Flori de colt: "O masa calda" - Cum hranesc niste tineri sarmanii din Cluj

Goana zilnica pentru supravietuire ne face pe multi sa uitam de semenii nostri mai putin norocosi. Exista insa si romani care isi dedica existenta celor mai napastuiti, oameni care traiesc pentru a-i ajuta pe altii.

Noi le-am spus "flori de colt" si am decis sa le scriem povestile impresionante.

De ce flori de colt? Pentru ca floarea de colt este o raritate in Romania, fiind intalnita pe stancile aproape inaccesibile omului. Extrem de rara si delicata, floarea de colt este protejata prin lege si infloreste in iulie si august.

Asadar, urmareste in aceasta vara pe Ziare.com campania "Flori de colt", povestile unor oameni frumosi la suflet.

"O masa calda" este proiectul unor tineri din mediul universitar clujean care hranesc saptamanal, cu bani putini, dar cu mult entuziasm, zeci de persoane nevoiase.

Nu au in spate vreun ONG sau vreun filantrop marinimos, dar in fiecare joi, in fata Bisericii Franciscane din Piata Muzeului, tinerii ofera o masa calda saracilor din Cluj. Apoi merg la Adapostul Centrul Social de Urgenta din Cluj, la doua centre de zi care gazduiesc aproximativ 35 de copii, si la un centru de adulti, pentru zece persoane, unde impart celelalte portii de mancare.

Recent, proiectul s-a extins si in Bacau.

Ce este, de fapt, proiectul "o masa calda" si cine sunt oamenii din spatele lui?

"O masa calda" este un proiect bazat exclusiv pe voluntariat si pe o idee foarte simpla - aceea de a oferi o masa calda saptamanal pentru persoane care au dificultati in procurarea hranei. De asemenea, este o initiativa prin care promovam gatitul ieftin si echilibrat. Avand in vedere ca bugetul nostru provine exclusiv din donatii, neavand in spate vreo finantare institutionala sau vreo organizatie mare care sa ii asigure un buget, ne-am impus inca de la inceput sa nu depasim, in medie, suma de 100 de lei pentru 50 de portii, iar acest principiu a fost pastrat si pe masura ce proiectul s-a extins.

Chiar daca bugetul este redus, fiecare masa contine carbohidrati (orez, paste sau cartofi), legume si carne. Nu facem rabat niciodata de la calitatea mancarii. Echipa din spatele proiectului a crescut treptat, dar nucleul echipei a ramas acelasi, fiind format din cateva cadre didactice si studenti de la Facultatea de Stiinte Politice din Cluj, sprijiniti de colegi si prieteni.

Ar trebui amintiti Cosmina Paul, George Jiglau si Bogdan Radu, cadre didactice la facultate, si prietenul nostru Remus Florea, medic rezident la Clinica de Psihiatrie Infantila. Ei sunt oamenii aflati de la inceput in acest proiect. E important de spus ca nu suntem bucatari profesionisti, ci doar pasionati de bucatarie, deci pentru noi a gati pentru cateva zeci de persoane intr-un timp scurt e o provocare. Dar dupa un an am capatat suficienta experienta.

De asemenea, trebuie spus ca nu suntem o organizatie neguvernamentala sau de alt fel. Ne spunem "grup de actiune locala" pentru ca exact asta suntem, un grup de oameni care se ocupa impreuna de aceasta actiune si care au reusit sa mobilizeze alte organizatii si institutii in sprijinul acestei actiuni.

Cum a evoluat proiectul intr-un an?

Proiectul a fost "lansat" pe 1 iunie 2013, aceea a fost prima zi in care am gatit, dupa ce am obtinut acceptul Primariei Cluj-Napoca pentru a gati in fiecare joi, intre orele 14 si 16, intr-una dintre cantinele sale. Am inceput prin pregatirea a 50 de portii pentru aproximativ 50 de persoane care primeau portiile la ora 16, imediat dupa ce erau puse in caserole. Dupa ce initiativa noastra a inceput sa capete vizibilitate, iar donatiile s-au inmultit, in special dupa inceputul lui 2014, ne-am permis sa extindem proiectul nostru. Am marit numarul de portii la aproape 100, o parte dintre acestea fiind duse la Centrul Social de Urgenta din Cluj, la doua centre de zi care gazduiesc aproximativ 35 de copii, si la un centru de adulti, pentru zece persoane.

Ulterior, o echipa de cadre medicale de la Clinica de Psihiatrie Infantila din Cluj a inceput sa gateasca chiar in bucataria Centrului Social de Urgenta, pentru cele peste 50 de persoane gazduite acolo, tot joia.

