In cautarea companiilor municipale infiintate de Firea: Cum am fost dati afara dupa ce am intrebat cine, ce si unde lucreaza

Nu mai putin de 22 de companii au fost infiintate, anul trecut, de Primaria Bucuresti, cu scopul declarat de a face mai usoara, mai simpla si mai ieftina viata bucurestenilor.

Mai exact, cele 22 de companii urmeaza sa presteze majoritatea serviciilor pentru care pana acum primaria avea contracte cu operatori privati, dar si o parte din activitatile prestate de regiile si institutiile din subordinea municipalitatii. Iar reprezentantii primariei sustin ca prin prestarea acestor servicii de catre companiile noi costul va scadea cu nu mai putin de 25%.

Toate bune si frumoase, mai ales ca pe SEAP (sistemul unde se vad tranzactiile facute de institutiile publice) activitatea companiilor Primariei Capitalei pare in toi. In numai cateva luni de la infiintare, cele 22 de companii municipale ale Capitalei au incheiat cel putin 373 de tranzactii pe SEAP, prin care si-au cumparat dotari si servicii de peste 7 milioane de lei. In plus, companiile au angajat sute de salariati.

Ceea ce ne-a atras insa atentia au fost mai multe tranzactii pe care companiile municipale le-au facut intre ele, tranzactii realizate prin incredintare directa, avand in vedere ca valoarea era sub 30.000 de euro (limita pana la care nu se impune licitatie).

Contrariati de ce, de exemplu, o companie municipala inchiriaza ornamente pentru un targ din Bucuresti de la alta companie municipala, pentru 27.000 de euro (costurile urmau sa scada, nu?), am incercat sa obtinem raspunsuri de la companiile in cauza.

La o prima vedere parea simplu. Numai ca pe Internet nu gasesti niciun numar de telefon al acestor companii, iar Primaria Capitalei cere solicitare scrisa pentru a furniza un numar de contact unde jurnalistii sa poata intreba pe ce, de ce si cum sunt cheltuiti banii bucurestenilor.

Dupa o perioada de asteptare a numerelor de la primarie (pe care nu le-am primit nici pana acum!!!), am decis sa o luam la picior si sa ajungem la adresele unde firmele primariei figurau cu sediile sociale. Sa aflam cu ce se ocupa fiecare companie, ce face mai exact pentru bucuresteni si, cu aceasta ocazie, sa stabilim si contacte firesti, normale presa-companie, in virtutea transparentei la care este obligata o institutie publica.

A fost mai dificil decat ne-am imaginat.

Pe durata documentarii, cei mai multi dintre angajatii companiilor municipale au refuzat sa ne dea orice informatie. Ba chiar am ajuns sa fim dati afara din cladirea in care isi au sediile sociale cele mai multe dintre companii.

Ce stim oficial despre cele 22 de companii ale Primariei Capitalei

Potrivit primarului Gabriela Firea, cele 22 de companii municipale au fost infiintate in 2017 pentru a prelua sarcinile regiilor si directiilor din subordinea Primariei Bucuresti.

In plus, aceste companii ar urma sa realizeze si lucrarile pe care primaria era nevoita sa le incredinteze unor privati.

Cu scopul declarat de a lucra in Capitala mai eficient si cu costuri reduse cu un sfert, Primaria Bucuresti (in calitate de actionar majoritar, cu 99,9% dintre actiuni) s-a asociat cu Service Ciclop SA (care are 0,1% dintre actiuni) si a infiintat:

• Compania Municipala Trustul de Cladiri Metropolitane SA
• Compania Municipala Consolidari SA
• Compania Municipala Imobiliara SA
• Compania Municipala Parking SA
• Compania Municipala Strazi, Poduri si Pasaje SA
• Compania Municipala Energetica SA
• Compania Municipala Managementul Traficului SA
• Compania Municipala Medicala SA
• Compania Municipala Iluminat Public SA
• Compania Municipala Sport pentru Toti SA
• Compania Municipala Eco Igienizare SA
• Compania Municipala Managementul Transportului SA
• Compania Municipala Publicitate si Afisaj SA
• Compania Municipala Paza si Securitate SA
• Compania Municipala Turistica SA
• Compania Municipala Parcuri si Gradini SA
• Compania Municipala Agrement SA
• Compania Municipala Dezvoltare Durabila SA
• Compania Municipala Intretinerea Arborilor si Spatiului Verde SA
• Compania Municipala Protectie Civila si Voluntariat SA
• Compania Municipala Tehnologia Informatiei SA
• Compania Municipala Cimitire Bucuresti.

Primul pas - Internetul. Rezultatul: Societati fara adrese si numar de telefon

Primul pas in demersul de a discuta cu reprezentantii companiilor municipale a fost cautarea unui numar de telefon si a numelui unui reprezentant pe Internet. Acolo unde despre orice institutie publica, dar si companie privata care nu are nimic de ascuns, gasesti informatii suficiente pentru a stabili un contact in cateva minute.

Tot ce am gasit pentru fiecare companie a fost doar o adresa de email, niciun numar de telefon macar.

De pe site-ul Primariei Bucuresti am aflat, insa, ca 21 dintre companii - practic toate, cu exceptia Trustului de Cladiri Metropolitane SA - isi au sediul social intr-o singura cladire de pe strada Aristide Demetriade, la nr. 2. Acolo am mers, dis de dimineata, ca sa aflam mai multe.

"Parasiti cladirea! Nici n-ar fi trebuit sa intrati aici"

In jurul orei 9:30, paznicul cladirii in care isi au sediile cele 21 de companii municipale ne cere legitimatiile de presa si noteaza datele noastre intr-un registru. In acest timp, ne spune ca in cladire isi desfasoara activitatea doar 3 companii: cea de Dezvoltare Durabila (care are birouri la etajele 1 si 2), cea de Iluminat Public si cea de Agrement.

Pentru restul de 18 companii, birourile de pe Aristide Demetriade sunt doar sedii sociale nefolosite. Unde functioneaza de fapt acele societati paznicul nu stie. In cateva minute, deblocheaza turnichetul si ne permite, amabil, accesul in cladire.

Pe scari, pana sa ajungem la etajul 1, ne intalnim cu un domn, care amabil raspunde intrebarilor noastre si ne spune ca este Petre Ene, din cadrul Companiei Municipale de Dezvoltare Durabila. De parca l-am prins pe Dumnezeu de picior, lansam intrebare dupa intrebare. Doar ca domnul din fata noastra ne spune ca, in prezent, compania in care lucreaza e in proces de organizare si ca ne va oferi cu alta ocazie informatii suplimentare. Acum se grabeste sa ajunga la o sedinta. Noi suntem, insa, hotarati sa aflam cati angajati sunt in companie si unde mai are activitati.

Ciocanim frumos la o usa si, abia apucam sa incepem un dialog cu o angajata a Companiei Municipale de Dezvoltare Durabila, ca isi face aparitia un lucrator de la Apa Nova, societatea care administreaza sistemele de alimentare cu apa potabila si canalizare din Bucuresti.

Acesta ne atentioneaza ca am intrat in cladire fara acordul Apa Nova.

Ii explicam lucratorului ca am intrat cu voie de la paznic, dupa ce ne-am legitimat si am lasat la receptie datele noastre, ca dorim sa stabilim contacte de presa cu reprezentanti ai companiilor municipale si ca nu vrem nimic mai mult decat sa ne facem meseria si sa aflam cine si cu ce se ocupa in companiile primariei, infiintate si care functioneaza din banii bucurestenilor.

Avem dreptul sa stim lucrurile acestea, la fel cum il au toti locuitorii Capitalei. Pentru moment, pare ca ne recunoaste dreptul de a ne face meseria si pleaca.

Reusim sa discutam vreme de cateva minute cu Sorin Chiriac de la Compania Municipala de Iluminat Public. Acesta ne spune ca in societate sunt circa 40 de angajati si ca exista si alte spatii inchiriate prin oras, unde merg muncitorii si unde se pastreaza uneltele, dar ca nu le stie pe dinafara si nu ni le poate indica.

Discutia e intrerupta brusc de paznicul cladirii, care ne avertizeaza taios ca trebuie sa parasim imediat incinta, din dispozitia expresa a directorului de securitate al Apa Nova. Omul atat de amabil in urma cu doar cateva minute vorbeste acum pe ton ridicat, categoric. E agitat. Il rugam respectuos sa ne lase sa incheiem discutia cu reprezentantul companiei de Iluminat Public. Omul ezita, ofteaza, dar accepta.

Revine insa repede si insista, din nou, sa plecam. Acum. Chiar acum. Daca vine incoace directorul de securitate al Apa Nova, aduce si politistii. Iar daca se intampla asta, poate ca noi nu vom pati nimic, dar el va fi data afara.

