Ziare.com

Inventia unor romani schimba lumea: Ce putem afla studiind harta activitatii electrice a pielii - Interviu

de Alexandra Sandru
Duminica, 18 Noiembrie 2018, ora 22:00

   

Inventia unor romani schimba lumea: Ce putem afla studiind harta activitatii electrice a pielii - Interviu
O echipa de oameni de stiinta romani a publicat, in jurnalul Biosensors and Bioelectronics, datele unei cercetari ce ar putea revolutiona medicina, asa cum o stim.

Acad. Constantin Ionescu-Tirgoviste, de la Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "NC Paulescu", Dr. Paul Gagniuc, de la Facultatea de Inginerie in Limbi Straine, Universitatea Politehnica din Bucuresti si dr. Elvira Gagniuc, de la Facultatea de Medicina Veterinara, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti au realizat prima harta a activitatii electrice a pielii la om si prima metoda imagistica pentru studiul bolilor metabolice.

Ziare.com a stat de vorba cu Dr. Paul Gagniuc si am aflat astfel cum ca, in viitor, am putea merge la medic si, printr-o scanare la nivelul pielii, vom afla la ce boli suntem predispusi si cum sa le prevenim. Fara intepaturi si proceduri invazive, doar cu ajutorul unor senzori.

Daca v-a dus cu gandul la "tricorderul" din Star Trek, aflati din interviul de mai jos ca alte posibile utilizari ale acestei tehnologii sunt tot parca desprinse din serialul SF.



In ce consta metoda descoperita si dezvoltata de dvs?

Detectarea distributiei activitatii electrice a pielii a necesitat o noua abordare in domeniul biomedical. In timp ce majoritatea oamenilor de stiinta romani au plecat sau pleaca din tara sa faca stiinta pentru institutiile academice straine, unde se publica deosebit de usor, noi ne-am decis sa facem stiinta pentru ridicarea institutiilor academice romanesti.

Astfel, tara noastra vine in contextul international cu patru puncte mari, care au fost descrise in aceasta publicatie din Biosensors and Bioelectronics: Descrie o prima metoda imagistica pentru studiul bolilor metabolice (alta metoda nu exista); arata prima harta a activitatii electrice a pielii la om; arata prima harta a activitatii electrice a pielii in starea de boala (in acest caz diabetul zaharat) si demonstreaza ca activitatea electrica a pielii este un nou tip de biomarker.

Cum v-a venit ideea si cat a durat drumul pana la realizarea ei?

Ideea a pornit de la lipsa unei metode imagistice pentru evaluarea bolilor metabolice. Studiul nostru legat de cartografierea hartilor de activitate electrica a pielii la om, a inceput in 2015 si a durat aprope 3 ani de zile. Anuntul oficial dupa publicarea rezultatelor a fost facut in Aula Mare a Academiei Romane pe data de 31 august 2018.

Cum realizati aceasta harta a activitatii electrice, ce presupune pentru pacienti?

Este vorba de un prototip biomedical total neinvaziv, care arata distributia activitatii electrice de la suprafata pielii la om. Prototipul contine 200 de senzori pozitionati echidistant pe suprafata pielii si o metoda noua de achizitie a semnalelor electrice provenite de la acestia, denumita 'Photon-pixel coupling', fapt care ne-a conferit posibilitatea de a captura si de a analiza aceste semnale simultan.

Astfel, am folosit aceasta metodologie pentru a masura variatia temporala a curentului electric pe pielea toracelui la voluntarii umani, pentru a evalua prezenta unei corelatii intre activitatea electrica si diabet.

Aceasta distributie este reprezentata pe o harta tridimensionala si este denumita in mod generic 'harta de activitate electrica'. Hartile de activitate electrica de la persoanele clinic sanatoase si hartile pacientilor cu diabet au fost studiate in mod comparativ pentru depistarea diferentelor. Aceste diferente sunt deosebit de importante deoarece reprezinta un indicator complex al starii fiziologice.

Fiind un indicator complex sau un biomarker complex, are o plaja larga de utilizare pentru mai multe tipuri de boli. Noi am testat cu succes acest prototip pe pacientii cu diabet zaharat de tip 2. Rezultatele arata ca metoda poate fi folosita in practica atat pentru diagnostic cat si pentru predictia aparitiei bolii. Insa, partea cea mai interesanta a acestor rezultate este ca stim in sfarsit cum arata activitatea electrica de la suprafata pielii.



Pentru ce alte boli poate fi folosita?

Pentru preventia cancerului, in primul rand. Tumorile, spre exemplu, sunt cunoscute a avea o activitate metabolica mai intensa decat a tesuturilor din jur. Foarte interesant ar fi ca pe viitor sa vedem care ar fi proprietatile hartilor de activitate electrica a pielii in cazul pacientilor cu diferite tipuri de cancer sau alte afectiuni.

Exista peste 200 de tipuri de tumori si probabil particularitatile activitatii electrice sunt variate pe masura. Posibilitatile legate de un astfel de prototip sunt foarte diversificate si credem ca metodologia descrisa in Biosensors si Bioelectronics poate fi adaptata si pentru alte tipuri de studii medicale.

Deci in viitor poate deveni un mod prin care, prin citirea acestei harti a activitatii electrice a pielii, medicii sa identifice afectiunile sau semne ca acestea ar putea aparea si sa lucreze pe preventie?

Da. Cu ajutorul acestei metode diangnosticarea bolii se face rapid. Insa aici mai putin important este diagnosticul. Motivatia principala a fost preventia. Medicul si pacientul sa stie din timp ce se va intampla.

In cat timp ar putea deveni un instrument folosit la scara larga in spitale si cabinete medicale?

Noi am inventat aceasta metoda pentru a demonstra utilitatea acestui nou tip de biomarker. Din moment ce este public, prototipul si metoda nu mai pot fi patentate de nimeni si nu exista restrictii de fabricatie. Echipa noastra pune foarte putin pret sau deloc pe patentare. Din acest motiv, metoda poate fi folosita de catre diferite companii in sprijinul populatiei. Pana la urma acesta este scopul cercetarilor stiintifice, in final, sa ajute omul.

De ce ati ales sa renuntati la patent?

Din punctul meu de vedere, patentul restrictioneaza sau franeaza progresul. Patentul nu ar trebui sa fie un criteriu de valoare, cel putin nu in mediul academic. Am mers inainte de publicarea acestor rezultate la OSIM. Am intrebat cat ne-ar costa sa patentam international metoda si prototipul. Raspunsul a fost: 85.000 de euro. Evident ca i-am raspuns doamnei de la OSIM ca informatia este foarte importanta, ca ii multumesc si ca voi reveni in cel mai scurt timp.

Sunt si alte domenii in care poate folosi in afara de medicina? Ce alte aplicatii practice poate avea?

Sigur ca da. Aceasta abordare poate fi de mare interes pe viitor pentru securitate. Aceste harti reprezinta semnatura metabolica a unui individ. Va puteti imagina un automobil care va descuie portiera automat pentru ca va 'simte' prezenta? Sau va puteti imagina ca bariera de securitate de la o institutie se ridica imediat ce va apropiati, fara sa mai folositi cartela, telefonul sau amprenta? Acestea sunt cateva exemple practice care nu au legatura cu medicina.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 13974 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor