Poate stiinta sa explice religia?

Poate ca religia este rezultatul neuronilor nostri, poate este o greseala cauzata de selectia naturala sau este produsul societatii de a-si impune autoritatea. Ori nimic din toate acestea. Stiinta este capabila sa explice religia?

Iluminismul sau Epoca Ratiunii a inceput la mjlocul secolului al XVII-lea in Europa. Oamenii au inceput sa se intrebe daca vechile institutii, traditiile si baza de cunostinte a lumii pot gasi o ratiune asupra religiei, potrivit Huffington Post.

Inainte de Iluminism, religia nu avea nevoie de explicatii. Mai degraba, oamenii in general au privit la religie pentru a intelege universul din jurul lor si locul lor in acesta.

Incepand cu Iluminismul, oamenii au inceput sa explice universul din punct de vedere secular. Viziunea stiintifica a castigat popularitate, iar oamenii de stiinta au inceput sa se uite la fenomenul religios in mod diferit.

Ganditorii lumii moderne occidentale au abordat existenta religiei dintr-o varietate de perspective stiintifice. Iata parerile a trei dintre acestia: Emile Durkheim, Richard Dawkins si Matthew Alper.

Emile Durkheim

Francezul Emile Durkheim (1858-1917) a privit religia din punct de vedere sociologic si anume prin interactiunile grupurilor sociale. El a crezut ca religia a fost esentiala pentru toate societatile, deoarece ea a determinat autoritatea la nivelul societatii si cel mai important a consolidat moralitatea acesteia.

Durkheim a crezut ca religia nu a fost rezultatul a ceva divin sau supranatural, ci a fost un produs al societatii. Cartea sa "Formele elementare ale vietii religioase", publicata in anul 1912, se incheie cu urmatoarea fraza:

"Concluzia generala a cartii pe care cititorul a avut-o in fata este ca religia este ceva eminamente social. Reprezentarile religioase sunt reprezentari care exprima realitati colective".

Richard Dawkins

Nascut in anul 1941, Richard Dawkins este un biolog care, in cartea sa "Deziluzia Dumnezeu" din 2006, incearca sa explice religia in termenii teoriei evolutioniste a lui Darwin.

El ajunge la concluzia ca religia a fost o greseala cauzata de selectia naturala. Derivarea genetica, spre deosebire de selectia naturala, este un termen folosit de biologi atunci cand o gena se raspandeste prin intermediul unei populatii pure datorita norocului, mai degraba decat adaptarii.

Un exemplu al derivarii genetice este cel al limbilor. In Europa, latina a devenit spaniola, italiana, portugheza si franceza. Richard Dawkins crede ca asemenea limbilor, atributele specifice ale religiei au evoluat printr-o derivare genetica.

Astfel, Dawkins crede intr-o explicatie evolutionista a existentei religiei, insa el nu considera ca religia este produsul direct al selectiei naturale. Mai degraba, el vede religia ca un fel de greseala a evolutiei.

Matthew Alper

Matthew Alper explica religia din punct de vedere neurologic. In cartea sa "Dumnezeu, parte a creierului", aparuta in anul 1996, el arata cum genele influenteaza experientele noastre religioase.

El ofera rezultatele mai multor studii stiitifice care arata ca activitati precum meditatia, yoga sau rugaciunea evoca senzatii, care desi sunt percepute ca niste dovezi ale divinului sau ale sacrului, ele sunt de fapt caile prin care creierul nostru interpreteaza procesele neurochimice.

Bazandu-se pe o serie de studii efectuate pe gemeni, Alper arata influenta pe care genele o au asupra comportamentului religios. De exemplu, un studiu efectuat de Universitatea Virginia pe 30.000 de perechi de gemeni a ajuns la concluzia ca, "desi transmisia religiozitatii a fost presupusa a fi pur culturala, studiile genetice au demonstrat ca factorii genetici joaca un rol in diferentele individuale in unele trasaturi religioase".

Alper vede explicatia existentei religiei ca fiind ceva neurologic. De aceea, el crede ca exista o relatie intre creierul uman si experientele religioase sau spirituale.

Concluzia

Durkheim, Dawkins si Alper au explicatii stiintifice diferite referitor la existenta religiei. Desi se pretind a fi oameni de stiinta, doar Alper este singura persoana care a apelat la studii experimentale care au confirmat convingerile sale ca experientele religioase sunt legate de creier.

Desi explicatiile celor trei savanti sunt toate incomplete, acestea acopera doar trei perspective de abordare a religiei in toate elementele sale. Concluzia ar putea fi o intrebare retorica: Va putea vreodata stiinta sa explice religia?

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...