Nu ne permite sa mergem la Compania Nationala de Agrement. Ne escorteaza pana la lift, de parca am fi infractori periculosi. Nu ne scapa din ochi nicio clipa.

Ii explicam ca avem dreptul sa ne prezentam, sa stabilim contacte si sa discutam, in masura in care si ei sunt de acord, cu reprezentanti ai companiilor municipale, asa ca are de ales: ori ne permite sa urcam la Compania Municipala de Agrement, ori ii anunta pe cei de acolo ca am vrea sa ne cunoastem si sa discutam cu ei.

Surd la argumentele noastre, paznicul se asigura ca ne trece dincolo de turnichetul de acces in cladire. Apoi ne spune ca el raspunde doar catre Apa Nova. Iar Apa Nova a cerut sa fim dati afara imediat din cladire.

Va reamintim ca Societatea Apa Nova Bucuresti are urmatorul actionariat, potrivit site-ului propriu: Primaria Bucuresti (16,31%), Veolia Eau - Campagnie Generale Des Eaux 73,69% si salariatii societatii prin Asociatia ESOP (10%).

Angajatii companiilor n-au voie sa dezvaluie nici macar numele directorilor

Fara numar de telefon si fara adresa postala, celelalte 18 companii municipale par de negasit.

Din fericire, printre membrii consiliilor de administratie - a caror componenta e publica, pe site-ul Primariei Bucuresti - am intalnit si oameni care au inteles ca n-au de ce sa ascunda informatii de interes public.

Spre exemplu, am aflat unde isi desfasoara parte din activitate Compania Municipala Strazi, Poduri si Pasaje Bucuresti SA contactand-o pe prof. Stefanescu Mariana, care ne-a spus ca exista un punct de lucru in Strada Octavian Goga nr. 2.

Am gasit spatiul in cladirea de birouri in care se afla si Camera de Comert a Romaniei.

Ajunsi la birourile de la etajul 5 din corpul E al cladirii, am discutat mai intai cu o angajata care nu s-a recomandat si care ne-a spus ca pana si informatiile banale cum ar fi numele directorului executiv sau adresa celorlalte puncte de lucru ale companiei trebuie cerute in scris.

Potrivit datelor obtinute de Ziare.com din SEAP, compania a facut tranzactii de 792.244 lei si a cumparat, printre altele, borduri si balast. Or, acestea nu puteau fi stocate nici in sediul social de pe strada Aristide Demetriade si nici in birourile de pe strada Octavian Goga. Compania ar mai putea avea, deci, macar un punct de lucru, a carui amplasare este, insa, trecuta sub tacere.

Seful departamentului de comunicare al societatii, Florin Cojocaru, ne spune, inca o data, ca asemenea informatii ni se vor furnizeaza doar in baza prevederilor Legii 544/2001, in scris, in termenul prevazut de lege. Motivul: doar legea 544/2001 "obliga" compania la astfel de informari. Iar ceea ce nu e obligatie legala pare sa nu merite facut, nici macar daca e in interesul bucuresteanului.

Despre transparenta si obligatii morale ale unor angajati platiti din bani publici pare ca nu merita sa pomenim. Decat poate daca am avea ambitia prosteasca sa-i facem sa rada pe interlocutorii nostri.

O companie careia i-am pierdut urma

Singura companie municipala care nu isi are sediul social pe Aristide Demetriade nr. 2 este Trustul de Cladiri Metropolitane SA. Aceasta a fost infiintata avand ca sediu social camerele 5 si 7 din imobilul de la numarul 1 de pe strada Johann Gutenberg, potrivit unei hotarari a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Am discutat telefonic cu Gabriela Amzi din cadrul companiei. Aceasta ne-a spus ca un sediu al societatii e in curs de amenjare, dar ca nu ne poate dezvalui unde se lucreaza in prezent, cati angajati are compania si nici daca aceasta a deschis si alte puncte de lucru.

Daca vrem sa stim, sa intrebam la Primaria Bucuresti sau la Registrul Comertului, nu direct la angajatii companiei, a mai spus interlocutoarea noastra.

Potrivit informatiilor obtinute de Ziare.com, compania a desfasurat pe SEAP 96 de proceduri de achizitie directa, in urma carora si-a cumparat nu doar mobilier si calculatoare, ci si masini, scule si utilaje. Valoarea totala a achizitiilor se ridica la 772.895 lei. Iar toate acestea bunuri sunt cu siguranta stocate undeva. Desi n-am inteles exact de ce, reprezentanta companiei a refuzat sa spuna unde anume.

