nenorocire." (Psalm 119:165)

“Cuvantul Tău este o candelă pentru picioarele mele, si o lumină pe cărarea mea." (Psalm 119:105)

“Cerul si pămantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece." (Matei 24:35)

“Cercetati Scripturile, pentru că socotiti că in ele aveti viata vesnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine." (Ioan 5:39)

“Luati si coiful mantuirii si sabia Duhului, care este Cuvantul lui Dumnezeu." (Efeseni 6:17)

“Căci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecăruia care crede: intai a Iudeului, apoi a Grecului;" (Romani 1:16)

“Căci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrător, mai tăietor decat orice sabie cu două tăisuri: pătrunde pană acolo că desparte sufletul si duhul, incheieturile si măduva, judecă simtirile si gandurile inimii." (Evrei 4:12)

“Legea Domnului este desăvarsită, si inviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată si dă intelepciune celui nestiutor.
Oranduirile Domnului sunt fără prihană, si veselesc inima; poruncile Domnului sunt curate si luminează ochii." (Psalm 19:7-8)

“Căci sfatul este o candelă, invătătura este o lumină, iar indemnul si mustrarea sunt calea vietii." (Proverbe 6:23)

“…iarba se usucă, floarea cade; dar cuvantul Dumnezeului nostru rămane in veac." (Isaia 40:8)

“Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu si de folos ca să invete, să mustre, să indrepte, să dea intelepciune in neprihănire" (2 Tim. 3:16)

“Ferice de cine citeste, si de cei ce ascultă cuvintele acestei proorocii, si păzesc lucrurile scrise in ea! Căci vremea este aproape!" (Apoc. 1:3)

Inrai a iudeului?

Deja mi se pare ca un grup vrea sa controleze pe altul, sau cineva desemneaza acest grup ca fiind favorit stiind ca acest grup va fi urat de ceilalti. Nici nu ma mir de ce sunt atatia antisemiti. Deci si romanii pot fi salvati dar nu suntem printre favoriti :) asta e buna...

@Lake

interesant e ca multe familii antice au un renume azi si merg pe aceleasi principii ca si atunci, la fel ca si cei care au scris acele carti. :)

@ romanianwars

Nu e vorba de intaietatea unui "grup favorizat", ci de RESPONSABILITATEA unui grup. Dumnezeu, ca si Creator, ca Atotputernic si Atotstiutor, a hotarat care sa fie acel "grup", asa ca n-a defaforizat pe nimeni...!

Mai Lake,

Biblia e o carte facuta din 66 de carti. Multe dintre ele se contrazic unele pe altele, altele contrazic doctrina bisericii si cele care spun ceva demn de luat in seama sunt total ignorate de biserica.

De ce nu citezi din Biblie, de exemplu, pasajele in care "dumnezeu" ii indeamna pe alesii lui sa ucida si sa violeze in dreapta si in stanga? De ce nu citezi din Biblie pasajele in care sclavia e preaslavita si sclavii sunt indemanati sa asculte de stapani si femeile sclave sunt sfatuite sa le faca placerile stapinlor.

De ce nu citezi din Biblie pasajele in care Isus si Paul indemna omul sa renunte la credinta oarba si sa se bazeze pe cunoastere, pe intelegerea celor ce sunt cunoscute, sa caute adevarul care ii va elibera pe toti?

De ce nu citezi din Biblie pasajele care confirma faptul ca Isus e un bun cunoscator al astrologiei si ca invataturile lui sunt fundamentate pe ideea de reincarnare, o stiinta pe care el a invatat-o in anii lui de studii in India?

Scribii bisericii sunt cei care au rastalmacit si manipulat adevaturile cuprinse in invataturile lui Isus, Paul, Buda si mai tarziu Mohamad.

Pe ce va bazati cand afirmati existenta unui dumnezeu-creator? De ce dumnezeul din Biblie se adreseaza unui grup de "dumnezei" si e ingrozit de faptul ca omul va ajunge "ca noi" (Vezi cartea Facerii sau Geneza) Cati dumnezei erau acolo si la cine se refera de fapt textul?

Si asa mai departe ...

Lake = sectar.Ortodoxia e Biserica lui Cristos

Cautati pe youtube filmul
" Aceasta este viata mea"
are 10 parti a 10 minute.O sa vedeti ce inseamna un om al lui D -zeu un preot ,calugar ,episcop adevarat.O sa va emotioneze pana la lacrimi.

Mai Marion, la cate minciuni ai insirat aici, nu meriti nici un comentariu!

Cred ca dumneata ai citit de fapt o alta carte, nu Scriptura. Te dai cunoscator al Bibliei dar nu stii nici macar cele 10 porunci.
Ai debitat atatea aberatii amalgamate, incat am hotarat sa te las in pace…!

Mai ‘observatorule’,

Specifica-mi te rog unde scrie in Biblie ca cei care se calugaresc devin oameni ai lui Dumnezeu!?!
Citeste Sfanta Scriptura si vei afla ca Biserica lui Cristos nu este ortodoxa!
Rau imi pare de d-ta..., dar de cauti, vei afla adevarul!

EMINESCU

Religia - o frază de dansii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranta de răsplată,
După ce-amar muncirăti mizeri viata toată,
Ati mai purta osanda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a făcut să credeti că veti fi răsplătiti...
Nu! moartea cu viata a stins toată plăcerea -
Cel ce in astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morti sunt cei muriti.

De ce uitati că-n voi e si număr si putere?
Cand vreti, puteti prea lesne pămantul să-mpărtiti.
Nu le mai faceti ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, cand impinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca să trăiti.
Sfărmati statuia goală a Venerei antice,
Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori;
Ele starnesc in suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac să pice
In ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmati tot ce atată inima lor bolnavă,
Sfărmati palate, temple,... (arata tot comentariul) Religia - o frază de dansii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranta de răsplată,
După ce-amar muncirăti mizeri viata toată,
Ati mai purta osanda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a făcut să credeti că veti fi răsplătiti...
Nu! moartea cu viata a stins toată plăcerea -
Cel ce in astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morti sunt cei muriti.

De ce uitati că-n voi e si număr si putere?
Cand vreti, puteti prea lesne pămantul să-mpărtiti.
Nu le mai faceti ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, cand impinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca să trăiti.
Sfărmati statuia goală a Venerei antice,
Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori;
Ele starnesc in suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac să pice
In ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmati tot ce atată inima lor bolnavă,
Sfărmati palate, temple, ce crimele ascund,
Zvarliti statui de tirani in foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre pană si urma sclavă
Celor ce le urmează pan' la al lumii fund!

Sfărmati tot ce arată mandrie si avere,
O! dezbrăcati viata de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urat -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece in timpul nesfarsit
Zdrobiti oranduiala cea crudă si nedreaptă,
Ce lumea o imparte in mizeri si bogati!
Atunci cand după moarte răsplată nu v-asteaptă,
Faceti ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, si să trăim ca frati!

Gandeste-te

ca biblia asta este putin discutabila. Iuda cu siguranta este un caracter bun pt ca fara el nu se putea duce mai departe povestea. Totusi ma intriga faptul ca dzeu stie totul despre viitor, stie daca voi ajunge in iad sau nu deoarece zice ca vor merge in rai toti cei care "au numele scris in carte de la inceputul lumii", si atunci ma intreb.... care e logica? daca stie dinainte ce ma nasc ca ajung in iad ce rost mai are sa exist? Si atunci am ajuns la intrebarea: dar daca totul scris de cineva, un om, cu o inteligenta superioara mediei, care stie suficienta psihologie, sau poate in ultimul caz chiar exista fiinte supranaturale sau cel putin tehnologic dezvoltate care vor ceva, iar perceptia care o avem azi despre dzeu este indusa de veacurile de traditii.

 

ISUS de ST.O.IOSIF

vegheaza-n colt a candelei lumina,
Invaluind icoana-n raze pale:
Isus, copil, sa sanul maicii sale.

Un zambet linistit, bland, fara vina,
Si totusi, nu stiu ce ascunsa jale,
Ce presimtiri de chinuri ideale
Umbresc in taina fata lui divina.

Stiai de-atunci, ISUSE, tu, c-odata
Iubind prea mult pe oameni, drept rasplata,
Vei indura batjocura si-amarul,

Si-ncununat cu spini, urcand calvarul
Pe umar singur crucea ti-o vei duce,
Si vei muri, strigand la cer, pe cruce ?...

@ROMANIAS..."

Adevarul este ca,...stim ca nu stim nimic...Totul este imprevizibil, viata insasi este imprevizibila...In acest secol, cu atitea descoperiri, cand omul merge in spatiu, cand na dam seama cat de mici santem in aceasta imensitate a universului, intrebarile sunt scuzabile si chiar indreptatite...Malraux spunea :"Acest secol, ori va si crestin, ori nu va fi" (am redat cu aproximatie)...Este normal sa ne punem niste intrebari, tocmai de aceea Dumnezeu ne-a dotat cu creier, avind capacitatea de a gandi si a discerne...

Brrr..

"Iuda este un caracter bun..." Pentru re-improspatarea memoriei, Iuda l-a vandut pe Hristos pentru bani, dupa care s-a spanzurat.

Cu asta ai spus tot. N-ar trebui sa mai intri in argumente despre credinta, subiectul la care aparent, toata lumea se pricepe.

dastept esti..mai facut paf

vedeateas presdintele tvr,langa pora

Despre Iuda

Iuda era si a ramas mana dreapta a lui Isus pana la sfarsitul vietii lui, iar Isus nu a murit la 33 de ani cum se afirma in biserica.

Erau doi indivizi cu un nume asemanator, Iuda si Iudah. Daca cititi cu atentie inceptul Faptelor Apostolilor veti afla cu surprindere ca Iuda era inca in viata dupa presupusa moarte a lui Isus si ca nu s-a spanzurat. El moare intr-un chip ciudat, cand stomacul ii explodeaza pe un camp. Iudah, prietenul si trezorerierul grupului condus de Isus, a fost in mod fals declarat ca cel care l-ar fi vandut pe Isus pentru ca Iuda, cel care il denuntate de fapt autoritatilor, facea parte dintr-o familie privilegiata si "taticu" a aranjat ca vina sa cada pe Iudah, asociatul lui Isus.

Exista o Evanghelie a lui Iuda facuta public recent care arata clar ca Isus si Iudah erau foarte apropiati si ca ei au pus la cale toata afacerea cu "moartea pe cruce". Evident, Isus nu a murit pe cruce iar dovada apare negru pe alb in Biblie. Cine nu citeste insa Biblia si se ia dupa ce spun popii prin biserici ajung sa creada ca Iudah l-ar fi vandut pe Isus pentru 30 de arginti si ca Isus a murit pe cruce, ceea ce e complet fals.

Mai Mirion, ti-am mai scris si mai sus:

D-ta ori ai citit o alta carte, ori ai o imaginatie bolnava..., si spui aici ce-ti fata mintea!
Citeste mai intai toata Biblia, apoi da-te mare in parcare!
Baliverne sa le-nsiri la prosti, nu noua, aici pe Forum!

TOTUL A FOST PROGRAMAT DE EVREI SPRE MANIPULAREA NAIVILOR

Incepind cu asa zisul profet isaia...ioan botezatul,etc aceasta gasca au pus la cale multe prevestiri,minuni,
morti,invieri,...si bineinteles ca s-au implinit ca doar
interesul banului si al puterii e mare.Cel mai ciudat este faptul ca aceasta gasca era plina de anafabeti,deci nu stiau sa scrie nici sa citeasca....inclusiv liderul lor jesus....ce are jesus vreo carte scrisa de EL , FIUL LUI GOD.!!!!

 

"Cartea lui Jesus" de care nu vrei sa stii, este CUVANTUL LUI DUMNEZEU, adica Biblia...!

Biblia a fost scrisa de oameni, insuflati de Duhul lui Dumnezeu, iar portiuni din ea sunt chiar dictate de "FIUL LUI GOD" pe care-L batjocoresti dumneata, si-n fata caruia "orice gura va amuti"!
Ia seama, tinere...!

Cateva versete care atestă in mod direct că BIBLIA ESTE INSPIRAŢIE DIVINĂ:

"Atunci Domnul a vorbit astfel prin robii Sãi proorocii..." (2 Regi 21:10)

"Te-ai pogorat pe muntele Sinai, le-ai vorbit din inãltimea cerurilor, si le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, invătături si oranduiri minunate." (Neemia 9:13)

"Fratilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine, nu este de obarsie omenească; pentru că, n-am primit-o, nici n-am invătat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos." (Galateni 1:11-12)

"Toatã Scriptura este insuflată de Dumnezeu si de folos ca să invete, să mustre, să indrepte, să dea intelepciune in neprihănire..." (2 Timotei 3:16)

"Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant." (2 Petru 1:21)

"Dacă primim mărturisirea oamenilor, mărturisirea lui Dumnezeu este mai mare; si mărturisirea lui Dumnezeu este mărturisirea pe care a făcut-o El despre Fiul Său." (1 Joan 5:9)

Cateva versete care atestă in mod direct că BIBLIA ESTE DEMNĂ DE INCREDERE:

"Căile lui Dumnezeu Sunt desăvarsite, cuvantul Domnului este ***ătit; El este un scut pentru toti cei ce caută adăpost in El." (2 Samuel 22:31)

"Legea Domnului este desăvarsită, si inviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată si dă intelepciune celui nestiutor." (Psalm 19:7)

"De aceea găsesc drepte toate poruncile Tale, si urăsc orice cale a minciunii." (Psalm 119:128)

"Sfinteste-i prin adevărul Tău: Cuvantul Tău este adevărul." (Ioan 17:17)

"Ucenicul acesta este cel ce adevereste aceste lucruri, si care le-a scris. Si stim că mărturia lui este adevărată." (Ioan 21:24)

"Cel ce sedea pe scaunul de domnie a zis: "Iată, Eu fac toate lucrurile noi." Si a adăugat: "Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut si adevărate."" (Apoc. 21:5)

Cateva versete care atestă in mod direct că BIBLIA ESTE PURĂ, (curată, sfantă):

“Cuvintele Domnului sunt cuvinte curate, un argint lămurit in cuptor de pămant, si ***ătit de sapte ori." (Psalm 12:6)

“Cuvantul Tău este cu totul incercat (curat, sfant), si robul Tău il iubeste." (Psalm 119:140)

“Orice cuvant al lui Dumnezeu este incercat (curat, sfant). El este un scut pentru cei ce se incred in El." (Proverbe 30:5)

“Asa că Legea, negresit, este sfantă, si porunca este sfantă, dreaptă si bună." (Romani 7:12)

(Cuvantul “incercat", in alte versiuni este tradus prin ‘material’ “curat", fără impurităti, fără zgură... )

CUVÂNTUL lui Dumnezeu este pentru noi ADEVĂRATĂ HRANĂ:

“Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decat mierea in gura mea!" (Psalm 119:103)

“Drept răspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu trăieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."" (Matei 4:4)

"V-am hrănit cu lapte, nu cu bucate tari, căci nu le puteati suferi; si nici acum chiar nu le puteti suferi..." (1 Cor. 3:2) v

“Si, ca niste prunci născuti de ***and, sã doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el să cresteti spre mantuire, dacă ati gustat intr-adevăr că bun este Domnul." (1 Petru 2:2-3)

Dac pe ....

Bre' de ce nu spui pe sleau ce hram porti? Dacii erau mai intai monoteisti, chiar daca nu crestini, dar tot ei au primit credinta crestina foarte repede si usor de la Sfantul Apostol Andrei, intaiul chemat, venit sa o propovaduiasca in Dobrogea.

Dacii de astazi se numesc romani si sunt crestini orodocsi. E suficient de clar?

de DACIA AI AUZIT...?!

Din cite stiam tara mea se chema DACIA,pina au invadato romanii si au transformat o parte din ea in colonie romana de acolo si numele de ROMANIA. EU unul nu ma simt roman(italian),voi poate ca da.

dacule...iauite ba ce am aflat io...

...se vorbeste prin targ ca decebal era homo,si iel si deceneu si ca zelea codreanu caruia i te inchini tu era urmasul lor derect.
ai!ce zici bre!

RASAI ASUPRA MEA - DE Mihail Eminescu

Rasai asupra mea, lumina lina,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioara;
O, maica sfanta, pururea fecioara,
In noaptea gandurilor mele, vina !

Speranta mea tu n-o lasa sa mo.ara
Desi al meu e un noian de vina;
Privirea ta de mila calda, plina,
Induratoare - asupra mea coboara.

Strain de toti, pierdut in suferinta
Adanca a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic si n-am tarie...

Da-mi tineretea mea, reda-mi credinta
Si reapari din cerul tau de stele:
Ca sa te-ador de-acum pe veci : MARIE !

 

EMINESCU........

Religia - o frază de dansii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranta de răsplată,
După ce-amar muncirăti mizeri viata toată,
Ati mai purta osanda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a făcut să credeti că veti fi răsplătiti...
Nu! moartea cu viata a stins toată plăcerea -
Cel ce in astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morti sunt cei muriti.

