Ziare.com

Sfintii imparati Constantin si Elena - adevarul istoric

Marti, 21 Mai 2013, ora 08:39

   

Sfintii imparati Constantin si Elena - adevarul istoric
Imparatului Constantin I i se datoreaza incetarea persecutiilor impotriva crestinilor si stabilirea crestinismului drept una dintre religiile oficiale ale Imperiului Roman.

Despre imparateasa Helena, mama sa, se spune ca ar fi descoperit, in timpul unui pelerinaj la Ierusalim, crucea pe care a fi fost rastignit Hristos.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus a fost fiul generalului roman Constantius Chlorus (viitorul imparat Constantius I) si al Helenei. La moartea tatalui sau in Britannia (anul 306), armata il proclama pe urmas drept imparat, pentru ca in 308 sa fie recunoscut si de Roma.

Legenda spune ca, in timpul campaniei din 310-312, pe care o duce impotriva rivalului sau Maxentius, in ajunul bataliei de la podul Milvius de langa Roma, caesarul a vazut pe cer, in plina zi, o cruce de lumina pe care scria "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei invinge).

In timpul somnului i s-a aratat insusi Iisus care l-a indemnat sa puna semnul crucii pe steagurile trupelor sale, pentru a-si asigura protectia divina. Batalia a fost castigata, Maxentius moare in lupta, lasandu-i liber drumul catre conducerea statului roman.

Dupa castigarea puterii supreme, fara a legifera acest lucru in mod expres, Constantin initiaza incetarea persecutiilor indreptate impotriva crestinilor, carora le da dreptul de a se intruni si de a-si exerctita credinta, cu doua conditii: sa nu tulbure ordinea publica si sa se roage zeitatii lor pentru prosperitatea imparatului si a imperiului.

Mai mult, Constantin subventioneaza Biserica din fonduri publice si scuteste clerul de taxe.

Anul 312 il gaseste, prin statutul sau dublu de conducator laic si religios, Pontifex Maximus - deci si cap al Bisericii crestine, unsul divinitatii unice.

Constantin decide sa mute capitala imperiului la Byzantion si, in 324 imparatul traseaza hotarele noului oras, care se va numi Constantinopol. Inaugurarea oficiala are loc in 330, pe hipodromul de 50.000 de locuri; sarbatoarea a durat 40 de zile.

Palatul imperial era construit pe locatia actualei Moschei Albastre. Patriarhul Bisericii crestine si-a avut sediul la Constantinopol. In timpul domniei lui Constantin cel Mare s-a convocat si a fost tinut Sinodul I ecumenic de la Niceea.

La fel ca si multe personalitati istorice sanctificate, Constantin a fost un sangeros aparator al ordinii: furtul, crima, adulterul, abandonarea copiilor etc. erau pedepsite extrem de dur.

Imparatul insusi, pus in fata respectarii principiilor legii, a fost nevoit sa-si execute fiul din prima casnicie, care ar fi avut relatii intime cu Fausta - sotia imparatului. Mai tarziu, atunci cand acuzatia de adulter s-a dovedit neintemeiata, Constantin si-a executat si sotia, dupa 19 ani de casnicie.

La cateva zile dupa Pastele din anul 337, Constantin s-a imbolnavit. Atunci a decis sa treaca cu adevarat la crestinism si a fost botezat de episcopul de Cezareea. Dupa botez, imparatul a purtat numai hainele albe de neofit.

Imparatul s-a stins de Rusalii in acelasi an undeva in Turcia de azi. Trupul sau a fost purtat pe catafalc pana la Constantinopol, unde a fost expus in fata palatului imperial.

Despre mama imparatului, Flavia Iulia Helena, se spune ca a fost o femeie foarte pioasa si credincioasa si ca, in timpul unui pelerinaj in Palestina, a asistat la un ceremonial de inmormantare ciudat: rudele au dus cadavrul defunctului pe un deal unde erau trei cruci si l-au atins de fiecare dintre ele; la a treia cruce, mortul a inviat, semn ca aceea ar fi fost cea pe care a fost rastignit Isus.

Meritele lui Constantin in sprijinul, libertatea si privilegiile acordate crestinismului au fost recunoscute de catre Biserica crestina, care l-a sanctificat, punandu-l in rand cu apostolii.

Peste 1.800.000 de romani poarta numele de Constantin, Elena sau derivate ale acestora.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 13231 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
24 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin..

...si a maicii lui, Elena:

Impăratul Britaniei, Consta, care se numea Flor, era nepotul lui Claudie, impăratul cel mai dinainte, care se născuse din fiica lui. Deci, Consta si Elena au fost părintii marelui Constantin. Consta a avut si alti copii cu altă femeie, cu numele Teodora, care a fost fiică a impăratului Maximian Erculie. Aceasta a născut lui Consta pe Constantie, tatăl lui Galie si al lui Iulian; pe Dalmatie, pe Navalian si o fiică, Constantia, care a fost dată după Liciniu. Iar din Elena este născut Constantin cel Mare, care a fost si mostenitor al impărătiei tatălui său.

Despre Consta, tatăl lui Constantin, se povesteste că, desi se arăta a fi inchinător de idoli, după obiceiul cel vechi al Romei, nu se silea spre slujba idolească ca ceilalti inchinători de idoli; ci se arăta si nădăjduia spre Dumnezeu cel Preainalt. El invăta pe fiul său, Constantin, să caute si să ceară ajutor de la cea de sus purtare de grijă, iar nu de la idoli. Lui ii era milă de crestinii ce se munceau si se omorau de ceilalti impărati păgini; pentru aceea el nu ura Biserica lui Hristos, ci o apăra de prigonire. Deci, crestinii din părtile Apusului aveau odihnă sub stăpinirea lui; iar cei din părtile Răsăritului erau supusi la diferite chinuri, de vreme ce Maximian Galerie, ginerele lui Diocletian, stăpinea părtile acelea.

La curtea impăratului Consta erau multi crestini in tot felul de dregătorii, iar unii dintre ei erau chiar slujitori de aproape ai lui. Vrind impăratul să stie care dintre bărbati sint buni, desăvirsiti si statornici in credintă, a făcut aceasta: A chemat toată curtea sa impărătească si le-a zis: "Dacă imi este cineva credincios si voieste să fie in palatul meu, să se inchine zeilor mei si impreună cu mine să le aducă jertfe si atunci imi va fi prieten adevărat, slujindu-ne in boieria sa si invrednicindu-se de la noi de mai mare cinste. Iar dacă cineva nu va voi să se inchine zeilor mei, să se ducă din curtea mea unde va voi, deoarece nu pot să fiu impreună cu cei ce nu sint de o credintă cu mine".

Enjoy!...
Engage!...

 

La Multi Ani pentru Constantin si Elena... tuturor!

Cu sanatate si bucurii in viata :-)

 

Imparatul Constantin este un criminal tipic al vremurilor sale

Prin ofrande generoase facute bisericii crestine si-a asigurat "nemurirea" si laudele popilor. Daca ar fi sa credem Cristos a fost partas la omorurile savarsite de Constantin si armata sa in batalia de la Milvius. Istoria este pervertita si scrisa de invingatori. Vae victis !

 

Pseudo-moralitatea si pros/tia au 2 "calitatzi" in comun:

Sint nemuritoare si fara de sfirsit!...

Viatza sfintzilor - la fel ca si viatza noastra, a oamenilor "de rind" - nu este altceva decit ... O VIATZA.
O viatza traita intr-un mod care pentru ceilaltzi POATE AVEA o semnificatzie aparte: morala, sociala, culturala, sufleteasca...
In esentza insa, o semnificatzie UMANA.
Si ca orice poveste scrisa si transmisa mai departe, ea are un rol si un rost NUMAI in masura in care...

... NOI DORIM SA AIBA !

Enjoy!...
Engage!...

Toate gandurile mele bune

pentru toti romanii care-si serbeaza azi ziua numelui. La muli ani,Elena, Constantin, Costel, Constanta, Ileana si Lenuta!

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin..

...si a maicii lui, Elena:

Impăratul, zicind acestea, deodată, cei ce stăteau de fată, s-au impărtit in două părti; pentru că cei ce erau adevărati robi ai lui Hristos, adică crestinii, s-au dat la o parte, lăsindu-si astfel dregătoriile si rangurile lor cele mari cu care erau insărcinati si, astfel, au inceput a iesi din palatele impărătesti. Iar cei ce iubeau lumea aceasta si slava ei mai mult decit pe Hristos, adevăratul Dumnezeu, aceia s-au plecat la cuvintele impăratului si se inchinau idolilor. Deci, impăratul, oprind pe adevăratii crestini, a zis către dinsii: "De vreme ce vă văd, că slujiti cu credintă Dumnezeului vostru, voiesc ca voi să fiti sfetnicii, slujitorii si prietenii mei; pentru că nădăjduiesc că in ce fel sinteti credinciosi Dumnezeului vostru, tot in acel fel veti fi credinciosi si către mine!" Iar către cei care au voit a se abate de la Hristos si a se inchina zeilor, a zis: "Pe voi nu mai voiesc să vă am in curtea mea; căci, dacă nu ati păstrat credinta Dumnezeului vostru, apoi cum veti fi credinciosi mie?"

Astfel i-a gonit rusinati din fata sa. De aici se vede cit era de bun acel impărat către crestinii cei credinciosi. Aflindu-se in Britania si, căzind in boală de moarte, a incredintat impărătia fiului său, Constantin, cel născut din Elena, pe care il iubea mai mult decit pe toti fiii săi cei născuti din cealaltă femeie; si, in urmă, si-a dat ultima suflare.

Constantin a luat stăpinirea impărătiei după moartea tatălui său, cu invoirea a toată oastea, pentru că era iubit de toti, ca o odraslă iesită dintr-o rădăcină bună. Maxentie, fiul cel nelegitim al lui Maximian Erculie, auzind de acest lucru, s-a umplut de zavistie si, amăgind citiva senatori din Roma, cărora dindu-le multe daruri si făgăduindu-le multe altele, i-a răpit scaunul impărătesc, făcindu-se astfel impărat al Romei cu puterea sa, fără voia poporului Romei si a toată oastea. Constantin, instiintindu-se de acest lucru, nu s-a supărat asupra lui, ci mai ales s-a si invoit cu dinsul si a trimis la el soli pentru pace, lăsind pe Maxentie să impărătească in Roma, iar el multumindu-se cu Britania si cu părtile ei cele de un hotar. Maxentie insă, nu voia pacea cu Constantin si nici nu-l recunostea ca impărat, voind ca singur să rămină impărat a tot pămintul si tinuturilor de sub stăpinirea Romei. El, intărindu-se in Roma, a inceput a face multă răutate poporului; căci nu numai pe crestini ii gonea, ci si pe păginii săi ii muncea.

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii lui, Elena:

El a omorit pe senatorii cei cinstiti, jefuindu-le averile, batjocorind casele cele de neam bun si vietuind cu necurătie; pentru că răpea femeile si fecioarele senatorilor spre necurătia lui, indeletnicindu-se foarte mult la vrăji si fermecătorii, făcindu-se foarte aspru si urit in toată Roma pentru tirania lui cea spurcată.

