Presedintele Academiei Romane explica rascoala de la Ditrau: Ma tem ca radacinile sunt mult mai profunde

Presedintele Academiei Romane, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj, afirma ca "intamplarea" celor doi muncitori din Sri Lanka, angajati la o brutarie din localitatea harghiteana Ditrau, are radacini mult mai profunde si o califica drept "excludere", "xenofobie" si "rasism".

"Intamplarea este, ma tem, cu radacini mult mai profunde si conduce spre o anumita atmosfera de intoleranta, de neacceptare a celuilalt, a aproapelui, de excludere si de xenofobie. Aici, in cazul in speta, este vorba si de rasism", a scris Pop duminica, pe Facebook.

El se declara mahnit de faptul ca reactiile "umorale, instinctuale si xenofobe" au fost stimulate de catre autoritatile laice si religioase.

"Aflu cu stupoare ca peste patru mii de oameni dintr-o comunitate maghiara din secuime s-ar simti amenintati profund, in insasi fiinta lor, de doi muncitori din Sri Lanka. Pana la un punct, frica celor 200-300 de locuitori care s-au strans intr-o sala din Ditrau, ca sa protesteze contra a doi straini, poate sa fie explicata: este vorba despre o comunitate inchisa, provenita dintr-o lume mai arhaica, fara contacte directe, serioase si intense cu lumea.

Ceea ce ma intristeaza pe mine este stimularea acestei reactii umorale, instinctuale si xenofobe de catre autoritatile laice si religioase. Ma intreb cum se poate ca un primar din anul 2020, dintr-o tara a Uniunii Europene, un fruntas al unui partid politic reprezentat la Bruxelles si la Strasbourg si, mai ales, un preot sa augmenteze melodrama, asezonata cu lacrimi, Tatal Nostru, voci voalate de emotie, cereri de expulzare, somatii de angajamente ferme de inchidere in sine a comunitatii, ca si cum comuna ar fi amenintata de un cataclism iminent", afirma presedintele Academiei.

Precizand ca "nici macar nu este vorba despre emigranti, ci despre doi muncitori veniti sa munceasca legal, in conditiile respectarii conventiilor internationale in domeniu, la care Romania este parte", Ioan-Aurel Pop subliniaza ca "doi muncitori si nu doua sute, desi chiar si doua sute ar fi trebuit sa fie bineveniti, pe fondul respectarii legii", iar "primarul si omul de partid aveau obligatia impusa de Constitutia Romaniei si de legile UE sa dezamorseze imediat atmosfera incordata - daca ea se crease cu-adevarat, iar preotul sa se gandeasca la menirea credintei crestine si a bisericii, care predica fratia universala".

"De altminteri, termenul de 'catolic' inseamna 'universal', iar bisericile crestine sustin ca toti oamenii, crestini si necrestini, sunt deopotriva fiii Domnului. (...) Nu pot sa nu-mi amintesc un episod de la inceputul anilor '90 ai secolului trecut, cand, in aceeasi regiune, doua-trei calugarite greco-catolice, fondatoare ale unui asezamant pentru orfani, erau blamate si aproape expulzate si acuzate ca strica puritatea etnica a locului.

Sau, de asemenea, nu pot sa uit dialogul cu un fost student de-al meu, emigrat intr-un stat vecin si revenit in vizita la Cluj dupa 1989. Am aflat ca nu o ducea prea bine acolo cu banii si ca nu lucra in domeniul pentru care se pregatise. I-am spus ca poate sa revina acasa si ca va avea sansa sa-si faca meseria sa de istoric. Raspunsul a fost stupefiant: 'Nu este un avantaj material acolo, dar este unul spiritual, pentru ca nu aud in jurul meu decat limba mea materna!'.

Ciudat mod de a judeca, intr-o lume aflata in plina mobilitate! Cei doi muncitori nu vorbesc, fireste, maghiara si nu-ti pot folosi aici, la noi, nici limba lor materna (decat in soapta, intre ei). Comunica si ei cu lumea aceasta ostila, cum pot, in engleza, din cate imi dau seama", spune profesorul Pop.

Presedintele Academiei considera ca, desi "localnicii din secuime nu urmaresc decat televiziunile de la Budapesta", in cazul de la Ditrau "comuna cu pricina se afla pe teritoriul Romaniei si trebuie sa se supuna legislatiei, moralei si politicii din statul roman".

"Eu stiu ca autoritatile statului ungar actual au o politica restrictiva si discriminatorie fata de straini, ca au construit ziduri si garduri la frontiere si ca localnicii din secuime nu urmaresc decat televiziunile de la Budapesta. Dar statul roman are o cu totul alta politica si o cu totul alta abordare a acestui subiect. Iar comuna cu pricina se afla pe teritoriul Romaniei si trebuie sa se supuna legislatiei, moralei si politicii din statul roman", a mai scris Ioan-Aurel Pop.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...