Un voluntar din echipa noastra merge in fiecare marti la unul dintre centrele de zi pentru copii si ii invata pe acestia sa gateasca prajituri, pizza sau supe.

Incepand cu luna februarie, o echipa de voluntari din Bacau a preluat modelul lansat de noi la Cluj.

E important de retinut ca nu ne-am abatut de la principiul nostru de a nu depasi un cost de 2-2,5 lei per portie. Un lucru foarte imbucurator este ca echipei initiale i s-au alaturat branduri importante din domeniul alimentatiei publice din Cluj, care ne sprijina si ne promoveaza. Am avut bucuria sa gatim in doua randuri alaturi de bucatari profesionisti clujeni recunoscuti in toata tara.

De asemenea, numarul voluntarilor si al celor care doresc ca contribuie se mareste constant. Desi a inceput cu profesori si studenti la Stiinte Politice, proiectul este acum unul al intregii comunitati. Nu doar din Cluj, pentru ca donatiile au venit din toata tara intr-un ritm coplesitor, pe care nu l-am anticipat. Asta ne-a permis si chiar ne-a obligat sa extindem treptat proiectul nostru, iar azi gatim in total cam 200 de portii in fiecare saptamana.

Cum v-a venit ideea, care este povestea acestui proiect?

Ideea a aparut in primavara anului trecut, dupa ce Cosmina a trecut pe langa un grup de persoane adunate in fata Bisericii Franciscane din Piata Muzeului din Cluj pentru a participa la o actiune caritabila. Discutand cu aceste persoane si cu unul dintre calugarii franciscani aflati acolo, a aflat ca una dintre principalele dificultati intampinate de acesti oameni era procurarea unei mese calde. Vorbim despre persoane sarace, nu neaparat fara adapost sau oameni ai strazii, desi sunt si dintr-acestia.

Imediat ne-am mobilizat si in doar cateva zile am obtinut acceptul Primariei de a gati in bucataria cantinei aflate chiar langa Biserica Franciscana, pe strada Emile Zola. Dupa cum spuneam, am inceput sa gatim pe 1 iunie, anul trecut, iar de atunci in fiecare joi oamenii se aduna in Piata Muzeului joia, la ora 16, pentru a primi mancare. Am inceput cu cele 50 de portii despre care va spuneam si ne-am extins treptat.

Cum au rectionat cei din jur cand au auzit de proiect, cine v-a sprijinit?

Sunt multi cei care ne sprijina astazi, dar trebuie sa recunoastem in primul rand meritul a doua institutii care au contribuit la lansarea proiectului. Desi nu se implica direct in actiunea noastra, Primaria ne-a oferit accesul intr-o bucatarie profesionista, unde avem posibilitatea sa gatim in cantitati mari intr-un timp scurt. Acesta e un aspect foarte important.

Facultatea de Stiinte Politice ne-a facilitat foarte rapid relatia cu Primaria atunci cand lucrurile erau inca doar la stadiul de idee. Primii nostri sustinatori au fost chiar colegii din facultate, care au facut primele donatii pentru proiectul nostru. Cu ajutorul lor strangeam saptamanal cei 100 de lei necesari pentru o tura de gatit.

Treptat ni s-au alaturat studentii, ca voluntari la cantina. De atunci, insa, numarul celor care ne ajuta a crescut foarte mult.

Am vrea sa ii amintim in mod deosebit pe prietenii nostri de la Clinica de Psihiatrie Infantila, care s-au mobilizat la initiativa colegului nostru Remus Florea si care "tin" bucataria de la Centrul Social de Urgenta, si pe cei din Rotaract Cluj, care ne-au furnizat saptamanal voluntari.

Asociatia Studentilor Contabili RATIO, in prima parte a proiectului, iar acum Societatea Studentilor la Stiinte Politice ne ofera ajutor cu chestiunile contabile. Bucatarii clujeni Adrian Hadean si Robert Vass ne-au facut onoarea de a gati alaturi de noi de-a lungul acestui an.

Dar cei mai importanti sunt sutele de donatori din intreaga tara care au aflat despre noi si care, prin contributia lor, ne permit sa continuam acest proiect.

De asemenea, trebuie amintite gesturile unor clujeni. De exemplu, o doamna pensionar a adus timp de cateva luni paine pe care sa o impartim alaturi de mancare. O alta doamna ne aduce in fiecare joi, de mai bine de jumatate de an, placinte sau gogosi pentru copii si pentru cei din Piata Muzeului. O alta doamna pensionar ne-a adus doua borcane mari de castraveti murati primiti de la cuscra sa si pe care nu ii putea consuma pentru ca are probleme cu rinichii. O familie de nevazatori a donat suc si pasta de rosii. Altii ne-au facut donatii in alimente neperisabile sau conserve.