Deci, romanii au trimis in taină la Constantin care petrecea in Britania cu mama sa Elena, rugindu-l să vină si să-i scape de acel tiran. Constantin a scris mai intii lui Maxentie, sfătuindu-l prieteneste, să inceteze cu tirania sa Maxentie nu numai că nu l-a ascultat si nu s-a indreptat, dar mult mai rău s-a făcut, gătindu-se de război impotriva lui Constantin, nemaivoind a-l lăsa să impărătească impreună cu dinsul. Constantin, auzind că Maxentie nu se indreptează, ci se intinde spre lucruri mai rele si adună oaste multă impotriva lui, a pornit el impotriva lui cu război. Dar, văzind că puterea lui de oaste este putină si gindindu-se si la farmecele lui Maxentie, a inceput a se indoi de biruintă, deoarece stia că Maxentie vărsa mult singe omenesc prin facerea vrăjilor si pe multi prunci, fecioare si femei insărcinate le junghia si le jertfea diavolilor, făcindu-si lui milostivi pe zeii cei deserti, spre care nădăjduia.

Văzind Constantin că de partea lui Maxentie era mare puterea diavolească, a inceput a se ruga adevăratului Dumnezeu, Care stăpineste cerul si pămintul, pe Care neamul crestinesc il cinsteste, ca să-i dăruiască chip de biruintă asupra tiranului. Deci, cu osirdie rugindu-se, i s-a arătat intru amiazăzi chipul Crucii Domnului, inchipuit cu stele strălucitoare, mai mult decit soarele, iar deasupra acestui chip era următoarea scrisoare: "Cu aceasta vei birui". Aceasta o vedeau toti ostasii, peste care era comandant Artemie - care s-a muncit de Iulian pentru Hristos - si se minunau. Iar cei mai multi dintre dinsii au inceput a se teme, deoarece, la neamuri, chipul Crucii era semn de nenorocire si de moarte, fiindcă tilharii si făcătorii de rele se pedepseau cu răstignirea pe cruce. Deci, ostasii se temeau toti ca nu cumva războiul lor să fie fără izbindă, iar impăratul Constantin era intru nepricepere mare. Noaptea, pe cind el dormea, i s-a arătat singur Domnul nostru Iisus Hristos si iarăsi i-a arătat semnul cinstitei Cruci, cel ce i se arătase, si i-a zis: "Să faci asemănarea acestui semn si să poruncesti ca să-l poarte inaintea cetelor si vei birui nu numai pe Maxentie, ci si pe toti vrăjmasii tăi!"

Sculindu-se impăratul, a spus boierilor săi acea vedenie a sa si, chemind mesteri iscusiti, le-a poruncit să facă cinstita Cruce, după chipul semnului ce i se arătase, de aur, de mărgăritare si de pietre scumpe.

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii lui, Elena:

El a mai poruncit ca toată oastea sa să inchipuiască semnul Sfintei Cruci pe toate armele, pe steaguri, pe coifuri si pe paveze. Păginul Maxentie, instiintindu-se de venirea lui Constantin din Britania asupra Romei, cu multă indrăzneală, si-a scos oastea romană si a tăbărit impotriva marelui Constantin; iar Constantin a poruncit să poarte cinstita Cruce inaintea cetelor ostasilor săi.

După o luptă inversunată, Maxentie a fost biruit cu puterea cinstitei Cruci si multi ostasi au fost ucisi in acea luptă. Iar el, fiind urmărit de impăratul Constantin, a fugit pe podul de peste riul Tibru, pe care singur il zidise, si, stricindu-se podul cu puterea lui Dumnezeu, s-a afundat ticălosul in riu cu ostasii săi, ca si Faraon cel de demult si astfel s-a umplut riul de ostasi si de cai. După aceasta marele Constantin a intrat in Roma cu biruintă, intimpinat de tot poporul cu mare bucurie si cinste; iar el a inăltat mare multumire lui Dumnezeu, Celui ce i-a dat biruintă asupra tiranului cu puterea cinstitei si de viată făcătoarei Cruci. Spre pomenirea acelei preaslăvite biruinte, a pus o cruce in mijlocul cetătii Romei, pe un stilp inalt de piatră si a scris pe dinsa: "Prin acest semn mintuitor, cetatea aceasta s-a eliberat de sub jugul tiranului".

El a mai avut al doilea război impotriva Vizantiei, care era atunci cetate mică zidită de un grec oarecare, anume Vizas, in numele său, pe vremea lui Manase, impăratul iudeilor. Acolo Constantin fiind biruit de două ori, era intr-o mare mihnire; dar, făcindu-se seară, si-a ridicat ochii spre cer si a văzut o scrisoare alcătuită de stele, care inchipuia aceasta: "Cheamă-mă in ziua necazului tău, si te voi scoate si Mă vei preamări". Infricosindu-se, si-a ridicat ochii spre cer si a văzut inchipuită o cruce de stele si imprejurul ei aceste cuvinte: "Prin acest semn vei birui". Astfel, punindu-se crucea iarăsi in fruntea cetelor, a biruit pe vrăjmasii săi si le-a luat cetatea Vizantiei.

Avind al treilea război cu tătarii la Dunăre, iarăsi i s-a arătat pe cer semnul Sfintei Cruci, arma cea mintuitoare si, ca si mai inainte, a avut biruintă. De aceea, impăratul Constantin, cunoscind puterea lui Hristos, Cel ce S-a răstignit pe cruce, a crezut in Hristos adevăratul Dumnezeu si s-a botezat impreună cu maica sa, Elena, cea vrednică de laudă.

Despre botezul Sfintului Constantin se povesteste astfel: Cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Cel ce le rinduieste toate spre folosul omenesc, impăratul Constantin a căzut intr-o lepră foarte cumplită, care i-a cuprins tot trupul de la cap pină la picioare, incit tot trupul lui era o rană. El a adus multi doctori preaintelepti si vrăjitori, nu numai din stăpinirea Romei, ci si din Persia; insă nici un folos n-a cistigat la boala sa.

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Mai in urmă venind la impărat, slujitorii idolesti de la Capitoliu i-au zis: "De nu-ti vei face scăldătoare din singe de copii mici si de nu te vei spăla in acel singe, fiind cald, apoi nu poti să te tămăduiesti; iar de vei face asa, atunci indată vei fi sănătos, căci altă doctorie nu este mai bună decit aceasta".

Atunci impăratul a trimis pretutindeni ca să adune prunci mici, pentru a face din singele lor scăldătoarea. Adunindu-se la Capitoliu o multime de prunci mici, care sugeau la sinul maicilor lor si, sosind ziua in care erau să fie junghiati, a mers si impăratul la Capitoliu; pentru că acolo ii gătise slujitorii idolesti scăldătoarea de singe. Atunci s-au adunat o multime de femei, care isi smulgeau părul de pe cap si cu unghiile isi zgiriau fetele, tinguindu-se si plingind cu amar. Deci, intrebind impăratul care este pricina plingerii lor, si aflind că sint mame ale pruncilor adunati pentru junghiere, s-a umilit si, văzind plingerea si tinguirea cea amară, a zis: "O, cit de mare este neomenia celor ce m-au sfătuit să vărs singe nevinovat! Chiar de as fi stiut cu adevărat că mă voi tămădui, apoi mai bine era ca eu unul să rabd durere, decit să vărs singele la atitia prunci, care nici un rău nu mi-a făcut, si incă si pe maicile lor să le umplu de neincetată tinguire si mihnire". Acestea zicind, s-a intors la palat si indată a poruncit să dea mamelor, sănătosi pe fiii lor, dindu-le in acelasi timp si aur din vistieriile impărătesti, si astfel le-a eliberat pe ele cu pace.

Iar Preabunul Dumnezeu, văzind o milostivire ca aceasta din partea impăratului, i-a răsplătit cu indoită sănătate si trupească si sufletească. Dumnezeu a trimis la dinsul pe Sfintii si Marii Apostoli Petru si Pavel, care s-au arătat in vedenie pe cind dormea, stind lingă patul lui. Impăratul i-a intrebat pe dinsii, cine sint si de unde vin, iar ei au zis: "Noi sintem Petru si Pavel, Apostolii lui Hristos, trimisi de Dinsul la tine să te povătuim la calea mintuirii, să-ti arătăm baia in care vei cistiga sănătatea sufletului si a trupului si să-ti făgăduim viata cea vesnică de la Dumnezeu, pentru viata cea vremelnică pe care ai dăruit-o pruncilor, fiindcă i-ai crutat pe dinsii de moarte. Deci, cheamă la tine pe episcopul Silvestru, care se ascunde de frica ta in muntele Soract, si să asculti invătătura aceluia, pentru că el iti va arăta o scăldătoare, in care te vei ***ăti de toate spurcăciunile si vei fi sănătos cu trupul si cu sufletul". Sfintii Apostoli, zicind acestea, s-au dus de la dinsul.

Impăratul desteptindu-se din somn, se minuna de acea vedenie, cind, după obicei, a intrat la dinsul doctorul.

Enjoy!...
Engage!...

 

La multi ani sarbatoritilor de azi

Restul e o contrafacere masiva.
Constantin si mama sa au fost doi mari criminali care n-au ezitat sa-si elimine toti potentialii adversari.Adevarul e ca imparatul Maxentiu era crestin si nu Constantin. Asa ca legenda cu minunile din batalia de la podul Milvius e un fals de la cap la coada.Legenda a fost apoi fabricata fila cu fila recurgandu-se la falsuri grosolane mai ales in ceea ce priveste pe imparateasa mama Elena (gasirea Crucii....).Crestinismul nu a fost decat un vehicul al puterii pentru cei doi.

 

Imparatul Constantin a propos de contrafacerea istoriei...

Politrucul securist tradator de neam si tzara, vremelnic si ilegitim chiriash la Cotroceni - by UE - "n-a ezitat sa-si elimine toti potentialii adversari." Adevarul este ca "imparatul" bashinescu nu este creshtin. Absolut deloc!
"Asa ca legenda cu minunile din 'batalia' de la ... capra podului CCR-ului(sic!) e un fals de la cap la coada."
"Legenda - Ooops!, 'legalitatzii' - a fost apoi fabricata fila cu fila recurgandu-se la falsuri grosolane mai ales in ceea ce priveste" ... cvorumul, populatzia cu drept de vot cf. recensamintului si Legea Referendumului!
Realitatea istorica contemporana e cu mult mai "apriga" decit tot ce credem noi ca stim despre trecutele fapte istorice sau nu...
In fond ... pupatul moashtelor, facutul televizat al crucilor, turismul "ecumenic" pe la biserici si minastiri "nu a fost decat un vehicul al puterii pentru" nemernicul natzional!
Nuuu?!?...

Cind 7,4 milioane de oameni - practic o natziune intreaga - itzi spun sa-tzi faci bagajele si sa te cari, asta inseamna ... ISTORIE!
Dispretzul fatza de proprii cetatzeni si anularea deciziei populare folosind criminal "puterea" unor autoritatzi ale statului inseamna ... FALSIFICAREA ISTORIEI!
Si, ultimativ, ADEVARATA lovitura de stat!!!

Enjoy?!?...
Engage?!?...

P.S.: Toata istoria umanitatzii este un joc inshelator de lumini si umbre. De ce ar fi altfel si in cazul lui Flavius Valerius Aurelius Constantinus Augustus?
Istoria cruda - da' "mincinoasa", nu? - arata pe scurt si in termeni reci(pt. habarnautzii care n-au timp sa citeasca in latina sursele istorice adevarate) cam asa:

http://militaryhistory.about.com/od/battleswarsto1000/p/milvianbridge.htm

http://www.fact-index.com/b/ba/battle_of_milvian_bridge.html

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Atunci impăratul a zis către dinsul: "De acum nu mai am trebuintă de doctoria voastră, fiindcă nădăjduiesc spre dumnezeiescul ajutor". Si l-a gonit pe el de la dinsul. După aceea a poruncit, ca indată să caute pretutindeni pe episcopul Silvestru si să-l aducă la dinsul cu cinste. Deci, găsindu-l pe episcopul Silvestru si aducindu-l la impărat, l-a primit cu mare cinste si dragoste, pentru că, singur sculindu-se, l-a intimpinat si l-a imbrătisat prieteneste.

Apoi l-a intrebat pe dinsul, zicind: "Sint la voi oarecare dumnezei cu numele Petru si Pavel?" Silvestru a răspuns: "Im-părate, unul este la noi Dumnezeu, Care a zidit cerul si pămintul si toate cele ce sint pe dinsul. Iar aceia cărora tu le zici Petru si Pavel, nu sint dumnezei, ci robi ai lui Dumnezeu, care au propovăduit in toată lumea numele lui Iisus Hristos si mai pe urmă si-au vărsat singele lor pentru Domnul, fiind ucisi de către Nero". Auzind aceasta, impăratul s-a bucurat foarte mult si a zis: "Rogu-mă tie, episcope, arată-mi mie asemănarea lor, dacă o ai pe icoane inchipuită, ca mai cu incredintare să stiu de sint aceia ce mi s-au arătat mie in vis". Atunci Silvestru a trimis indată un diacon să aducă icoana Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Deci, văzind impăratul inchipuirile fetelor apostolesti, a zis: "Cu adevărat acestia sint, cei văzuti de mine!"

Atunci impăratul a spus episcopului cu de-amănuntul toată vedenia lui si l-a rugat pe el să-i arate scăldătoarea aceea, in care ar putea să se ***ăte de lepra sufletească si trupească, după cuvintul apostolilor, care i s-au arătat lui in vedenie. Sfintul episcop Silvestru a zis impăratului: "Nu se cade tie să intri intr-alt fel in scăldătoarea aceea, decit să crezi fără sovăire mai intii in Dumnezeul acela, pe Care L-au propovăduit apostolii ce ti s-a arătat tie". Impăratul a răspuns: "De n-as fi crezut că Iisus Hristos este Unul Dumnezeu, apoi niciodată nu te-as fi chemat la mine pe sfintia ta". Grăit-a lui sfintul: "Se cade mai intii să postesti, apoi, cu rugăciuni si lacrimi, prin mărturisirea păcatelor tale, să milostivesti pe Dumnezeu. Deci, leapădă-ti porfira si coroana impă-rătească timp de sapte zile si să te inchizi in camerele dinăuntrul palatului si, plingind in sac si in cenusă, să-ti faci pocăinta, aruncindu-te la pămint; apoi porunceste să se inchidă capistile idolesti si jertfele lor să inceteze; pe crestinii ce sint in temnite să-i eliberezi si celor ce stau in legături dăruieste-le libertate; fii bun cu cei ce se roagă tie, implineste-le toate cererile lor drepte si dă din averea ta multă milostenie săracilor".

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Impăratul a făgăduit că pe toate acestea o să le implinească; iar episcopul, punindu-si mina pe capul lui, s-a rugat si l-a făcut pe el unul dintre cei chemati la primirea Sfintului Botez. Apoi, adunind pe toti credinciosii, le-a poruncit si lor asemenea să postească si să se roage, ca astfel să inceteze ura impotriva Bisericii lui Dumnezeu, să piară intunericul inchinării de idoli si să strălucească tuturor lumina cea mintuitoare.

Sosind a saptea zi, Sfintul Silvestru a venit la impărat si, invătindu-l multe despre tainele sfintei credinte celei intru Preasfinta Treime, i-a pregătit scăldătoarea Sfintului Botez. Cind a intrat impăratul in scăldătoarea Sfintului Botez si, după ce Sfintul Silvestru l-a afundat de trei ori in numele Sfintei Treimi, deodată a strălucit o lumină mare din cer, mai mult decit razele soarelui, incit s-a umplut casa de negrăită strălucire. Atunci impăratul, indată s-a ***ătat de lepră, care, căzind de pe trupul lui ca niste solzi de peste, a rămas toată in apă. Astfel a iesit sănătos din scăldătoare, incit n-a mai rămas nici urmă din bubele ce au fost pe trupul lui. Apoi, imbrăcindu-se in haine albe după Sfintul Botez, a povestit singur, zicind: "Cind m-am afundat in apă, am simtit o mină de sus, intinzindu-se si atingindu-se de mine".