De ce uitati că-n voi e si număr si putere?
Cand vreti, puteti prea lesne pămantul să-mpărtiti.
Nu le mai faceti ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, cand impinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca să trăiti.
Sfărmati statuia goală a Venerei antice,
Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori;
Ele starnesc in suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac să pice
In ghearele uzurei copile din popor!

Sfărmati tot ce atată inima lor bolnavă,
Sfărmati palate, temple, ce crimele ascund,
Zvarliti statui de tirani in foc, să curgă lavă,
Să spele de pe pietre pană si urma sclavă
Celor ce le urmează pan' la al lumii fund!

Sfărmati tot ce arată mandrie si avere,
O! dezbrăcati viata de haina-i de granit,
De purpură, de aur, de lacrimi, de urat -
Să fie un vis numai, să fie o părere,
Ce făr' de patimi trece in timpul nesfarsit
Zdrobiti oranduiala cea crudă si nedreaptă,
Ce lumea o imparte in mizeri si bogati!
Atunci cand după moarte răsplată nu v-asteaptă,
Faceti ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, si să trăim ca frati!

 

Religiosi sunt si ateii... , mai naivule!

...apoi Eminescu vorbeste despre "RELIGIE" (credinta pervertita), nu despre CREDINTA adevarata...!

Lake

probabil se referea la ceea ce spun popii.Propovaduiesc milostenia si ei isi fac vile si mertane.

IUDA=tradator!~

A fost, este si va fi in toate timpurile si in toate locurile -tradatori!!daca nu era Iuda, s-ar fi gasit altcineva care sa-l vanda.Astazi sant mult mai multi "vanzatori" care ar face-o si pe gratis numai sa scape de cineva care-i sta in cale. Asa ca :"nimic nou sub soare".

 

1 Tes. 5:21 - “Ci cercetati toate lucrurile, si pastrati ce este bun."

Haide sa analizam putin mai ‘cu atentie’ comportarea lui Iuda Iscarioteanul!
Sper ‘sa nu fie-n zadar’ ci sa ne-alegem si de-aici cu ceva “bun".

A fost Iuda un predestinat?! Daca ‘da’, ii putem reprosa (nu in sensul de a-l condamna) ceva?
Observam ca, la vremea respectiva, marii preoti l-au apreciat,
l-au retribuit substantial pentru ‘ajutorul’ dat de el si nu l-au dojenit pentru ‘afacerea’ lui pe care au considerat-o ‘curata’ (v. Matei 27:4 - “ …"Ce ne pasã nouã?" i-au rãspuns ei. "Treaba ta."")
Suntem noi pro sau contra faptelor lui Iuda? A fost el ‘autorizat’ a ‘vinde’?
Cumva ‘vindem’ si noi!? … si-nca ‘fara autorizatie'?

 

Sa-l urmarim pe Iuda mai dintr-un inceput… !

Ucenicii Domnului Isus au stiut din start ca au de-a face cu Mesia sau cel putin cu-n mare prooroc. "Noi am gasit pe Mesia", spune Andrei lui Simon Petru.(Ioan 1:41). Ulterior, au aflat aceasta si ceilalti, inclusiv Iuda. N-a fost tinut ca un secret.
Observam ulterior ca toti ucenicii, afland cu cine au de-a face au “lasat totul" si l-au urmat pe Domnul. Noi poate ca n-am fi facut-o. Iuda a renuntat insa si el la multe. (Marcu 10:28, Luca 18:28)
Din moment ce ucenicii intreaba ce rasplata vor avea (Matei 19:27), rezulta ca nu numai Iuda a avut totusi si anumite ‘interese’ ci si ceilalti. Cu totii au ajuns sa se certe care sa fie mai mare in Imparatia lui Dumnezeu sau care sa stea la stanga sau la dreapta Domnului Isus. Alergau dupa ‘functii’. In repetate randuri Domnul Isus ii avertizeaza ca nu stiu de ce duhuri sunt calauziti. Toti o luau ‘razna’ in diferite feluri, nu numai Iuda. Toti erau “supusi acelorasi slabiciuni"… Pai daca asa au decurs lucrurile, unde si de ce credeti ca s-a produs ‘ruptura’ si Iuda s-a ‘detasat net’ in ‘mai rau’ fata de ceilalti ?!

Detasarea de grup a avut loc ‘lin’ si ‘fin’.
Iuda, in calitate de casier sef a gandit ca are o functie-n plus fata de ceilalti si ca nu-i nici o problema (plus ca nu se simte) daca ia si el din punga niste ‘maruntis’ pe care-l merita de fapt si care daca se tot aduna-n timp ar putea forma o suma frumusica cu care ar putea ajuta pe saraci la o adica…. Stia si aplica formula: “picatura cu picatura, balta mare se aduna".
Ulterior insa intra-n calcul si alti factori ca: nerabdarea, nelinistea, frica, dorinta de-a abandona etc.
Timpul trecea si Isus nu se mai inscauna ca rege. Ii ‘alerga’ pe toti prin nisip, prin arsita… Erau ca-n bajenie…Colac peste pupaza, mai apar si trimisii lui Ioan Botezatorul cu-ndoielile… Nu cumva ‘am luat plasa’?, se-ntreaba omul nostru, daca-I numa’ un Profet?
Chiar daca Isus acesta ii ‘rezolva’ pe toti, e ca nimeni altul, e mult peste ce-si poate inchipui o mintea omeneasca, cat o sa ma-ncante?... m-am minunat destul, o fi gandit Iuda.
Intre timp, suma pusa deoparte a crescut substantial. Se simtea mai “cu picioarele pe pamant".
Incep s-apara vremuri ‘tulburi’ cu ‘nori grei’ deasupra… Tot mai multi dintre “cei mai de seama" si tot felul de suspusi incep a stramba din nas, a se-ncrunta la ‘ceata’ de care si el tinea. Aude chiar si de ceva comploturi privind viata Aceluia care-i conducea. Cemai, nu mai putea continua - trebuia bine pregatita retragerea, una ‘ca la carte’…
Dar el nu era un fiestecare. Trebuia sa se retraga cu ‘surle si tignale, sa afle tot omu’. Trebuia cumva sa dea undeva o ‘lovitura de maestru’, sa demonstreze tuturor ce multe a invatat el timp de mai bine de 3 ani… si ce ‘frumos’ s-a descurcat!

