Ziare.com

Fara modele personale devii un nimeni

de Teodor Baconschi, diplomat si scriitor
Vineri, 04 Decembrie 2015, ora 14:43

   

Fara modele personale devii un nimeni
Teodor Baconschi
Traim intr-o societate a spectacolului si deriziunii: o societate care arata, pentru a batjocori. Imperativul "libertar" al epocii pretinde nuditatea fizica si morala, dezvaluirea, demitizarea, pe scurt, demolarea oricarui mit, model, soclu.

Citeste toate textele scrise de Teodor Baconschi pentru Ziare.com

Importanta e ofensiva iconoclasta, esential apare doar "dreptul" la ireverenta, agresivitate, contestatie si blasfemie. Evident ca multa lume, cu o sensibilitate, cultura si atitudine mai traditionale, respinge acest iures devastator ca pe o anomalie. De ce ar fi omul-care-darama-orice mai liber decat omul "clasic", supus autoritatii lumesti sau divine?

In supunerea acelui om exista o doza de consimtamant lucid, asadar de libertate a optiunii. Acea lume, aparent disparuta, in fapt, refugiata in memoria colectiva, propunea o pluralitate de modele. Ea concepea omul intreg ca pe un individ scos din multime si forjat sub auspiciile unei anumite exemplaritati etice, intelectuale sau religioase.

Ideea care a strabatut miile de ani ale civilizatiei cunoscute a fost limpede ancorata in bunul simt al relatiei maestru-ucenic. Platon a fost discipolul lui Socrate. Toti creatorii de scoala filozofica, de la Pythagora, pana la Plotin, de la Ammonius Sakkas pana la Clement Alexandrinul, de la Democrit, la Seneca sau Marc Aureliu, au fost focare de continuitate a gandului, relee transmitatore, nu simple borne intr-o cronica abstracta a adevarului si intelepciunii.

Chiar si continuitatile inertiale, atinse de spiritul manierist al decandentei, prevesteau o ruptura care avea, la randul ei, nevoie de fidelitatea generatiilor urmatoare. Cultura - asa cum au inteles-o geniile ei tutelare, principalii creatori, dar si elitele intectuale de pretutindeni si de oricand - este magnifierea unei predanii, venerarea, cu toata claritatea necesara, a unui arhetip mostenit.

Cei de dinaintea noastra (la fel de importanti ca si cei nenascuti inca) aveau ca principala sarcina prezervarea fidela si imbogatirea unui patrimoniu. Cea mai mare parte din orice cultura este un imens Comentariu: fie la textele sacre ale feluritelor revelatii, fie la doctrina unor maestri ai spiritului, unirii mistice, stiintelor, filozofiei, dreptului sau poemului cosmogonic. Importanta exercitiului de admiratie a fost mereu subinteleasa, dar si predicata ca atare.

Chiar si la scara locala a culturii romanesti, vibratia inspiratoare a exemplaritatii canonice a functionat impecabil, pana recent. Nu ma refer doar la influenta modelelor culturale apusene, care face din Eminescu un schopenhaerian sau din Alexandru Dragomir un elev al lui Heidegger.

In procesul ei de maturizare, dupa 1848, cultura romaneasca a produs ea insasi modele necesare Mitului Unionist, adevarate caramizi in templul ideologic al constructiei nationale, dar si surse de autoritate calauzitoare pentru zeci, uneori sute de "urmasi". Tin minte cultul parintelui Bartolomeu Valeriu Anania pentru marele sau profesor de anatomie, de la Medicina clujeana, Victor Papilian.

In anii 60, studentii de la Filologia bucuresteana erau fie "calinescieni", fie "vianisti". Nu trebuie, desi cultura noastra e dominata de un discret accent umanistic, sa ne imaginam ca specialistii romani din sfera politehnica n-au avut, la randul lor, mari prefesori carora le-au ramas in chipul cel mai fericit datori.

Intr-una dintre vorbele sale "proverbializate", Andrei Plesu remarca lipsa capacitatii de admiratie ca pe cel mai trist posibil handicap al celui tanar. Intr-adevar, cum sa pornesti in viata, cum sa-ti slefuiesti inteligenta, cum sa stii ce valori merita afirmate si aparate daca nu ai propria ta galerie de "oameni mari", carora visezi sa le semeni?

