Les Echos: Diplomatia religiei la turci si moscheile de peste hotare, inclusiv din Romania

Presedintele turc a inaugurat, sambata, o moschee in Statele Unite, doar unul dintre proiectele Turciei de constructie a unor lacasuri de cult musulmane, din Balcani pana in Haiti, inclusiv in Romania.

Publicatia franceza Les Echos apreciaza ca Ankara incearca astfel sa isi extinda influenta prin diplomatia religiei, demers ce aminteste de epoca Imperiului Otoman.

Ankara a alocat 110 milioane de dolari pentru moscheea din Maryland, care are doua minarete si este inspirata din stilul arhitectural otoman din secolul al XVI-lea.

De altfel, presedintele Recep Tayyip Erdogan nu a ascuns niciodata ca este un admirator al tuturor aspectelor acelei perioade si ca vrea sa refaca maretia de atunci a Turciei.

In aceste conditii, islamul face parte integrala a proiectului sau politic si cultural.

Astfel, constructia si renovarea de moschei in strainatate a luat amploare pentru Guvernul de la Ankara din 2002, cand au ajuns la putere islamo-conservatorii lui Erdogan.

La inceput, proiectele au vizat teritoriile controlate in trecut de Imperiul Otoman, precum Balcanii, unde mostenirea turca este inca pregnanta.

Dupa Bosnia, tara cu care Turcia are relatii foarte stranse, presedintele turc a pus, in 2015, piatra de temelie a unei moschei gigantice la Tirana, in capitala Albaniei.

"Turcia considera ca are o responsabilitate fata de musulmanii sunniti, si nu numai fata de cei din fostele teritorii ale Imperiului Otoman", considera directorul Institutului francez pentru Studii Anatoliene (IFEA), Jean-Francois Perouse.

Potrivit specialistului, coautor al volumului "Erdogan, noul parinte al Turciei?", aceasta diplomatie religioasa provine din "ideea puterii blande": un concept din relatiile internationale care stipuleaza ca puterea unei tari tine in egala masura de imaginea sa, de cultura sau de comportamentul sau exemplar, si de capacitatea militara si economica.

De altfel, lui Recep Tayyip Erdogan ii place sa laude "modelul turc", un amestec de liberalism economic, democratie si conservatorism religios. Acest model a starnit, la inceput, un oarecare interes, insa tot mai multi sunt ingrijorati de derivele autoritare ale presedintelui turc, precum si de politica sa ambivalenta fata de Siria.

Cu toate acestea, in pofida rateurilor diplomatice ale Turciei, constructia moscheilor in strainatate se accelereaza, iar Ankara sustine ca incearca astfel sa promoveze un islam moderat.

Premierul Ahmet Davutoglu, arhitectul asa-numitei politici "neo-otomane" desfasurate de Turcia in anii 2000, a subliniat ca islamul promovat de tara sa este un "antidot" pentru valorile radicale ale Statului Islamic.

Consecinta este ca bugetul Ministerului pentru Afaceri Religioase, ce include un departament care supravegheaza constructia de moschei in strainatate, a primit in 2015 un buget de doua miliarde de dolari.

"Ankara paseste, uneori, pe coji de oua" in cazul acestor proiecte, comenteaza Les Echos, care ofera ca exemplu situatia din Romania, unde populatia este divizata in privinta planurile de constructie, la Bucuresti, a celei mai mari moschei din Europa.

Istoria viitoarei mega-moschei: Cine a batut palma cu turcii si de ce noi nu vom avea biserica la Istanbul

Erdogan si Iohannis confirma: moscheea din Bucuresti, in faza de autorizatii la Primarie

Semne de intrebare au aparut si in Albania in legatura cu proiectele turce.

"Politica turca trebuie sa se ajusteze pentru a nu parea aroganta", subliniaza Perouse.

Dupa cum demonstreaza si exemplul moscheei din Maryland, Turcia nu ezita sa se aventureze nici in tarile unde prezenta musulmanilor a fost si este in continuare redusa. Astfel, proiecte de moschei sunt in curs in Haiti si in America Latina.

Multi ar putea considera acest lucru surprinzator, dar, in definitiv, presedintele turc a uimit in 2014 o lume intreaga atunci cand a declarat ca America nu a fost descoperita de Cristofor Columb, in 1492, ci de musulmani, cu 300 de ani mai devreme, conchide Les Echos.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...