P.S. Noi cat timp am fi mers cu Isus?, un trimestru?, un concediu?

Cred ca de la inceput toti ucenicii aveau o oarecare temere de Dumnezeu.

Semnalele trase de Ioan Botezatorul erau proaspete si arhicunoscute. Si mai cred si ca mai toti ucenicii au vazut in Domnul Isus si “un prilej de afirmare" a lor personala. Pe parcurs au avut loc multe schimbari. De aceea suntem indemnati sa privim la “sfarsitul felului lor de vietuire" (Evrei 13:7).

Iuda a luat hotararea finala – va abandona. A vazut el ca inca vreo cativa ‘colegi’ au inceput a murmura, asa ca va pleca. Toti il vor aprecia pentru ca s-a ‘retras la timp’ si-i vor fi multumitori fiindca a creat un precedent de care ar putea ‘profita’ si ei – o fi gandit Iuda. E timpul sa le dau o lectie de ‘curaj’ si initiativa…!

O plauzibila ‘paranteza’:
Dar ia stai asa! Plecarea asta ar putea fi si banoasa si distractiva, nu?! Pai nu vor ‘aia marii’ sa puna mana pe Isus si sa-L aduca ‘la tacere’? Pai nu s-a ‘descurcat’ Isus in toate situatiile in mod miraculos. Ia sa li-L pun eu pe tava, sa-ncasez ‘premiul cel mare’ iar nazarineanul sa-i puna iar, ‘tot miraculos’, cu “botul pe labe" si sa-i lase “cu gura cascata" si “cu buzele umflate". Va ‘fenta’ ‘galileeanul’ pe toti ‘calaii’ , fie ei ‘morali’ , fie ei executanti… iar eu, in sfarsit, voi ajunge cineva…

Gata, a gandit-o si a si pus-o in aplicare, sa nu ‘se raceasca’, sa nu se modifice ‘datele problemei’. Iuda a ‘facut targul’ cu ‘cei interesati’ si nu astepta decat momentul prielnic pentru a le livra ‘marfa’…
Grija-aceasta l-a stresat pana cand Isus i-a spus in fata, raspicat: “ce ai de facut, fa repede".
Atunci s-a ‘luminat’ si “a plecat in noapte" – chiar ca batea un ‘vant prielnic’. S-o fi gandit ca Isus si-a dat seama de intentiile lui si accepta sa-i faca ‘jocul’…

P.S.: Ni s-antampla si noua, deseori, sa ne bazam numai pe ‘logica’ , nu?
Pai daca-i asa, de ce-l condamnam pe unul ca Iuda?!

Luind-o tot ‘logic’ ajungem in impas: “multe cai" ni se “par bune" (Prov. 16:25).

Ne facem tot felul de “planuri" (Prov. 19:21) si luam tot felul de “hotarari" (Isaia 8:10), dar daca acestea nu sunt “chibzuite" (Prov. 8:12) nu vom avea ‘castig de cauza’. De multe ori gandim si lucram ne-intelepteste. Cine da intelepciunea?! Avem nevoie de ea sau “ne socotim singuri intelepti", ca Iuda? “Despartiti de Mine nu puteti face nimic" (nimic bun), ii avertizase Domnul Isus pe ucenici candva (Ioan 15:5). Iuda s-a crezut exceptie…

S-a crezut si s-a increzut pana cand, tot inseland pe altii, a ajuns sa se-nsele si pe sine, sa-si fure singur caciula.
Mergand alaturi de Domnul Isus, Iuda a audiat atatea invataturi si a vazut atatea minuni incat oricine ar fi fost in locul lui ar fi fost ‘miscat’ si ‘rascolit’.

De ce credeti totusi ca Iuda s-a mentinut in ‘ale lui’?!

Raspunsul e si nu e totusi “simplu".

Pana la reantoarcerea din misiunile in care fusesera trimisi doi cate doi, toti ucenicii au avut parte de o calauzire si protectie speciala. Chiar si duhurile rele le fusesera supuse. In acest timp si inca ceva vreme dupa, Iuda L-a crezut pe Domnul Isus si cel putin teoretic I-a acceptat invataturile. Pana aici n-a fost cu nimic mai prejos decat ceilalti… Ulterior, alipindu-se de bani, Iuda i-ampins pe Domnul si pe toti ceilalti pe locul doi.

De fapt ce s-a intamplat?
Iuda s-a ‘schimbat’ pentru c-a persistat in a fura, si-n a-si ascunde fapta. Urmariti in Biblie care a fost soarta persoanelor sau a popoarelor care s-au complacut in repetarea sistematica a unor pacate! Aproape toti au ajuns “impietriti". Dumnezeu, dupa ce i-a “cercetat" o vreme, fiindca ei L-au tratat cu indiferenta sau impotrivire, i-a lasat “in voia mintii lor" si chiar daca aveau ochi si urechi nu mai ‘vedeau’ si nu mai ‘auzeau’ glasul Lui… Se ocupau numai ‘de-ale lor’.
De regula, pacatele repetete de multiple ori sunt numite “pacate care duc la moarte". Stiti ca “plata pacatului este moartea" si ca “toti am pacatuit" – aici referinta se face la moartea spirituala. Expresia “pacate care duc la moarte" se refera la moartea fizica. In multe cazuri Dumnezeu a curmat mult mai timpuriu firul vietii celor care L-au sfidad sau batjocorit. Aceasta ‘formula’ se aplica si crestinilor care, dupa ce s-au pocait isi reiau niste practici vechi (1 Ioan 5:16).

