Romania, un model de urmat pentru Primavara Araba - Interviu video (I)

Romania traverseaza actuala criza financiara globala, dar si criza sociala, politica si culturala interna, si cu ajutor de la Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Reprezentanta PNUD in Romania, Yesim Oruc, a detaliat, pentru Ziare.com, in ce consta cooperarea dintre Organizatia Natiunilor Unite si Romania, care sunt modalitatile concrete prin care PNUD ajuta romanii si ce mai avem de facut, in acele chestiuni ce necesita atentie urgenta.

Unul dintre punctele cele mai interesante din aceasta cooperare o constituie faptul ca experienta Romaniei in cei peste 20 de ani de tranzitie de la Revolutie incoace este pusa in folosul Primaverii Arabe, in special in folosul Egiptului, care traverseaza o perioada asemanatoare.

Cooperarea dintre Guvernul Romaniei si PNUD a intrat intr-o noua faza, diferita de cea desfasurata pana acum. In ce stadiu este acum?

Suntem intr-o faza complet noua in Romania si sunt mandra ca am luat parte la ea. Avem un program de tara in Romania, care este singurul membru UE in care PNUD are un program de tara, ceea ce inseamna ca noi cooperam cu Guvernul in ceea ce priveste ajutorul acordat autoritatilor si societatii civile in ceea ce priveste problemele de dezvoltare nationala, dar ne si asiguram ca folosim experienta Romaniei pentru a ajuta alte tari care au nevoie.

Este un program de tara care are rezultate atat in Romania cat si in afara Romaniei. Este singura tara din acest colt de lume unde avem acest program, deci pentru PNUD este foarte nou.

Noi subliniem ca PNUD lucreaza in peste 160 de teritorii si tari si sustine dezvoltarea in Africa, sud-estul Asiei, in tari foarte sarace, si primim finantare de la statele membre, inclusiv Romania, pentru operatiunile noastre. Operatiunea noastra din Romania este complet finantata de Guvernul Romaniei, deci nu este o operatiune care foloseste fonduri necesare in tari cu nevoi mai mari.

Sa fim sinceri, Romania este membru UE. Desigur ca are multe probleme, insa cand o comparam cu alte tari in curs de dezvoltare, este o tara minunata din acest punct de vedere, in anii 2000 a avut o crestere economica relativ stabila, este un stat de drept, deci din multe puncte de vedere Romania este o tara privilegiata, unde PNUD are un rol mai mic.

Ce au Romania si Egiptul in comun

Ce domenii speciale de cooperare exista intre Guvernul roman si PNUD?

Sa sintetizez un pic ce facem noi. Avem trei paliere de actiune: primul este incluziunea sociala in Romania si problemele democratice. Nicio tara nu trece de la a fi o tara saraca la o tara cu sanse egale si servicii egale pentru toata lumea, deci mai este de lucrat aici in Romania, atat pentru a ne asigura ca oamenii sunt inclusi in societate, cat si ca sunt adecvat reprezentati in platformele politice si guvernamentale.

Spre exemplu, lucram pentru incluziunea rromilor, aceasta este cea mai grava problema de dezvoltare a Romaniei. Ne ocupam si de chestiunea reprezentarii femeilor in politica, este una din cele mai importante, pe care am fost socata sa o gasesc in Romania.

Al doilea palier este mediul. Din nou, in Romania tocmai am facut o analiza a acestei chestiuni cu secretariatul general ONU, in care s-a evaluat performanta Romaniei in ceea ce priveste mediul si totul este in regula. Avem legile corecte si institutiile corecte pentru protejarea mediului, insa, atunci cand vine vorba despre resursele naturale comune, cum ar fi Dunarea, Carpatii, e nevoie de mult mai multa colaborare intre tari, intre institutii, deci ne ocupam de asta, cu accent pe biodiversitate, pe managementul zonelor protejate, dar si, mai ales, pe raspunsul la schimbarea climatica.

In acest context ne concentram nu numai pe Romania, ci incercam sa stabilim si o colaborare transfrontaliera.

Una din chestiunile care ne produc cea mai mare mandrie in legatura cu munca noastra in Romania este efortul pentru finantarea zonelor protejate din tara. Romania gazduieste cea mai mare populatie de mamifere mari din Europa, o bogatie de fauna si flora, este uimitoare si este o bogatie, o mostenire pe care Romnaia nu isi permite sa o ignore, asa ca vrem sa ne asiguram ca avem resursele financiare pentru a proteja si gestiona resursele noastre naturale.

Asa ca noi cautam modalitati prin care sa gasim finantare pentru gestionarea zonelor protejate si lucram cu Ministerul Mediului si Romsilva pentru aceasta chestiune.

In ceea ce priveste al treilea palier, este vorba despre cooperarea internationala pentru dezvoltare. Lucram cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a-i sustine in livrarea de asistenta pentru dezvoltare, dar si pentru a ne asigura ca experienta Romaniei in ultimii 20 de ani, tranzitia, care a fost fenomenala, este valoroasa pentru alte tari.

Deci incercam sa identificam unele din experientele de tranzitie ale Romaniei pentru a fi de folos si altor tari. Si sunt foarte mandra sa mentionez unele din eforturile noastre recente cu privire la Primavara Araba. Dupa cum bine stiti, Orientul Mijlociu s-a schimbat ireversibil in mai bine, si Romania are o experienta extraordinara a tranzitiei spre democratie in ultimii 20 de ani.

Similitudini se gasesc si in inceputul acesteia, printr-o revolutie, si consolidarea acesteia prin procese democratice.

Noi lucram destul de mult cu colegii din Tunisia si Egipt, din media si societatea civila, dar si cu autoritatile nationale, cu privire la aspectele concrete, practicile organizarii alegerilor, spre exemplu. Unele din aceste intrebari sunt tehnice: cat de mare trebuie sa fie urna, ai o draperie sau o usa la cabina de vot, unde pui urna.

Alte intrebari sunt mai complexe: spre exemplu, ce a facut Romania cu membrii Partidului Comunist, care au luat parte la crimele infaptuite de comunisti? Asadar, ce se intampla cu autoritatile egiptene care au fost implicate in incalcarea drepturilor protestatarilor?

Este vorba atat despre aceasta arie larga a politicii, la felul in care se trateaza cu tranzitia la democratie, cat si de actiunile tehnice, de zi cu zi, ale democratiei.

Din nou, inca o arie in care Romania si Egiptul au lucrat impreuna este inregistrarea votantilor. In Egipt exista un numar mare de femei neinregistrate, ar fi vorba despre doua milioane de femei care nu au fost trecute pe listele electorale sau nu au putut sa-si stranga documentele necesare la timp pentru ca este si o problema a analfabetismului.

In Romania nu este atat o problema a analfabetismului, cat a celor in varsta care nu voteaza sau a celor aflati in zone izolate. Avem si multe probleme pentru ca femeile nu participa la alegeri, insa am sa ajung si la aceasta chestiune.

Exista multe experiente care pot fi impartasite intre Romania si Egipt si ceea ce m-a impresionat cel mai mult, si am fost foarte mandra ca am asistat la asta, a fost ca Romania este unica in ceea ce priveste impartasirea experientelor: nu este imperativa fata de celelalte tari.

Sa ma explic. Nu le spune: Noi stim cel mai bine, noi va spunem cum sa faceti asta. Si aceasta abordare, frateasca, fata de o alta tara, care poate sa aiba sau nu resursele voastre, aceasta abordare pe picior de egalitate, este o valoare extraordinara de care Romania ar trebui sa fie foarte mandra. Ar trebui sa construiasca pe marginea acesteia.

Eu lucrez cu colegii mei din MAE pentru ca Romania sa construiasca pe marginea primirii calduroase pe care o are in Orientul Mijlociu, in Africa, in alte tari din Asia Centrala, Afganistan, Pakistan. Este o primire calduroasa pentru ca Romania nu este asociata cu o tara care a avut un trecut imperialist, nu a abuzat de aceste tari sau de popoarele lor, are o relatie curata cu acestea de impartasire a experientelor, ceea ce este foarte valoros. Acestea sunt cele trei paliere pe baza carora functionam.

Cum faci rost de bani pentru mediu si patrimoniu in timp de criza

In vremuri de criza, este greu sa gasesti bani pentru protejarea mediului. Cum ajuta PNUD la promovarea protectiei mediului si la constientizarea nevoii de conservare a biodiversitatii?

Avem in intreaga regiune o slaba capacitate guvernamentala pentru finantarea protectiei mediului. Protectia mediului are nevoie de finantare, nu putem presupune ca padurea va avea singura grija de ea. Aerul pe care noi il respiram chiar acum este curatat de rauri, de paduri, de intregul lant al Carpatilor. Platim pentru electricitatea pe care o utilizam, pentru apa din apartamente, insa nu platim pentru aerul pe care-l respiram.

