1 din 3 romani sufera de insuficienta venoasa cronica - Interviu

Pe plan mondial, boala cardiovasculara reprezinta cauza numarul 1 de deces, morbiditate si invaliditate. La fiecare 2 secunde, un om de pe planeta moare ca urmare a unei boli cardiovasculare, la fiecare 5 secunde survine un atac de cord si la fiecare 6 secunde o persoana este tinta unui atac vascular cerebral.

In Romania, 1 din 3 oameni sufera de insuficienta venoasa cronica, peste jumatate dintre ei fara sa stie acest lucru.

Care sunt primele simptome ale insuficientei venoase, care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmeze un bolnav, dar si cele mai frecvente greseli in administrarea tratamentelor specifice, sunt doar cateva dintre intrebarile la care ne-a raspuns Adrian Cacovean, medic primar chirurgie cardiovasculara la Spitalul Judetean de Urgenta Valcea.

Rep.: Care este rata imbolnavirii in Romania? Dar a deceselor?

Afectiunile cardiovasculare provoaca 37% din decesele din UE, 53% din decesele din statele recent aderate in UE si 61% din decesele din Romania (conform OMS).

Un exemplu alarmant: in cazul piciorului diabetic, unde boala cardiovasculara isi face de cap aproape liber si arteriopatia face echipa cu neuropatia, rezultatul este dramatic - la fiecare 30 secunde in lume se taie un picior din cauza acestei afectiuni.

Conform statisticilor MS (Ministerului Sanatatii), in anul 2008 au fost inregistrate in Romania 253.000 decese. Dintre acestea, 153.137 decese (peste jumatate!) au fost cauzate de bolile de inima. Afectiunile cerebrovasculare au fost reprezentate cu 48.582 decese, urmate de cardiopatia ischemica cu 31.025 decese si hipertensiunea arteriala cu 24.504 decese.

Referitor la bolile venelor, 32% din populatia Romaniei sufera de insuficienta venoasa cronica. Peste 50% dintre pacientii cu insuficienta venoasa cronica nu au fost diagnoasticati si nu stiu ca au acest sindrom. Consecinta: peste 60% dintre acesti pacienti nu sunt tratati (Studiu Sepia).

Neabordarea de catre specialist a acestei patologii conduce la costuri imense pentru pacient si societate: tratamente neadecvate, dependente cronice de anumite medicamente si ramanerea in boala (handicapul, concediul inutil, spitalizarea gresita, pensionarea, chiar moartea).

Rep.: Care sunt primele semne ca o persoana ar avea astfel de afectiuni?

Este destul de greu sa precizez primele semne ale insuficientei venoase. Edemul membrelor inferioare (picioarele umflate) are o precizie de peste 80%, semnul godeului (apasarea pe osul gambei, pe tibie, cu degetul, cateva secunde, produce o gropita care este semnul ca picioarele sunt umflate) sau urma marginii sosetei. Uneori edemul este atat de sever incat bolnavul nu mai poate incalta pantoful.

Observarea de vene subtiri (firicele) rosii inchise sau vinete (venectazii), alteori mai bine conturate si albastre (vene reticulare) sau de dilatatii varicoase bine conturate sunt alte semne.

Durerea sub forma de crampa in muschii gambei (molet), in cursul somnului, denumita claudicatia venoasa nocturna poate fi, de asemenea, primul semn al unei astfel de afectiuni.

Alteori primul semn este datorat complicatiilor (flebita superficiala sau tromboflebita), echimoza (vanataia) datorata rupturii unui pachet varicos, sangerarea externa cand se "rupe" si pielea sau ulcerul venos.

Varicele, cand cresc mai ales, pot determina dureri sub forma de arsura, intepaturi, furnicaturi, mai ales in caz de ortostatism (stat in picioare) prelungit.

De asemenea, senzatia de picioare grele poate fi prezenta in toate bolile care produc insuficienta venoasa cronica.

In cazurile acute, in trombozele venoase profunde, simptomatologia este mai violenta, edemul se instaleaza acut si nu se calmeaza initial in decubit (la orizontala), durerea este mare si poate imita chiar simptomatologia unei ischemii, poate aparea febra, frisonul si in caz de embolie pulmonara tabloul este dramatic, putand culmina cu moartea fulgeratoare a pacientului.

Principalul pas pe care pacientul trebuie sa-l faca este sa se adreseze medicului de familie, apoi specialistului, care trebuie sa fie un chirurg vascular sau cardiovascular sau un cardiolog.

Rep.: Care sunt cele mai mari riscuri la care se expune un bolnav care nu sesizeaza aceste afectiuni la timp sau care nu se trateaza corect?

In caz de tromboza venoasa profunda acuta, lipsa unui control la medicul de familie sau la specialist se poate solda in viitor cu sechelele trombozei venoase tratata tardiv sau netratata sau tratata incorect: sindromul posttrombotic.

Daca vorbim de insuficienta venoasa cronica, lipsa unui tratament corect, efectuarea de tratamente nepotrivite si amanarea prezentarii la specialist conduce la evolutia bolii spre stadii avansate, pana la ulcerul care nu se mai inchide, cu pielea scoarta de copac, negru, umflat permanent, cu care unii pacienti ajung, din pacate, fie la primul consult, fie dupa ani de tratamente adjuvante nefolositoare.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente greseli de tratament cu care va confruntati?

1.Operatiile "minune", cu procedee si tehnici "brevetate" si mediatizate (ziare, televiziune, reclame).

2.Confuzia intre motivele care au condus la vindecare: tratamentul aplicat sau doar repausul pe patul de spital.

3. Tratamentul anticoagulant oral cu acenocumarol insuficient aplicat in Romania. Consecintele: embolii numeroase, cu paralizii, amputatii majore, infarcte miocardice sau intestinale invalidante.

4. Tratamentul anticoagulant insuficient monitorizat, facut raspunzator pentru eventuale hemoragii si retras intempestiv, cu consecinte dramatice. Ideea gresita ca tratamentul anticoagulant determina hemoragii.

5. Ajungerea tardiva la specialistul vascular, cardiovascular sau cardiolog, cauzata de lipsa de informatii a pacientilor. Toti cei care au probleme cu ochii merg la oftalmolog, cei care si-au rupt un os merg la ortoped, dar cei care au arterita sau insuficienta venoasa, merg fie la dermatolog, la plastician sau la chirurgul generalist sau, mai rau, umbla dupa leacuri babesti sau alte tratamente naturiste total ineficace.

6. Aplicarea tardiva a tratamentului anticoagulant in trombozele venoase profunde, o consecinta directa fiind vindecarea cu sechele a acesteia si aparitia sindromului postrombotic.

7. Nerespectarea cu strictete a tratamentului. Spitalul este transformat intr-un hotel in care pacientii vin umflati pentru ca nu si-au luat diureticul prescris, antihipertensivul, digoxinul, pe diverse motive. Si vin din cand in cand, cand nu mai pot, cu edeme si apa adunata uneori pana in plamani (edem pulmonar).

Dr. Adrian Cacovean mai atrage atentia asupra faptului ca acestor erori li se adauga si influentele indirecte nefaste asupra tratamentelor si actului medical. Despre lantul erorilor in tratamentul bolii venoase si efectele lor asupra sanatatii romanilor, cititi maine in partea a doua a interviului.

Legătura dintre depresie și băuturile carbogazoase. Efectele consumului îndelungat al sucurilor acidulate asupra sănătății

Experții trag un semnal de alarmă legat de efectele pe care consumul zilnic de băuturi carbogazoase le are asupra organismului uman pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung. Acestea pot...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...