Efectiv vorbim de zeci sau sute de oameni aflati in spatele acestui proiect. Datorita lor am trecut de la un buget pe care il strangeam de pe o saptamana pe alta la unul care ne permite sa gandim lucrurile macar pe termen scurt. Ceea ce e deja foarte bine pentru un proiect bazat exclusiv pe donatii.

Cine sunt oamenii pe care ii ajutati?

Cei din Piata Muzeului sunt cu precadere pensionari aflati in situatii dificile. Acolo oferim mancare oricui vine. Nu judecam pe nimeni in functie de haine sau aspect. Nimeni nu vine sa intinda mana dupa o portie de mancare daca nu simte sincer ca are nevoie.

Oamenii de la Centrul Social de Urgenta sunt persoane fara adapost sau familii evacuate, gazduite temporar. De asemenea, sunt cativa batrani, unii fara venit, dar si copii de diferite varste, chiar si de 2 ani. Copiii din centrele de zi provin din familii cu o situatie materiala mai dificila.

La Bacau mancarea a fost impartita in prima faza celor din tabara de sinistrati de langa oras, iar apoi elevilor dintr-un internat. In ultimele saptamani, am inceput sa transportam aproximativ 35 de litri de supa donati saptamanal de un lant de restaurante din Cluj familiilor din zona Pata Rat, de la marginea Clujului.

Cine gateste mancarea, ce le dati oamenilor sa manance?

Mancarea e pregatita in fiecare saptamana de voluntari. Cum spuneam, nici unul dintre noi nu este bucatar profesionist, dar toti suntem pasionati de gatit. Le pregatim in fiecare saptamana alta mancare, in bugetul stabilit si cat mai consistenta. La cantina pregatim mancaruri diverse, chiar si mai exotice.

De exemplu, de la un clasic piure de cartofi cu ficat la mancare indiana pe baza de curry, mancare cu specific japonez, mancare mexicana sau mancare marocana cu fructe uscate si lamai murate. Personalul cantinei nu intervine in gatit, eventual ne mai sprijina cu sfaturi sau ne mai atrage atentia cand incepe sa miroasa a ars... dar nu se intampla prea des.

La Centrul Social ne bazam mult pe solicitarile celor care locuiesc acolo. Pregatim ciorbe, sarmale, paste si in general gatim in asa fel incat sa le ramana si pentru a doua zi.

Ce spun cei pe care ii ajutati?

Se bucura, desigur. Cata vreme exista in continuare "cerere" inseamna ca nevoia continua sa existe si probabil ca si mancarea e buna. Copiii se bucura cel mai mult, mai ales cand invata sa gateasca prajituri, cand primesc placinte sau gogosi de la doamna care le pregateste in fiecare joi dimineata sau cand le ducem cate un fel de mancare mai exotic.

Vreo experienta/poveste care v-a marcat?

Fiecare persoana are o poveste proprie. Nu avem intotdeauna prea mult timp sa interactionam, trebuie sa ne miscam repede. Si nici nu vrem sa le punem prea multe intrebari despre propria viata, pentru ca nu le face asa de multa placere sa vorbeasca despre asta. Si nici nu e asa relevant din perspectiva a ceea ce facem noi. Sigur ca stim mai bine situatia unora dintre ei si cu siguranta ca fiecare are o poveste suficient de trista care explica situatia in care se afla azi.

Voi ii ajutati pe cei care au nevoie. Dar cum v-a ajutat "O Masa Calda" pe voi?

Cu siguranta ca implicarea in acest proiect e importanta pentru fiecare dintre noi, altfel nu am face asta cu consecventa de un an incoace. Probabil ca in primul rand ne ajuta sa simtim ca facem ceva pentru comunitate, ca ajutam cumva. De asemenea, ne confera un sentiment enorm de implinire faptul ca de la o idee simpla a unei persoane am ajuns sa mobilizam sute de oameni din Cluj si din intreaga tara.

Sprijinul acesta conteaza enorm si ne da noua posibilitatea, iata, sa fim luati in seama de presa si cumva sa culegem laurii acestei actiuni si sa ne facem de cap intr-o bucatarie profesionista in fiecare joi. Dar in primul rand luam toata aceasta atentie publica ca pe o mare responsabilitate fata de beneficiarii nostri si speram ca ea se va transforma in sprijin pe termen cat mai lung.

Voluntariatul poate schimba lumea?

E cam mult spus... Important e sa faci ceea ce poti pentru oamenii din jurul tau. Lucrurile marunte, puse cap la cap, ajung sa schimbe o comunitate in bine.

Faptele bune sunt molipsitoare?

In cazul nostru, cu siguranta, da.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...