După acestea, impăratul indată a dat poruncă să nu indrăznească nimeni a huli pe Hristos sau a supăra pe crestini. Deci, a zidit in ***tile sale impărătesti o biserică in numele Mintuitorului Hristos si a poruncit să se boteze fără intirziere toti cei ce vor voi să fie crestini; iar haine albe pentru botez să ia din vistieriile impărătesti. In ceasul acela s-au botezat o multime mare de popor si, din zi in zi, crestea si se inmultea Biserica lui Hristos, iar inchinarea de idoli se imputina.

Astfel s-a făcut bucurie mare credinciosilor, a căror multime era atit de mare in Roma, incit voiau să gonească din cetate pe toti cei ce nu voiau să fie crestini. Dar impăratul a oprit poporul, zicind: "Dumnezeul nostru nu voieste ca cineva să vie la El cu silă si fără de voie; ci, dacă cineva de voie liberă si cu scop bun se apropie de El, in acela El binevoieste si cu milostivire il primeste; deci, precum voieste cineva să creadă cu libertate, asa să creadă, iar nu să se prigonească unul pe altul!"

De acest impărătesc răspuns si mai mult s-a inveselit poporul; căci lăsă pe toti să trăiască in libertate, pe fiecare in credinta si după voia sa. Dar nu numai in Roma s-a făcut bucurie credinciosilor, ci si in toată lumea.

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Pentru că pretutindeni se eliberau din legături si din temnite credinciosii cei chinuiti pentru Hristos si se intorceau de la inchisori; iar cei ce se ascundeau prin munti si prin pustietăti de frica muncitorilor, veneau la locurile lor fără de frică, si astfel, pretutindeni, a incetat prigonirea si tirania.

După aceasta, binecredinciosul impărat Constantin a voit să zidească in numele său o cetate in Ilie, unde - precum se povesteste - a fost războiul troadenilor cu elinii. Dar el, cu dumnezeiasca instiintare, s-a oprit să zidească acolo cetate si i s-a poruncit s-o zidească mai bine in Vizantia. Deci, supunindu-se vointei lui Dumnezeu, a zidit in Vizantia o cetate mare si slăvită, a infrumusetat-o cu toate podoabele si a numit-o după numele său, Constantinopol. Apoi a mutat acolo scaunul său de la Roma cea veche, poruncind ca acea cetate să se numească Roma cea nouă, incredintind-o apărării lui Dumnezeu si a Preacuratei Sale Maici.

In acea vreme răucredinciosul Arie, tulburind cu eresul său Biserica lui Hristos, acest binecredincios impărat a voit cu dinadinsul să incerce cele pentru sfinta credintă. Deci, a poruncit să se tină in Niceea Sinodul cel mare a toată lumea, unde s-au adunat 318 Sfinti Părinti, care au alcătuit credincioasele dogme ale sfintei credinte, iar pe Arie si eresul lui l-au blestemat. Acest sinod care s-a tinut in anul 325 in Niceea a fost intiiul sinod a toată lumea.

Impăratul Constantin a trimis apoi pe fericita sa maică, Elena, la Ierusalim cu multă avere, ca pe una ce era preaiubitoare de Dumnezeu, pentru căutarea cinstitei si de viată făcătoarei Cruci a Domnului. Ea, ducindu-se la Ierusalim, a văzut acele Sfinte Locuri, le-a ***ătit de spurcăciunile idolesti si a scos la lumină cinstitele moaste ale mai multor sfinti. Pe acea vreme era patriarh in Ierusalim Macarie, care a intimpinat pe impărăteasă cu cinste cuviincioasă.

Fericita impărăteasă Elena, vrind să caute Crucea Domnului cea făcătoare de viată, care era ascunsă de evrei, i-a chemat pe toti si i-a intrebat să-i arate locul unde este ascunsă cinstita Cruce a Domnului. Iar ei lepădindu-se că nu stiu, impărăteasa Elena ii ingrozea cu munci si cu moarte. Atunci ei i-au arătat pe un bărbat bătrin cu numele Iuda, zicind: "Acesta poate să-ti arate ceea ce cauti, de vreme ce este fiul unui cinstit prooroc". Deci, făcindu-se multă cercetare, iar Iuda lepădindu-se a spune, impărăteasa a poruncit să-l arunce intr-o groapă adincă, in care petrecind cităva vreme, in cele din urmă a făgăduit să-i spună. Deci, scotindu-l din groapă, au mers la un loc, unde era un munte mare, pe care Adrian, impăratul Romei, zidise o capiste zeitei Artemida si pusese in ea pe idolul ei.

Enjoy!...
Engage!...

 

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Acolo a arătat acel Iuda, că este ascunsă Crucea Domnului. Impărăteasa Elena a poruncit să dărime capistea idolească, iar zidul si pietrele să le risipească.

Fericitul patriarh Macarie rugindu-se, a iesit in locul acela un miros de bună mireasmă si indată s-a arătat spre răsărit, Mormintul si locul Căpătinii (Golgota), iar aproape de ele au aflat ingropate trei cruci si impreună cu ele au aflat si cinstitele piroane. Nepricepind nimeni care ar fi fost Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, s-a intimplat in acea vreme, că duceau un mort la ingropare. Atunci patriarhul Macarie a poruncit celor ce-l duceau să stea, si a pus una cite una crucile pe cel mort, iar cind a pus Crucea lui Hristos indată a inviat mortul si s-a sculat viu cu puterea dumnezeiestii Cruci a Domnului. Iar impărăteasa, luind cu bucurie cinstita Cruce, i s-a inchinat ei si a sărutat-o; asemenea si toată suita impărătească ce era cu ea. Iar unii nu puteau să vadă si să sărute Sfinta Cruce in acea vreme, de inghesuială, pentru aceea au cerut ca măcar s-o vadă de departe.

Atunci Macarie, patriarhul Ierusalimului, stind la un loc mai inalt, a arătat poporului cinstita Cruce; iar toti strigau: "Doamne, miluieste!" De atunci s-a inceput a se prăznui Inăltarea Sfintei Cruci. Impărăteasa Elena a luat cu sine o parte din acest sfint lemn, asemenea si sfintele piroane; iar pe cealaltă parte punind-o intr-o raclă de argint, a dat-o patriarhului Macarie pentru păzirea neamurilor care vor fi de aici inainte. Atunci acel Iuda si impreună cu el o multime de iudei au crezut in Hristos si s-au botezat. El s-a numit din Sfintul Botez Chiriac, care, după aceea, a fost patriarh al Ierusalimului si s-a sfirsit pe vremea lui Iulian Paravatul, fiind muncit pentru Hristos.

Sfinta impărăteasă Elena a poruncit ca in Ierusalim, pe la sfintele locuri, să se zidească biserici. Mai intii a poruncit să se zidească Biserica Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, lingă Sfintul Mormint, acolo unde s-a găsit Sfinta Cruce. A mai poruncit să se zidească o biserică si in Ghetsimani, unde este mormintul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a cinstitei ei Adormiri. Apoi, după ce a zidit si alte optsprezece biserici, infrumusetindu-le cu toate podoabele si dăruindu-le cu indestulate averi, a venit la Constantinopol, aducind o parte din lemnul Sfintei Cruci cea de viată făcătoare si sfintele piroane cu care a fost pironit trupul lui Hristos. Apoi, nu după multă vreme s-a mutat la Dumnezeu, bineplăcindu-I Lui, si a fost ingropată cu cinste.

Enjoy!...
Engage!...

 

@fgrooster (13h02)

Am citit articolul si alte surse istorice.
In afara de primul dvs. comentariu, nu le-am mai citit pe celelalte dintr-un sentiment de agresiune intelectuala. Ceea ce confirmati prin pretentia pe care o aveti de a baga in capul "lenesilor" cit incape... Procedeu mai mult legat de spalarea de creier decit de o educatie de calitate. Poate ca asa se practica in institutiile de invatamint actuale din tara dvs.
Prin pustiul intelectual occidental in care am privilegiul sa ma zvircolesc ca p0rkul in namol, educatia se face pe alte baze. Lasati-ma in nestiinta mea si in civilizatia decadenta in care traiesc citeva momente de Nirvana, fara sa va cer permisiunea!
Ca in vechea gluma, sint constient ca ma aflu pe marginea prapastiei, dar datorita civilizatiei socialiste, care este intotdeauna cu un pas inainte,... me voila averti!
Ca sa va citez, cu respect evident:
Enjoy!...
Engage!...

PS. In rest, respect pentru oboseala de a publica atita text :-))) Sinteti sigur ca un Link... gata nu va mai supar!

Cititul - IN EXTENSO - face bine la orice virsta.

...si oricarui tip de caracter.
"Charakter ist Schicksal" - Nietzsche dixit.
In nici un caz...adresa de domiciliu! Sper ca sintem de acord, nu?

Departe de mine intentzia de a..."agresa intelectual"(sic!) - fie si fara full contact - vreun intelectual rasat de dincolo de fruntariile tzarii. Si care - dupa spusele proprii - se racoreshte "superior" in namolul kool-tural occidental. Adica taman ala care se pretinde a avea obirshia - cel putzin umanista, religioasa si morala - SI IN ideatzia onirica despre cruce a imparatului Flavius Valerius Aurelius Constantinus Augustus!

1. Primul meu "comentariu" nu era nicidecum un comment. Ci doar prima parte din povestea imparatului Constantin cel Mare asa cum a fost ea scrisa in publicatzia Pagini Ortodoxe Romane. Da' lucrul asta l-atzi fi putut afla daca v-atzi fi lasat..."agresat intelectual" si atzi fi avut buna-vointza(nu vorbesc si de respect) de a citi pina la capat tot ce am reprodus si scris! Exact aici era legatura cu...lenea unora.
Da' banuiesc ca e greu pt. cei foarte inteligentzi...

2. "...din tzara dvs." ?!?... Dvs. nu mai sintetzi cetatzean SI al acestei tzari? Atunci poate ar fi bine sa nu ne mai bagatzi in seama pe noi ashtia mai...saracutzi. Adica, mai pe romaneshte, sa...NE MAI SCUTITZI! Sau macar sa nu va mai bagatzi singur in seama.
Neintrebat, nesolicitat si neprovocat. Chestie care, vorba lui Nietzsche, tot de...caracter tzine.

3. Invocata spalare a creierului(sau pe creier) - in nici un caz "spalare DE creier"!(cu distantza se pare ca se "dilueaza" si rafinamentul lingvistic) - este in fapt un determinism ce tzine EXCLUSIV de...apetentza si capacitatea intelectuala a individului de a "recepta"(nu si de a accepta!) si alte idei, informatzii, convingeri, norme, valori sau ideatzii.
Altele decit cele personale, desigur.

4. Pina si "vechea gluma" era taman...vice-versa! Da' probabil unii sint demult cu...un pas inainte.
Chiar si a realitatzii.