Si Iuda a fost lasat in ‘ale lui’. Domnul Isus stia ce gandeste fiecare, si ucenicii si ceilalti ce-L inconjurau (Ioan 2:24-25). Cunostea si ‘jocul dublu’ al lui Iuda.
Pana in momentul tradarii Domnul Isus nu l-a deconspirat pe Iuda pentru ca in Biblie este stipulat ‘mai limpede’ decat clar: “nu da pe fata taina altuia" (Proverbe 25:9).
Cu toate ca Iuda a cazut in impietrire Domnul i-a pregatit totusi pentru mai tarziu si o ‘noua sansa’ de ‘trezire’.


Noi de cate ori n-am tradat, din neatentie sau voit, dand “pe fata taina altuia". Ce sa mai vorbesc de turnatorii ‘profesionisti’?! Iuda e nimic pe langa ei…
Ce afirma Domnul nostru in Matei 25:40 ?: “ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neansemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut."
Iuda L-a vandut pe Domnul o singura data . In ce ne priveste pe noi, oare putem calcula?!?

Niciunul dintre ucenici nu s-a 'intors la Dumnezeu' pana la invierea Domnului Isus.

Toti L-au 'tradat' pe Domnul. Petru chiar de 3 ori. Toti au "fugit ca potarnichiile", toti care promisesera 'solemn' ca sunt gata sa-si dea viata alaturi de Domnul Isus... Desi n-au avut 'caderea' lui Iuda nu s-au comportat 'la inaltime'. Haide sa nu-l mai facem pe Iuda numai “cu ou si cu otet" sau sa-l “tratam cu flit"!

Daca ar fi sa-l incadram pe Iuda intr-una din categoriile de 'pamanturi' pe care a cazut "samanta cea buna" (Luca 8:5-15) desigur ca nu l-am trece la categoria de "pamant bun", roditor, dar nici la categoria "drum" ci mai degraba la cea de 'pamant stancos'...

O mica ‘paranteza’:
Cam tot in acest fel le casuna mai tuturor pe imparatul Saul. Cand poporul L-a lepadat pe Dumnezeu si-au vrut in schimb un rege ca al popoarelor din jur, Dumnezeu nu le-a facut dupa pacatul lor ci i-a ajutat totusi sa aleaga pe cel mai bun dintre ei, pe Saul care era iscusit, harnic, voinic, chipes, smerit, etc. Noi ‘trecem’ peste toate acestea si ‘sarim’ pe Saul numai ‘la sfarsit’…

Si unul ca Iuda sau ca Saul, si altul ca noi, toti ne schimbam… sau am fost "schimbati"...

M-am exprimat mai inainte la o stare de moment in care Iuda L-a “vandut" pe Domnul

iar ucenicii L-au ‘tradat’. Daca preferati ca in loc de ‘tradat’ sa folositii expresia ca ‘nu si-au tinut cuvantul dat’ sau ca doar s-au laudat cand au mintit, nu-i nici o ‘confuzie’ – efectul a fost acelas: Domnul Isus a fost parasit de toti.
A incercat Ioan sa stea mai prin preajma dar nici el n-a intervenit cu ceva spre a-L ‘sustine’ pe Domnul Isus, precum promisese doar cu putin timp inainte…

(Pe unul ca Ioan n-ar trebui sa-l analizam pentru ca descoperim ca de multe ori si noi, chiar langa Domnul fiind, stam ‘cu mainile-n san’. De promisiunile noastre … nici nu mai amintesc.)

Pentru identificarea precisa si arestarea pe timp de noapte a Domnului Isus,

Iuda a procedat la o metoda ‘eficace’: sa-L imbratiseze pe Domnul, sa-L tina de vorba si, daca va fi cazul, sa-L tina si de mana… Zis si facut, numai ca Domnul i-a transformat ‘siretlicul’ intr-o “terapie de soc". Domnul i-a deschis ochii din nou, la despietrit si l-a ajutat sa vada ca de fapt ce-a considerat Iuda ca ‘istetime’ curata e de fapt josnicie mizerabila…
Domnul Isus i s-a adresat prieteneste, pe nume, i-a spus in fata de ce pacate se face vinovat (vanzare, plus complicitate) si l-a atentionat ca de fapt ‘loveste’ in cel de care ‘atarna’ destinul tuturor, implicit si al lui.

Domnul l-a dojenit rascolitor pe Iuda care s-a trezit dar n-a mai avut loc de-ntors. Ar fi vrut el acum sa dea timpul inapoi…
Iuda s-a cait mai cu amar decat Petru din moment ce a considerat ca de acum inainte nu mai poate da ochi cu vreo fiinta umana dupa ce a vandut pe Fiul Omului. Inainte de-a se sinucide a incercat a-si repara gresala incercand sa-i determine pe criminali sa-si revizuiasca intentiile ce le aveau impotriva acelui “sange nevinovat". Indirect deci, a incercat sa-I ia apararea Domnului Isus. Vazind ca pana si marii preoti il trateaza cu nepasare si dispret, in agonia lui, Iuda se ‘precipita’ , nu mai are rabdare si simte cum pamantul ii fuge de sub picioare. I s-a facut scarba de el insusi (peste noapte a devenit un ‘nenorocit’) si hotareste sa-si ia viata. Din nou, “zis si facut".

