Povestea picturii din Sala Unirii de la Alba: realizata de un francez, sfasiata de comunisti, refacuta la Sibiu

Sambata, 01 Decembrie 2018, ora 17:01
6964 citiri
Povestea picturii din Sala Unirii de la Alba: realizata de un francez, sfasiata de comunisti, refacuta la Sibiu
Foto: Facebook/Brukenthal National Museum / Muzeul National Brukenthal

Pentru prima data in ultima jumatate de secol, romanii care au intrat sambata, in Sala Mare a Unirii de la Alba Iulia, au avut ocazia unica sa vada o pictura monumentala, care nu era acum o suta de ani, realizata in 1922 de francezul Pierre-Bellet.

Ea a fost data jos de pe pereti si taiata de comunisti, dupa care a fost refacuta in unul din cele mai mari laboratoare de restaurare din Romania, de catre specialistii Muzeului National Brukenthal de la Sibiu.

Primii care au vazut pictura din Sala Mare a Unirii au fost chiar regii Ferdinand si Maria in 1922.

"Eu vad aceasta pictura ca pe un dar al Guvernului Romaniei pentru zona noastra, pentru actul in sine de Unire. Pentru ca putea foarte simplu sa se picteze intr-o parte Ferdinand, in partea cealalta Maria. (...) Nu apar Ferdinand si Maria acolo, apare Carol si toti domnitorii nostri anteriori din istoria noastra milenara", a declarat, pentru Agerpres, restauratorul specializat in pictura, Ioan Muntean, de la Muzeul National Brukenthal.

Daca la Alba Iulia, pictura lui Pierre-Bellet poate fi admirata doar sambata, 1 decembrie, dupa care cladirea va fi inchisa pentru restaurare, la Sibiu, in curtea interioara a Muzeului National Brukenthal, vizitatorii pot vedea fotografii cu picturile autorului francez si cum au fost restaurate aici, pana la finalul anului.

In 1 decembrie 1918 pe peretii Salii Marii Uniri de la Alba Iulia nu existau picturi. La doi ani dupa Unire, francezul Pierre-Bellet a inceput sa realizeze una din cele mai impunatoare picturi din Romania.

Autorul picturii din Sala Mare a Unirii de la Alba Iulia este un francez nascut in Galati. Pierre-Bellet, care s-a apucat sa picteze pentru Sala Mare a Unirii dupa 1918, lucrarea lui fiind gata in 1922, in momentul incoronarii Regelui Ferdinand si a Reginei Maria. Bellet a fost ales sa realizeze pictura de la Alba Iulia de o comisie desemnata de catre generalul Averescu, in calitate de premier.

Din comisie faceau parte, printre altii, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Miron Cristea, primarul din Alba Iulia si cinci experti consultanti, Nicolae Iorga, Alexandru Lapedatu, viitor presedinte al Academiei Romane, George Enescu, Costin Petrescu, cel care a decorat Ateneul Roman si Victor Stefanescu, arhitectul care a facut Cazinoul de la Constanta si proiectul Catedralei Incoronarii de la Alba Iulia.

"Foarte putine se stie despre pictor. Noi am cautat date despre el si este mentionat in cateva expozitii la Bucuresti. (...) Parintii lui (Pierre-Bellet n.red.) erau vanzatori de cereale, comercianti in Galati. (...) Cu siguranta ca a terminat o scoala de arta", aminteste restauratorul specializat in pictura, Ioan Muntean, de la Muzeul National Brukenthal.

Potrivit acestuia, lista cu cei ce urmau sa fie pictati la Alba Iulia de catre Pierre-Bellet ar fi fost facuta de Nicolae Iorga.

Pierre-Bellet a decorat in anul 1920 nisele situate deasupra cailor de acces si cele doua arce ale Salii Mari a Unirii din Alba Iulia. Aceasta pictura care este executata in tehnica ulei pe panza are forma unui arc, lat de peste un metru jumatate, lung de mai mult de opt metri si lat de patru metri jumatate.

Comunistii au smuls de pe pereti pictura

Cu cativa ani inainte de sarbatorirea a jumatate de Centenar in 1968, inainte de o vizita a lui Nicolae Ceausescu la Alba Iulia, comunistii au smuls de pe pereti pictura lui Pierre-Bellet.

"Inainte sa se sarbatoreasca jumatate de Centenar, a fost o vizita a lui Ceausescu si atunci s-a reamenajat Sala Unirii. (...) Nu corespundea din punctul lor de vedere cu linia politica noua, dupa razboi. Comunistii nu aveau de ce sa lase pe perete pe regele Carol. In plus era o pictura de alta factura, care semana cu pictura toata veche. Nu era realismul socialist pe care ei si-l doreau. Cand s-a dus Ceausescu in vizita, ei au facut o chestie cum se facea pe vremea respectiva, cum ne aducem aminte, (...) pe jos unde era parchetul au pus niste covoare si picturile le-au mascat sus ca sa nu se vada gaurile din perete care erau de la picturile astea, pentru ca pictura asta pe panza a fost practic lipita pe perete.

Pur si simplu au sfasiat-o. Nu conta pentru ei. Au taiat pictura bucati, bucatele. Spre exemplu, Tudor Vladimirescu a fost taiat pe jumatate. Pictura aceasta, chiar daca nu corespundea la ce isi doreau ei sa fie, putea fi conservata", a explicat Ioan Muntean, de la Muzeul National Brukenthal.

Comunistii care au distrus pictura lui Pierre-Bellet nu au aruncat-o totusi la gunoi, ci au refolosit-o in alte scopuri sau au ascuns-o partial. Practic, pictura mare de pe perete a fost taiata in bucati si o parte folosita pentru capitonarea usilor si a ferestrelor, in asa fel incat sa nu se mai vada chipurile celor pictati. Alta parte din pictura a fost ascunsa zeci de ani intr-un depozit al muzeului din Alba Iulia. In perioada comunista, picturile lui Pierre Bellet au fost inlocuite cde cele ale lui Constantin Piliuta.

Restauratorii sibieni au primit in 2015, de la Alba Iulia, cateva pachete cu fragmente din pictura rupta si distrusa si doua fotografii alb negru, cu Sala Mare a Unirii, cand opera lui Pierre-Bellet era inca pe pereti. Ioan Munteanu isi aminteste ca echipa de restauratori de la Muzeul Brukenthal din Sibiu a mai primit drept ajutor o copie dupa o singura pagina, dintr-o brosura cu Alba Iulia, publicata de o comisie inainte de 1922, anul incoronarii. Practic, restauratorii s-au confruntat cu o problema de la inceput: aveau sa faca un puzzle imens, cu o insemnatate istorica pentru ceea ce inseamna ziua de 1 Decembrie 2018. Restaurarea de la Sibiu a durat un an.

Expertii sibieni au inceput sa masoare suprafata picturii originale si sa identifice fragmentele care s-au pastrat. De la bucati de doar 20 de centimetri, pana la bucati mai mari de doi metri, toate au ajuns sa straluceasca sambata, 1 decembrie 2018, la Alba Iulia, multumita talentului, rabdarii si maiestriei expertilor restauratori de la Sibiu. Pictura lui Pierre-Bellet prima data a "prins viata" pe calculator, fiind refacuta total virtual. O alta provocare a fost sa se picteze si refaca culorile, pentru ca fotografiile pe care le avea echipa de la Sibiu erau alb-negru.

Din pictura originala au mai fost pastrate doar cinci din cele 12 portrete: Matei Basarab, Vasile Lupu, Grigore Ghica, Tudor Vladimirescu si Barbu Dimitrie Stirbei. Din pictura originala lipsesc portretele domnitorilor Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, Dimitrie Cantemir, Grigore Bibescu, Mihail Sturza, Alexandru Ioan Cuza si Carol I. Cele trei picturi care decorau nisele din Sala Mare a Unirii ii infatiseaza pe Avram Iancu, imparatii Traian si Decebal, si Horia, Closca si Crisan.

Recuperarea picturii originale din Marea Sala a Unirii de la Alba Iulia este cea mai mare lucrare de restaurare facuta vreodata la Muzeul National Brukenthal din Sibiu si o premiera in acest domeniu, in Romania. Restauratorii de la Sibiu au fost nevoiti si sa repicteze parti care au fost distruse complet de catre comunisti.

Sala Unirii este o cladire monument-simbol pentru istoria Romaniei. Restauratorii de la Sibiu au considerat ca daca un minoritar din Romania, un francez, a putut realiza o asemenea pictura, atunci si ei trebuie sa reuseasca sa recupereze o bucata din istoria noastra, chiar daca misiunea lor parea la inceput una imposibila.

"Daca un pictor francez a pictat pentru noi, pentru Romania, daca el a cinstit istoria noastra, cu atat mai mult ne obliga pe noi sa facem lucrul acesta si sa ne recuperam istoria", a spus Ioan Muntean, de la Muzeul National Brukenthal din Sibiu.

Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Horia Constantinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, renunță la funcție
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, renunţă la funcţie după ce a devenit candidatul PSD la Primăria Constanţa. El precizează că...
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Alegeri 2024. Cine sunt favoriții în viziunea lui Victor Ponta: “Oricine intră în turul doi cu George Simion, îl bate” INTERVIU VIDEO
Conflictele din Alianța PNL-PSD continuă deși a mai rămas puțin timp până la primul test al alegerilor. Unii candidații care și-au dorit să intre în cursa pentru Primăria Capitalei nu...
#pictura Sala Mare Unirii Alba Iulia , #romani