Noul comunism care va salva Romania (Opinii)

E o intrebare care macina tot mai mult pe masura ce criza economica se adanceste peste tot. Cu cat frica si panica pentru ziua de maine se generalizeaza si sentimentele de teama cuprind societatea in intregul ei, cu atat numarul profetilor, salvatorilor milenaristi si misticilor anarhici va creste exponential.

In SUA si in statele din vestul Europei, discutiile purtate in jurul solutiilor pentru iesirea din criza se concentreaza pe doctrine, ideologii si viziuni economice si politice.

E deja celebra valva pe care a facut declaratia lui Nouriel Roubini, laureatul premiului Nobel pentru Economie, despre dreptatea pe care ar fi avut-o Karl Marx in ciuda capitalismului, care sucomba prin autodistrugere. Discutia concentreaza atat de multa teorie, desi este tratata destul de superficial, incat se rateaza un mic amanunt din trecut. Roubini uita sa mai precizeze ca si comunismul a sfarsit si mai prost decat capitalismul. Cel putin acele regimuri politice de inspiratie comunista din Europa de Est, din Rusia si alte cateva tari din lume.

Exceptia din China cu greu poate fi luata in calcul, din moment ce deja de mult timp nu se mai poate vorbi despre un comunism in sensul clasic acolo. In China de astazi economia este o struto-camila care imbina principii ale capitalismului cu alte cateva idei de sorginte comunista. Doar cenzura si incalcarea frecventa a libertatilor omului ce mai aminteste ca sistemul politic chinez si-a pastrat din comunism doar ce i-a convenit. Chiar si asa, controlul puternic exercitat de stat asupra economiei in intregul ei se asteapta a provoca o si mai mare prabusire.

Ceea ce caracterizeaza in primul rand insa pe cei mentionati mai sus si sistemele politice pe care le reprezinta este forta convingerilor si taria argumentelor pe care le aduc in discutie. Statele Unite atat de bine infipte in capitalism, China atat de strans legata, inca, de comunism... Ca si in toate tarile din vestul Europei, acolo toata lumea stie despre ce vorbeste, are o identitate proprie extrem de bine definita si foloseste argumente rationale. Nu ca populismul si ipocrizia nu si-ar face loc si in discursurile lor, dar procentul e inca rezonabil.

Din mijlocul acestor dezbateri sa facem un pas inapoi si sa revenim acasa, in tara. Ce gasim aici? In principal, o mare gasca de fosti activisti comunisti sau/si securisti care controleaza de 21 de ani intreaga tara. Isi schimba puterea din cand in cand intre ei. Isi paseaza apoi responsabilitatea si vina pentru incapacitatea de a construi ceva durabil. Apoi, impreuna, arunca vina pentru hotia si impotenta lor in carca poporului care s-ar face responsabil de toate esecurile lor. Unii critica poporul ca a votat prost, altii ca este lenes, needucat si ipocrit.

Indiferent de care tabara vorbim, de care partid sau formatiune, la noi pur si simplu nu mai e vorba de nicio doctrina sau ideologie. Nu avem in Romania cu adevarat niciun partid de dreapta veritabil, niciunul de stanga. De fapt, nu avem nicio coerenta ideologica. Nici nu mai conteaza ca toti sunt fosti comunisti si securisti, ci esentiala e aversiunea lor pentru orice identitate doctrina. Iar drama vine din faptul ca aceasta lipsa de identitate se transforma in incoerenta in politici publice, in guvernari haotice si fara viziune si intr-o batjocorire a interesului national.

In realitate, clasa politica romaneasca nu a avut decat o singura prioritate si o unica viziune - integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si in NATO. Dupa implinirea acestui obiectiv, totul s-a terminat si nu a mai ramas nimic de discutat. Nici stanga, nici dreapta. Doar o gasca de corupti, o ceata de fosti securisti al caror scop este doar perpetuarea puterii. Daca cineva isi inchipuie ca pedelistii vorbesc despre masuri de drepata pentru ca ar avea o esenta de dreapta sau ca pesedistii promoveaza idei de stanga pentru ca ar fi patrunsi de spiritul statului social, ar fi bine sa mediteze o clipa asupra ceea ce insemna cu adevarat aceste doctrine.

Singurele masuri care s-au luat dupa aderarea Romaniei la UE au fost sub presiunea falimentului statului, cand guvernul nu a mai avut bani de salarii si pensii si la ordinele impuse de FMI, in urma imprumutului acordat pentru supravietuire. De cealalta parte, in USL nu exista nicio oferta serioasa ideologica pentru ca insasi constructia este o contradictie in termeni si doctrine. O imposibilitate doctrinara care doar in Romania a putut lua nastere cu unicul scop de a pune capat unui regim politic instaurat de un singur om.

Dincolo de aceste adevaruri nu cred ca mai e nimic de spus despre distanta care ne desparte pana si de o discutie serioasa despre soarta noastra in viitor. Suntem prizonierii necesitatii prezentului si blestemati de fatalitatea trecutului. Tocmai de aia suntem prinsi inca intr-un comunism perfid, unde populismul si demagogia partidelor nu ofera decat ceea ce poporul vrea sa auda. Pentru ca apoi sa-i ofere in schimb mai nimic. Iar in acest joc stupid va castiga mereu doar cine va oferi mai mult in campanie. De aceea inca suntem prizonierii celui mai gaunos comunist.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...