Experimentul Valea Jiului - Vulcanul social

In Valea Jiului, restructurarile din minerit au insemnat declinul economic al regiunii, avand in vedere ca, potrivit datelor statistice, aproape jumatate din salariati erau angajati in industria miniera.

In 8 septembrie 1997 si 8 iunie 1999 au fost disponibilizate din unitatile CNH aflate in Valea Jiului 18.343 de persoane.

In absenta unor programe economice alternative de dezvoltare regionala, strategia aleasa de guvern pentru a reduce costurile sociale inerente acestei pierderi de locuri de munca prin acordarea salariilor compensatorii a fost extrem de eficienta pe termen foarte scurt si dezastruoasa pe termen mediu si lung.

Intr-o zona muncitoreasca, in care oamenii au fost invatati doar sa lucreze fizic, sa li se dea de lucru si sa astepte o rasplata a muncii, fara sa-si asume vreo responsabilitate, disponibilizatii nu au stiut ce sa faca cu banii decat sa-i cheltuiasca pe tot felul de lucruri.

Declinul Vaii Jiului

In august 1997, Guvernul Ciorbea a dispus disponibilizarea a mii de mineri, crezand ca acestia se vor apuca de alte meserii sau, cu banii obtinuti, se vor intoarce de unde au venit.

Cand s-au vazut cu banii in buzunar, fostii mineri, dezradacinati, care nu stiau sa faca altceva si nu acceptau ideea de a lucra in alta parte, au ramas in Valea Jiului, ingrosand randurile somerilor.

Multi disponibilizati au incercat sa se privatizeze, insa lipsa de experienta intr-o economie de piata si-a spus cuvantul.

In plus ajutorul, pe care il asteptau de la specialistii in domeniu, pentru care s-au alocat chiar si niste fonduri din afara, promis de guvernanti, a intarziat sa apara.

La vremea respectiva, toate magazinele de electronice din Valea Jiului au inregistrat vanzarii fabuloase, dar, in scurt timp, mii de oameni s-au trezit ca nu mai au bani nici macar de o paine.

Perioada autoincendierilor colective

Dupa ce si-au terminat banii, fostii mineri au incercat sa se reintoarca la vechile locuri de munca. Era insa prea tarziu.

Lipsiti de gratuitatile de care beneficiasera si fara bani, au fost loviti de cea mai mare pacoste care s-a lasat dintr-odata peste intreaga Vale a Jiului - saracia.

Ultima solutie pentru miile de disponibilizati ramasese iesirea in strada si protestele, pentru a atrage atentia intregii tarii ca in Valea Jiului se moare de foame.

S-a ajuns chiar la masuri radicale, ca greva foamei si autoincendieri colective. Imaginea Vaii Jiului, si asa negativa dupa mineriadele care au pornit de aici, a avut inca o data de suferit.

Numai prin simpla denumire "disponibilizat" fostii mineri au fost dezumanizati. Locurile de munca au intarziat sa apara, in schimb, Guvernul de atunci, pentru a-i linisti pe disponibilizati, a inceput sa "pompeze" mii de miliarde drept ajutoare financiare si de urgenta.

Aceste false masuri de protectie sociala s-au intors tot impotriva guvernantilor, ca un bumerang. Cand au vazut ca pot sa primeasca bani pe degeaba, disponibilizatii au inceput sa refuze locurile de munca, pe motiv ca salariile erau prea mici.

Cheltuielile efectuate de stat in Valea Jiului, pentru protectia sociala a persoanelor disponibilizate, care au primit statutul de somer, au fost de sute de miliarde de lei, pe langa platile compensatorii si celelalte ajutoare financiare si de urgenta acordate.

Locul unde au experimentat tot ce nu trebuia

La un deceniu de la inceputul declinului Vaii Jiului, situatia economico-sociala din zona parca s-a repetat.

Anul 2009 a insemnat pentru mii de oameni pierderea locurilor de munca, iar viitorul este la fel de sumbru.

In anul 2010, numai de la Compania Huilei, aproape 1.600 de angajati au ramas fara slujbe. Si acest scenariu este cel mai optimist posibil, in contextul in care Compania Huilei va fi inclusa intr-o viitoare companie energetica nationala.

Alternativele viabile pentru revenirea Vaii Jiului lipsesc, iar strategiile, planurile si proiectele guvernantilor legate de turism au ramas la faza de acum 10 ani.

Singura gura de oxigen pentru salvarea zonei a venit din partea mediului de afaceri, insa unele investitii demarate aici de-a lungul timpului s-au lovit de indiferenta administratiei locale si au dus ulterior la inchiderea lor.

In urma unor studii cu caracter social desfasurate pe parcursul anilor trecuti in Valea Jiului, sociologii au ajuns la concluzia ca realitatea economico-sociala a zonei se incadreaza in tiparele unei societati mohorate, sarace in entuziasm, dar bogate in saracie.

"Toate precedentele Vaii Jiului, cuplate pe actuala situatie, creioneaza un scenariu deloc linistitor: pentru a erupe, vulcanul social are nevoie de cineva care sa-l ajute.

In momentul de fata, multimea celor saraci si nadajduiti este lipsita de organizare. Pana una alta, Valea Jiului ramane, cel putin in constiinta locuitorilor ei, locul in care autoritatile romane au experimentat tot ce nu trebuia experimentat: de la manipulare, trecand prin ciudate decizii economice, tehnici de supravietuire umana si demonizarea propriilor cetateni", arata Valentin Fulger, sociolog de la Universitatea Petrosani, intr-un studiu pe care l-a realizat in urma cu cativa ani.

Experimentul Valea Jiului, extrapolat astazi la nivel national, se poate traduce in experimentul Romania, un experiment pe care actualii guvernanti l-au imbunatatit insa cu mii de pensionari si mame.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...