Chiar daca filonul voltairian al sarcasmului dizolvant s-a dezvoltat, cucerind imaginarul european, chiar daca nihilismul si voluntarismul lui Nietzsche si-a gasit noi expresii in nominalismul structuralist, in semiotica si, cateodata, in fenomenologia moderna, nu putem spune ca paradigma maestru-discipol a fost anihilata. Ea nu supravietuieste doar in scoala traditionala de toate gradele, concurata dramatic de lumea digitala, ci in structura insasi a omului tanar care, asemenea sugarului, cauta sanul mamei si bratul protector al tatalui.

Departe de mine gandul de a subestima rostul demitizarilor periodice, in stilul celor savuros practicate de Lucian Boia. Admit ca e bine sa chestionezi totul, sa supui judecatii tale critice (un mic pleonasm etimologic!) orice postulat, orice reprezentare, orice continut intelectual. Pe aceasta libertate se intemeiaza modernitatea, creatia noua, ba chiar si dezbaterea democratica.

Tot ce spun este ca demolarea sistematica a tuturor modelelor (la care batrana securitate comunista a contribuit nociv, prin trusturile sale de mercenariat mediatic) expune noua generatie romaneasca la o labirintica ratacire. La noi, nationalizarea partizana a valorilor clasice a dus la devalorizarea lor efectiva: tricolorul, Eminescu, costumul popular, marii scriitori din secolul 20 nu mai pot fi (chiar daca au fost) anexate de ciomagarii lui Voiculescu & co.

Trebuie sa reconstruim neutralitatea valorilor, supraconfesionalitaea lor ecumenica. Pentru asta, se cere sa reabilitam notiunea insasi de model. Sa pricepem (si sa le spunem altora) ca fara admiratia fertila dinaintea oamenilor exemplari nu putem desena viitorul comun al acestei natiuni europene. Nu de idolatrie e vorba, ci despre gradina in care plantam iedera mai binelui nostru inca nerostit.

Teodor Baconschi este doctor in antropologie religioasa si istorie comparata a religilor, Universite Paris Sorbonne - Paris IV.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Baconschi modele romani cultura romana
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2672 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

In principiu, sunt absolut de acord ca existenta unui model de urmat

este un jalon important in viata. Dar din pacate, orice regula are si exceptii.

Dr Viorel, obeisant, a urmat modelul puscariasului Adrian Nastase. Iata ca acum, dupa studii de inalta clasa si dupa manipularea economiei tarii in cel mai socialist model posibil, isi va urma modelul si in puscarie.

Dovada este ca si-a lasat deja o barba si niste mustati, inca de la intoarcerea din serai, pardon, din Turcia.

In concluzie, as spune ca este benefic sa ai un model in viata, dar mai trebuie sa si stii cum sa il alegi !

 

cum e!

Sa inteleg ca toti suntem ceva si daca nu avem modele personale devenim nimeni!
Sau suntem nimeni si reamanem nimeni!

 

O natiune educata poate genera oricand modele

in orice domeniu de activitate, daca este insa sustinuta educatia de nivel superior. O masa foarte mare de tineri bine educati poate oricand sa genereze varfuri si modele. Ar fi binevenite si niste modele de oameni educati care si castiga financiar. Insa creatiile intelectuale ale romanilor au devenit proprietatea statului, asa cum s-a intamplat recent cu adoptarea legii BigBrother de PSD. Specialistii, proprietatea intelectuala, educatia sunt insa minimizate si important a devenit cu cine esti prieten, cine te recomanda sau al cui nepot esti.

 

Relee si modele

Mi se pare foarte interesanta ideea folosirii termenului "releu", cred ca are intelesul pe care i-l dau si eu.

 

Let me guess...

si dumneavoastra va oferiti cu modestie drept model.
Un model care mizeaza pe transformarea literaturii, artei, muzicii &c in moaste si pe prosternarea continua la aceste moaste. Pe incapacitatea proprie de a depasi nivelul litaniei bombastice si de a adopta principii si argumente ce decurg din acele principii. etc.
Simpla admiratie nu duce nicaieri.
Cunosc oameni care il admira pe Iliescu, pe Adrian Nastase, &c. Si ei au modele.
Iar parascovenia asta cu cultura... este de un ridicol absolut. Sunteti o minte intunecata de prejudecati ideologice. Va banui ca de multa vreme nu ati mai citit ceva cu adevarat nou prederand mai mult sa regasiti propriile idei si sa le recunoasteti cu satisfactie. Pacat.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor