Romanii traiesc din infrangeri - De la cititori

Eroul anticomunist Ion Gavrila Ogoranu marturisea cu amaraciune ca "noi am trait de foarte multe ori cam numai din infrangeri". Dar ne plac grozav victoriile. Ba chiar am transformat multe din esecuri in izbanzi, ca sa avem cu ce ne lauda in fata nepotilor.

Ne place sa ne fudulim. Azi am atins insa culmea ridicolului: ne laudam cu infrangerea propriului popor, prin ciuruire, saracire, umilire.

Fireste, ca si altii, traim din mituri, legende si balade eroice dar, fara o evaluare cinstita a trecutului, inteleptii spun ca nu se poate construi un viitor cert. Cele mai multe probleme le ridica trecutul apropiat. Slaba (re)cunoastere a imprejurarilor care au facut posibila instalarea dictaturilor, adulate inca de multi intelectuali, mentine forme mentale inapoiate. Sunt multi nostalgici ai socialismului victorios. De fata sa (in)umana nu se mai vorbeste. Mereu uitam lectiile istoriei.

Niciunul dintre corifeii odelor, ditirambilor cu realizari marete si geniali conducatori nu a cazut rapus de oprobriul public. Propagandisti in manta rosie canta mai departe industrializarea fortata. De care s-a ales praful. Trecutului mai vechi sau mai recent ii punem mereu haine "noi". Pentru infrangerile noastre se gasesc alti vinovati.

Monografiile cu voievozi inca vorbesc de vremuri glorioase, dar noi nu avem vestigii de aratat acum turistilor. Parasirea teritoriilor de peste Prut, amputarea Bucovinei n-au prea stors lacrimi, iar asasinarea elitelor, decapitarea statului prin alungarea regelui sunt inca interpretate stalinist. Vezi declaratiile renascutului din morti PCR. N-a protestat nimeni, desi tragedia neamului nostru asa a inceput.

Nici comentariul politic al evenimentelor postdecembriste nu scapa festivismului de parada: Revolutia e privita ca victorie populara asupra tiraniei, probata, e adevarat, cu jertfele a peste o mie de tineri martiri, dar dovezile ca URSS si-a dat mana cu marile puteri sa alunge clanul Ceausescu se inmultesc. De aceea, poporul nu a ajuns la putere ca dupa o revolutie pornita de jos, ci o conjuratie de activisti intelesi din vreme cu initiatorii.

Eliberarea de sub imparatia sovietelor nu este meritul acelei conjuratii, ci consecinta ultima a Razboiului Rece. Accederea in NATO nu e neaparat o victorie, cat un calcul "politically correct" al Aliantei. Trebuia asigurat flancul estic. Noi nu ne putem mentine suveranitatea, independenta prin noi insine si avem nevoie de-o umbrela de vreme rea. La fel trebuie inteleasa admiterea in UE. Decat un partener nesigur in afara, mai bine unul controlabil in interior. Votul in PE conteaza. La fel si piata noua de 22 milioane.

Daca la nivel conceptual lucrurile sunt asa de tulburi, noi cei multi intelegem si mai putin, dezbaterea publica fiind mereu inabusita de nesfarsita batalie pentru putere.

Functioneaza principiul dublei interpretari: ce e bun pentru Putere e rau pentru Opozitie. Cetatea, poporul nu mai conteaza. Privite cu calm, fara impaunare, evenimentele scot la iveala semne grele de intrebare. Cateva partide actuale si-au facut capital electoral nu din propriile fapte(!), ci din trecut, usor de manipulat prin discurs. Mereu vor sa atraga realitatea si istoria de partea lor. De aceea fac valuri cu spatiul Schengen, sa mai castige un procent la urne. De aceea istoria o reinterpreteaza cum le convine.

In aceeasi nota, sunt reactivate teme electorale ca statul social, dar reformele sale urmaresc blocarea Opozitiei, nu eficienta statului de drept. Sa nu se vada saracia fara leac, lipsa celor strict necesare traiului civilizat ca hrana, apa curenta, canalizare, drumuri, scoala, spital, spatiu locativ. Mai bine un discurs cu bibilici, gaini, porci, capre, masculul Alpha, frate bun cu zoon politikon, decat programe de dezvoltare social-economica.

Pana si neinitiatii observa ca integrarea s-a facut mai ales in vorbe. Or fi avut de castigat profitorii, bisnitarii, smecherii, insa populatia zace tot in inapoiere.

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....