5. Mi-am format educatzia si mi-am facut shcolile superioare intr-o tzara a carui regim politic era extrem de agresiv, inhibant si opresiv cu intelectualii sai.
Am citit biblioteci intregi in ciuda mecanismelor politico-sociale abrutizante.
Am devenit fluent in 3 limbi straine si mediu functzional in altele 3 intr-o perioada in care numai daca aduceai vorba in public de Nietzsche riscai sa faci pushcarie.
Am expertiza - pe care nu o au nici macar 0,1% din vajnicii occidentali...nirvanici - in 3 domenii tehnico-shtiintzifice de virf, expertiza obtzinuta intr-un stat totalitar care nu a reusit insa sa-mi puna si creierashii intr-o temnitza! Iar - fie si pentru citirea titulaturii domeniilor mele - le-ar trebui...agresatzilor intelectual cam 5 ani sa intzeleaga cam despre ce-i vorba. Macar conceptual...

Enjoy?!?
Engage?!?

P.S.: Marturisesc ca nu-mi doresc niciodata sa fiu polemic, cinic sau ironic.
Fie si pentru faptul ca ironia presupune musai oameni inteligentzi.
...Ne-agresatzi!

No offence!

Viata Sfintului Marelui Impărat intocmai cu Apostolii, Constantin...

...si a maicii sale, Elena:

Iar marele impărat Constantin, după moartea maicii sale, Sfinta Elena, vietuind ca zece ani si ceva, a plecat la război impotriva persilor. Dar intr-un sat al Nicomidiei a căzut in boală. Deci, cunoscind că i s-a apropiat sfirsitul, a făcut diată, impărtind impărătia la cei trei fii ai săi; si, bolind cu trupul, si-a dat sfintul său suflet in miinile lui Hristos Dumnezeu, cerescul Impărat. După aceasta a fost adus in Constantinopol, unde s-a ingropat cu slavă in biserica Sfintilor Apostoli. El a murit la 32 de ani ai impărătiei sale; iar toti anii de la nasterea sa avea saizeci si cinci. Iar acum vietuieste in viata cea fără de sfirsit, in vesnica impărătie a lui Hristos Dumnezeul nostru, Căruia impreună cu Tatăl si cu Sfintul Duh, se cuvine cinste, slavă si inchinăciune in vecii vecilor. Amin.

Enjoy!...
Engage!...

P.S.: Varianta luata - fara copyright! - din editzia on-line a "Pagini Ortodoxe Romaneshti"...

 

Ei bine, a avut multe de scris colegul ................ ;-)

Era mai simplu sa scrie-ti numai "linkul" catre situl original...

Esti sigur?... Sigur-sigur?!?...

Experientza si psihologia "inversa" spun ca trebuie sa foloseshti contextul atunci cind trebuie. Si cum trebuie...

Nici nu-tzi imaginezi citzi habarnautzi nici macar nu se obosesc sa se uite atunci cind doar "dai" un link.
Lenea intelectuala e "incrustata" genetic in fiintza umana. Si chiar exista o gena a ... lenei! Asa ca am preferat sa "muncesc" eu mai mult si sa fie mai multe shanse ca povestea sa fie citita aici si de altzi forumishti. Plus ca astfel am recitit-o si eu.

Tu ai citit-o? Sau doar sintem ... leneshi?

Enjoy!...
Engage!...

P.S.: Marturisesc ca, oricit de inteligent ma consider eu insumi(sic!), mi-ar fi cu neputintza sa dau vreun link catre ... SITUL( SIT s. n. 1. peisaj considerat din punctul de vedere al aspectului său pitoresc. 2. configurație proprie unui anumit teritoriu, păstrat in forma sa naturală. ◊ sit arheologic = loc in care se efectuează săpături. 3. (biol.) cea mai mică unitate a unei gene care poate suferi o mutație sau o recombinare. (< fr., engl. site)
Sursa: MDN (2000) ) ... ORIGINA-R!
SITE-ul este - asa cum am mentzionat - Pagini Ortodoxe Romanesti...

Pot sa atashez insa doar o poza a ... sitului unde a avut loc balalia de la podul Milvius care a devenit prin "viziunea" ... onirica a crucii o parte extrem de importanta a unei poveshti interesante si pilduitoare a creshtinismului timpuriu:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d4/Ponte_Milvio-side_view-antmoose.jpg/800px-Ponte_Milvio-side_view-antmoose.jpg

Multzumit?!?...

La multi ani

pentru sarbatoritii zilei!

 

 

Fotosinteza, bat-o vina!...

Sau o fi de la ... eprubeta?

Enjoy!...
Engage!...

P.S.: Cu sau fara supra-numele de imparatul Costantin cel Mare, cu sau fara renumele de aparator al creshtinatatzii, Flavius Valerius Aurelius Constantinus Augustus a fost un personaj ISTORIC REAL.
Si, spun istoricii, absolut autentic si important pt. civilizatzia occidentala.
Aia de-o lauda unii atit de tare incit propria tzara devine, helas! - atunci cind ... "Ubi bene, ibi patria" - doar o amarita de patrie a ... altora!

Cine vrea sa creada orice altceva e liber s-o faca.
Fiecare face ce vrea. Dupa educatzia primita si caracterul personal...
La fel cum poate sa nu se "oboseasca" si citeasca rindurile de pe-aici. Oricum, in mintea unora, folosintza n-are nici o legatura cu putintza!

Nota: Cind "prea-plinul" ... neuronal al unora nu-i suficient ca sa intzeleaga lucruri elementare, fie e vorba de Dumnezeu, fie de ... extratereshtri, fie "asa ceva nu exista!", fie restul lumii e "dusa", fie e vorba de de pros/tii ori e la mijloc vreo ... secta!

Intotdeauna...


Prima   1   2   Ultima

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor