Ce fel de religie este islamul si de ce crestinismul este in avantaj

Au dreptate crestinii cand numesc Islamul "o religie a razboiului"? De ce fundamentalistii islamici au o plaja atat de larga de actiune? Sunt doua intrebari la care incearca sa raspunda doua jurnaliste de origine turca.

Autorul controversatei carti "Germania se autodistruge", Thilo Sarrazin, recunostea intr-un interviu ca editura care i-a publicat cartea a dorit sa inlocuiasca in volum cuvantul "rasa" cu "etnie".

El recunoaste ca i-au fost indiferente doleantele editurii, care a vrut astfel sa elimine o parte din incarcatura exploziva a cartii. Prin urmare, ori de cate ori in carte se vorbeste de "etnie", este vorba de fapt de "rasa".

Un scriitor olandez provoaca Occidentul: De ce taceti? Islamul nu este o religie a pacii!

Sociologul din Frankfurt, Naim Chakar, vede in aceasta expresie o tendinta generala in Germania. Conform ei, "etnie" se foloseste ca un substitut eufemistic al cuvantului "rasa". In acest sens, ea spune ca exemplul lui Sarrazin nu este un caz izolat in Germania, ci este imaginea unui model de gandire larg acceptat, care se ascunde in toate straturile sociale.

Totusi, "rasa" si "etnie" nu sunt sinonime complet. Prin urmare, amestecul de concepte, conform autoarei, vorbeste despre neorasism, care postuleaza mai putin superioritatea unor rase anume, dar presupune inevitabil diferente intre culturi si etnii.

Naim Chakar este autoarea unui studiu despre anatomia islamofobiei in Germania. In acest studiu, ea analizeaza continutul de concepte, precum "al lor", "strain", "identitate si cultura religioasa".

Conform lui Chakar, atitudinea majoritatii, adica populatia germana non-musulmana, fata de Islam este aceea de a trasa neaparat granite: Islamul este prezentat ca "o comunitate etnica si religioasa, inchisa in sine, o cultura omogena".

Islamul este o religie a pacii sau a razboiului?

"Priviti astfel, musulmanii, in societatea germana, sunt redusi la ideea de Islam, chiar daca acesta e doar un element din caracteristicile definitorii ale lor, in timp ce reprezentantii majoritatii crestine nu sunt preluati intotdeauna ca urmasi si adepti ai invataturilor lui Iisus Hristos", scrie Chakar, citata de Deutsche Welle.

Aceste discriminari "normale" marcheaza dezbaterea politica, sociala si religioasa din tara, spune ea si conchide ca discriminarea nu este cauzata de terorismul islamic, ci de viziunile neorasiste adanc impamantenite in societate, care au transformat Islamul in "dusman", "cultura straina" si "etnie diferita".

Cultura suspiciunii

O alta latura a dezbaterii este acoperita de sociologul si publicistul Necla Kelek. Intr-un articol pentru publicatia elvetiana Neue Zurcher Zeitung, ea pledeaza pentru o viziune mai critica a musulmanilor asupra propriei religii. Acest proces vizionar critic interior a existata in "epoca de aur a Bagdadului si Damascului", fiind repede abandonat, spune ea.

In religia crestina, aceasta atitudine critica incepe odata cu prima adunare crestina a clericilor, numita si Conciliul de la Nikeia, din anul 325, la trei sute de ani dupa nasterea lui Mahomed. Acest proces critic nu a incetat sa functioneze nici astazi. Intr-adevar, acest proces nu a mers in mod egal de-a lungul timpului, existand perioade de regres si dezvoltare, dar crestinii constientizeaza de timpuriu obligativitatea unei analize critice asupra religiei lor.

Conceptii gresite despre Islam

In istoria sa, Islamul, din nefericire, a ratat posibilitatea sa produca o discutie teologica asemanatoare. De aceea, aportul ganditorilor musulmani la istoria filosofica a omenirii in ultimii 500 de ani este destul de neinsemnat si da posibilitatea diferitor sectanti sa isi exprime tot felul de pareri.

Musulmanii moderati vor ramane fara argumente in fata fundamentalistilor, incat vor privi Coranul ca pe un text sfant, nesupus unei interpretari crictice. Musulmanii sunt obligati sa inceapa discutia despre credinta lor si sa arate ca religia lor are loc in lumea de azi. Toate acestea nu vor fi de ajuns, daca frica si rusinea vor ramane principalele sentimente care definesc atitudinea musulmanilor fata de Allah.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...