Imediat, noi ne dam cu parerea, fara a incerca a ‘intra in pielea’ lui Iuda: pai trebuia sa mai astepte mai frate, sa vada si el cum decurg evenimentele, sa-si fi cerut apoi iertare…etc. dar nu tinem cont de faptul ca Iuda nu avea in fata tot ‘tabloul’ de care benaficiem noi astazi, avea numai un coltisor la care privea de unul singur…

Numai ca lucrurile nu se termina aici… Sunt multe versete in Vechiul Testament ca cele de genul Psalmi 25:16 or 34:6… Acestea pot include si “nenorociri" asemanatoare cu cea a lui Iuda si ca sa rasuflati mai repede usurati, trec la subiect:
- Ati purtat vreodata discutii cu oameni care au fost foarte aproape de moarte? Mai toti va vor explica cum in decurs de minute, secunde, chiar fractiuni de secunda li s-au perindat prin fata ochilor ‘filme’ intregi cu aspecte din viata lor, ei fiind constienti (cu putere de discernere si decizie) in acel rastimp. Si Iuda s-ar putea sa fi avut parte de-o astfel de ‘ultima portita'.!
- Stiti ca vor fi in cer si oameni mantuiti “ca prin foc" (1 Cor. 3:15)? Printre ei s-ar putea sa se numere si Iuda.

Moartea lui Iuda a avut loc inaintea jertfirii Domnului Isus.

Daca cumva s-a intors la Dumnezeu in acele ultime secunde ale vietii, el va fi in cer dar nu va face parte din Biserica.
In legatura cu ‘filmele’ vietii, am cunoscut in direct persoane patite, care au fost ca si moarte dar perfect lucide. Am aflat multe detalii…

Desi iadul a fost facut pentru ingerii cazuti vor ajunge acolo si o multime de oameni. In Biblie sunt si nominalizate anumite fiinte care vor fi azvarlite acolo – “vanzatorul" nu-i listat.

Domnul Isus a venit sa “mantuiasca ce era pierdut" – Iuda era unul dintre acestia.
Tot Domnul ne-a invatat sa iubim pe “vrajmasii nostri" – El i-a iubit iar printre ei se afla si Iuda.

Daca “moartea fizica este pedeapsa minima pentru anumite pacate" inseamna ca Domnul Isus a dus-o ‘usor’ cu pacatele noastre nu?! Eu am subliniat chinurile sufletesti prin care a trecut Iuda. Referitor la Domnul Isus, cine poate masura intensitatea suferintelor sale ca urmare a incarcarii Lui cu pacatele noastre ale tuturor si ca urmare a despartirii de Tatal?
Intensitatea acelor chinuri ale Domnului a fost colosala, sa-i zicem infinita!

Care-i de fapt motivul care ne-ar retine a ne bucura daca-l vom intalnii pe Iuda in cer?
Cumva noi suntem plamaditi dintr-un lut mai fin?

Revenind la obiectiile privind pe cei “mantuiti ca prin foc". Mintuirea noastra este in dar de la Domnul - este aceeasi pentru toti, este completa si perfecta. Rasplatirile sunt si ele tot de la Domnul dar vor difera de la o persoana la alta si vor fi corelate cu noile ‘responsabilitati’. In ceruri nu va exista statutul de “inferior".

Desigur ca in final nu cunoastem daca Iuda va fi in cer sau nu

dar nu putem lua nici pozitia absolutistului afirmand ca precis nu va fi. La Dumnezeu “toate lucrurile sunt cu putinta" (desi nu poate sa minta...).
Eu am ‘fortat’ niste presupuse scenarii pentru a sublinia unele aspecte peste care de regula ‘sarim’. Nici un detaliu, cat de mic, ce apare in Cuvant nu este acolo ‘de umplutura’. Ganditi-va ca “ in ziua judecatii, oamenii vor da socoteala (nu este cazul celor care “s-au judecat singuri" deja) de orice CUVANT NEFOLOSITOR, pe care-l vor fi rostit" (Matei 12:36). Deci si acolo se va tine cont de ‘detalii’…

Un exemplu de ‘detaliu’:
Ati mentionat ca Domnul le-a descoperit ucenicilor ca unul dintre ei e “drac". A spus-o la prezent, nu la viitor si s-a referit la duhul de care era calauzit Iuda. Iuda n-a devenit drac. Cu alte ocazii Domnul ii apostrofeaza si pe altii sau pe toti cu epresia “nu stiti de ce duh sunteti calauziti".

Iuda L-a vandut pe Domnul Isus pentru 30 de “arginti", martorii mincinosi pe mai putin, Pilat pentru mentinerea postului si a relatiilor lui, marii preoti din invidie si pentru ‘pastrarea enoriasilor’ lor…, etc. Practic, mai toate lepadarile, tot un fel de vindere sau ‘tradare’ sunt. E vreunul din aceste pacate mai mare sau mai mic? Noi suntem inclinati sa le diferentiem ca gravitate dar inaintea lui Dumnezeu toate au acelas ‘efect’.
Consideram ca Iuda a fost prea din cale-afara fata de noi care doar ‘gresim’ cand ne “rusinam" (si nu de putine ori) cu Domnul…

Dupa mine, ins mai putin orbeste-crezator ...

... si poate mai doritor de adevar, povestea lui Iuda este cel putin lipsita de logica.
IARASI LOGICA, fir-ar ea!
Dar, ce sa-i faci, avem o chestie cu care ne terminam in partea de sus a corpului vremelnic, se numeste cap si avem tentatia de a-l folosi!
Intrebare: de ce ar mai fi trebuit Iuda sa tradeze, la ce le-a folosit romanilor tradarea lui, daca cei din sinedriu oricum il condamnasera pe Isus, inca dinainte de a fi pusi fata-n fata la judecata, de catre Pilat din Pont?
Dupa unele scrieri "apocrife" (adica, nedorite de "oficialii" bisericilor), de fapt Iuda a fost fratele Domnului nostru Isus, iar toata vrajeala cu tradarea si bla-bla este o facatura de reclama ieftina a popilor adunati la Niceea, sa puna de un nou regulament RELIGIOS, care n-avea nici doua paie cu CREDINTA ADEVARATA SI CURATA a proto-crestinilor de pana atunci.
Urmasii adevarati ai invataturii lui Cristos.
Ce-a urmat?
S-a re-creat din cenusa imperiului roman de rasarit, puterea preotilor care slujeau fel de fel de zei in temple. Ca sa duca imperiul mai departe.
Numai ca de data asta popii erau crestini, nu pagani!
Si, care-i diferenta?
Si preotii pagani si popii crestini sunt deja de notorietate pentru lacomie, nesimtire, pofta fara margini de putere si bani!
Acuma, injurati-ma daca mintea mea refuza sa creada orbeste ce-au zis si scris unii, acum 2000 de ani!