Mai departe, pe Johann Gutenberg, la nr. 1, am gasit o cladire devastata, in curs de reamenajare. In incinta am intalnit doar un constructor care ne-a spus ca angajatii companiei municipale au activat in cladire, dar ca s-au mutat, iar el nu stie unde.

Compania de Consolidari, singura care nu isi tine activitatea si sediile la secret

Dintre cele 22 de companii municipale, singura care n-a ezitat sa ne comunice unde are punct de lucru si ce intreprinde, in mod curent, a fost cea de Consolidari. Conslilul de Administratie (CA) al acestei companii municipale e prezidat de inginerul Gabriel Lica. Printre membrii CA se numara si profesorul si liderul sindical Anton Hadar. Ambii specialisti ne-au oferit informatiile de interes public pe care le-am solicitat.

"Sediul nostru social este pe Aristide Demetriade, dar in prezent functionam pe strada Traian, la nr. 45. Avem utilaje, avem si 202 angajati, dintre care 170 sunt muncitori in constructii. Am inceput sa lucram deja la cladiri din Centrul Vechi, de la nr. 2 la nr.6. Sunt printre cele mai vechi cladiri din Bucuresti, construite pe la 1860. Apoi, am incheiat un contract cu o asociatie de proprietari pentru a consolida imobilele.

De fapt, acesta este scopul nostru: sa consolidam spatiile de locuit ale oamenilor. De asta ne-am infiintat. Pana acum, am semnat 5 contracte. Ne dorim o marja de profit anual de 4%. Scopul companiei noastre nu este de a face profit. El ne este necesar doar pentru a ne asigura functionarea in conditii optime", ne-a precizat ing. Gabriel Lica.

Profesorul Anton Hadar a apreciat ca in companie activeaza specialisti de marca. "Lucrez acolo cu oameni cu experienta, inclusiv cu domnul Nicolae Noica (nepotul lui Constantin Noica - n.red.), un nume important care impune respect. Consolidarea e o necesitate, iar in Bucuresti este foarte mult de lucru in acest domeniu", ne-a spus Anton Hadar.

Potrivit datelor Ziare.com, compania municipala a cumparat, pe SEAP, echipamente si servicii in valoare de 2.952.715 lei.

In folosul cui lucreaza companiile?

Am avut nevoie de doua zile, nenumarate discutii cu membri din CA-urile companiilor si de zeci de kilometri parcursi prin Bucuresti ca sa reusim sa aflam abia cateva informatii despre doar 4 dintre cele 22 de companii municipale.

Activitatea celorlate 18 ramane inca, in linii mari, un mister. Si inca unul in care s-au pompat sume imense de la bugetul Capitalei.

Ca cetatenii sa isi poata da seama daca aceste 22 de companii le sunt sau nu de vreun folos, ar trebui inainte de toate sa afle ce fac ele si cum folosesc banii bucurestenilor.

Cati bani erau dati inainte pe serviciile pe care le presteaza si cati acum. Si sa raspunda prompt la orice suspiciune ridicata de o tranzactie prin incredintare directa, de exemplu, care are ca obiect o inchiriere, care te duce cu gandul la mutarea banilor dintr-un buzunar in altul.

Insa nimic din ce am vazut si am experimentat in aceste zile nu ne-a trezit increderea ca activitatea societatilor infiintate de Primaria Bucuresti ar urma sa se desfasoare prea curand intr-un mod transparent, care sa-i permita contribuabilului sa afle cum sunt pusi la treaba banii lui.

Iar la cum au stat lucrurile pana astazi (si luam in calcul si lipsa de informatii de la Primaria Capitalei), nici daca cele 22 de companii municipale ar obtine performante notabile, bucuresteanul tot n-ar avea cum sa afle...

• Firea ne pune pe strada paturi in forma de inima. Contract fara licitatie, intre doua firme neformate ale Primariei
• Cat va castiga un manager la firmele infiintate de Primaria Bucuresti. Firea acuza o intoxicare de presa
• Primaria Capitalei raspunde acuzatiilor ca taie bani de peste tot ca sa dea celor 22 de firme infiintate de Firea

Cristian Popescu - Piedone, avans considerabil față de ceilalți candidați la Primăria Capitalei, conform ultimului sondaj de opinie

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...