Trebuie sa existe o cale ca cetatenii intr-o anumita regiune sa stie ca ne costa sa avem aer curat, sa putem respira. Este un cost pe care nu-l platim si intr-un fel sau altul va trebui sa platim. Platim tot felul de taxe, insa Guvernul, care este sub presiune sa stranga venituri pentru buget, are datoria sa stie ca o parte din aceste venituri trebuie sa mearga la mediu, asa cum o parte merge la educatie etc.

Al doilea mesaj pe care vrem sa-l transmitem este subutilizarea resurselor naturale pe care le avem deja. Spre exemplu, redeventele din activitatea de taiere a lemnului. Acestea ar putea fi mai bine monitorizate si ar putea deveni o resursa nu numai pentru bugetul consolidat, ci si pentru protectia mediului.

Asa cum copiii nostri au dreptul la educatie si sanatate, avem si dreptul la aer curat si trebuie sa platim pentru el, insa trebuie sa folosim veniturile generate de paduri, resursele naturale, pentru a proteja aceste resurse naturale. Lucram cu Romsilva si speram ca pana la anul viitor sa avem un mecanism bugetar complet dezvoltat pentru a face propunerea Ministerului Mediului, Ministerului Finantelor si Secretariatului General al Guvernului, prin care sa fie mai bine finantate resursele naturale.

Mostenirea culturala a Romaniei sufera la fel ca si cea naturala in aceasta perioada. Cum poate UNDP sa impiedice degradarea mostenirii Romaniei, cum ii convinge pe romani sa renunte la apatie si sa se implice in conservarea patrimoniului?

Sunt de acord ca in Romania, in Bucuresti, e vizibil cu ochiul liber faptul ca mostenirea imobiliara se dezintegreaza. Chiar pe bulevardul Kiseleff, principala artera a Capitalei, sunt cladiri lasate sa moara, sub ochii nostri. Este de neconceput. Romania are legi, are mecanisme de protectie, capacitatea si cunostintele pentru a nu lasa ca asa ceva sa se intample. Este o uriasa apatie, pe care nu o pot intelege, dar exista si o lipsa de interes din punct de vedere economic.

Vedeti acolo un poster al unui proiect recent al nostru, privind regenerarea patrimoniului. Incercam sa subliniem valoarea economica a cladirilor degradate. Care ar fi valoarea economica a unei cladiri din centru daca ar fi folosita in scop comercial, ca si hotel, cafenea, si ce inseamna asta pentru strada, pentru industrie.

Cand faci aceste calcule, costul refacerii arhitecturale, sa zicem ca este de 20.000 de euro, dar valoarea economica in urmatorii zece ani ajunge la sute de mii de euro, asa ca ar trebui sa fie un bun motiv economic pentru conservarea patrimoniului.

Am observat ca felul in care autoritatile pun in aplicare legile privind protectia patrimoniului este destul de slab. Anumite lucruri sunt ilegale, daca vorbim despre o cladire de patrimoniu, si nu este protejata de proprietarii sai, trebuie ca autoritatile sa o poata proteja, conform legilor.

Sau planurile arhitecturale care reusesc sa fie aprobate de unele comisii, le vezi cu ochii liberi ca sunt niste monstruozitati. Nu-mi amintesc numele cladirilor, sunt inca o straina in aceasta tara, dar mergand pe strada vad, mai ales in centru...sunt sigura ca arhitectul voia sa faca ceva frumos, insa unele planuri nu trebuiau aprobate.

Sa ne uitam la orasele mai mici care au planuri mai bune, Sibiu, spre exemplu, in tara noastra, are un sistem mai bun de management al patrimoniului legat de turism, pana si peste granita, in Bulgaria, au un sistem foarte bun de management al patrimoniului legat de sectorul de turism. Noi suntem foarte fericiti sa lucram cu autoritatile, cu Ministerul Dezvoltarii, sa evaluam aceste orase mici al caror patrimoniu s-a pierdut, atat natural cat si cultural - vorbim de Borsec, Herculane si Sulina.

Sunt resurse, fondurile europene structurale, disponibile pentru mostenirea imobiliara. In urmatorul ciclu de finantare cred ca vor putea beneficia de aceste fonduri.

Lucram cu ministerul, de fapt ministerul ne-a rugat sa analizam posibilitatile de dezvoltare integrata a acestor orase, nu la o singura cladire, ci la orasul ca intreg, sa identificam sectoarele de dezvoltare si sa alcatuim un plan pentru dezvoltarea patrimoniului imobiliar. In sase luni ar trebui sa avem rezultatele acestui efort. In cele din urma, depinde de guvern sa il implementeze.

Urmareste maine, pe Ziare.com, a doua parte a interviului cu reprezentanta PNUD in Romania, Yesim Oruc

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...