 

Mai ‘bogdan4153’, foloseste-ti capul, daca-l ai la purtator…!

Marii preoti, carturarii si fariseii, hotarasera sa-L omoare pe Isus Hristos, dar nu voiau sa-L prinda in public, ca sa nu se intarate noroadele… De aceea, Iuda a tradat locul unde putea fi prins , fara a se face prea multe ‘valuri’.
Apoi, tradarea lui Iuda nu a folosit romanilor, cum incerci sa ghicesti dumneata. Mai bine pune mana si citeste din Biblie, ca sa aflii adevarul, si nu te mai lua dupa povesti la radio-shantz!
Privind personaje cu numele de “Iuda", pe langa Iuda Iscarioteanul a fost Iuda, fratele Domnului, plus alti diferiti Iuda, plus semintia lui Iuda. Biblia ii explica pe toti dar vad ca-n capul dumitale au devenit ‘varza’!
Dumneata nu cunosti nici macar scrierile ‘normale’, d-apoi pe cele ‘apocrife’, dar ii dai insa de zor cu ‘mucii in fasole’, pe emanatii de creier incins…!!!

Domnului Isus Ii sosise ceasul de-a prelua asupra Sa păcatul intregii omeniri.

Domnului Isus Ii sosise ceasul de-a prelua asupra Sa păcatul intregii omeniri. De aceea Domnul s-a dus in grădina Ghetsimani tocmai pentru a fi găsit de Iuda, nu pentru a scăpa de acesta. Iuda a fost doar un ghid pentru “mainile păcătosilor" care L-au insfăcat pe Fiul omului.
Ale cui au fost acele maini? Ale noastre, ale tuturor!
Regizorul care a turnat filmul cu patimile Domnului Isus (The Passion), fiind intrebat cine crede el că de fapt L-a condamnat si răstignit pe Domnul Isus Hristos, a răspuns prompt: “Noi toti".

Ce-au făcut apoi “mainile" noastre? Au infăptuit cea mai mare trădare a istoriei, cea mai mare nedreptate comisă in istorie impotriva Fiului lui Dumnezeu. Am comis cea mai mare crimă – ne-am unit cu totii, si-am ucis pe Creatorul nostru. Fiecare din noi L-am dat la moarte pe Domnul Isus Hristos!

După ‘calculele’ lui Iuda, in preziua si in timpul praznicului, nimeni n-ar fi putut lua vreo decizie impotriva lui Isus iar intre timp multimea, afland de intemnitarea Lui, L-ar fi eliberat. Pe ce s-a bazat Iuda? Pe legile in vigoare la vremea aceea, pe reactia multimii, pe intuitia sa, etc. El credea că “s-a gandit bine la urmări", inainte de a face acel pas decisiv.

Domnul Isus este dus in fata mai marilor poporului (Sobor, Sinedriu), unde are loc un simulacru de judecată. Toate regulile de judecare, care erau pe vremea aceea in uz la evrei, au fost incălcate…!
Voi enumera cateva lucruri pe care-i posibil să se fi bazat Iuda dar care, ca un făcut, s-au desfăsurat toate pe dos fată de cum le ‘prevăzuse’:

Cand Sinedriul functiona ca for judecătoresc, judecata trebuia să aibă loc in public. Isus a fost judecat la casa marelui preot si fără participarea norodului.

 

Judecarea trebuia să aibă loc in timpul zilei. Ei au făcut-o noaptea.

Marele preot, care era seful Sinedriului, trebuia să stea tot timpul asezat, in semn că-si păstrează calmitatea si capacitatea de-a delibera corect, de-a tine cont de orice amănunt. Marele preot s-a sculat insă, plin de nervozitate.

Tot marele preot n-avea voie să-si rupă hainele nici in cea mai tragică imprejurare, dar acesta si le-a rupt.

Votul privind sentinta trebuia făcut individual. Fiecare in parte trebuia să-si dea verdictul, dar Sinedriul a votat ‘in bloc’.

Legea mai spunea că atunci cand cineva este condamnat la moarte, trebuie să existe cel putin un vot impotriva sentintei. Cel putin o persoană trebuia să analizeze si să prezinte circumstante atenuante pentru cel osandit, să-i ia apărarea acestuia. Pe Isus L-au condamnat cu totii. Unii ca Nicodim sau Iosif , care ar fi fost poate impartiali, nu au fost convocati…

Tot Legea spunea că, in cazul condamnării la moarte, verdictul final să se dea după ce va mai trece o zi de la judecare (deci s-ar fi ‘intrat’ in praznic), timp in care membrii Sinedriului urmau a medita mai ‘la rece’ asupra hotărarii luate…
Ei au rostit sentinta finală in aceeasi noapte.

Sinedriul trebuia să fie o instantă impartială, care să asculte acuzatiile si să dea voie impricinatului să se apere dar ei sau purtat ca niste procurori, nu ca niste judecători nepărtinitori. Ei căutau de zor o vină pe care să I-o pună Domnului Isus in carcă.
De fapt, sentinta lor fusese fixată cu niste zile mai inainte cand hotăraseră că “este mai bine pentru popor să moară unul singur…"

Guvernatorul Pilat, in loc să se poarte ca un stăpan ‘forte’ si drept, a jucat rolul unui slugarnic invins.

P.S.: Iuda a avut o actiune pe cont propiu - atat cat l-a dus pe el mintea…!

“Mainile păcătosilor", ale noastre, ale tuturor..., au actionat insă ‘strans unite’. Au fost complice…