Sarbatorile de iarna la romani

Miercuri, 06 Decembrie 2006, ora 16:31
29766 citiri
Sarbatorile de iarna la romani

Lungul ciclu care incepe la Sfantul Nicolae (Sannicoara) si se termina la Sf. Ioan, cunoscut ca "Sarbatorile de iarna" este incarcat de obiceiuri si traditii. Ele sunt sarbatori ale vechii religii solare, peste care s-au suprapus elemente de cult roman si care au fost imbracate in haina crestinismului. In trecut, strabunii nostri sarbatoreau cu precadere la solstitii si la echinoctii, intrucat religia lor era de natura solara. Cateva elemente legate de aceste obiceiuri au fost descrise, intr-un studiu, de portalul studiide caz.ro

Conform studiului, putini dintre noi stiu ca sarbatoarea Craciunului este mult mai veche. Initial, Craciunul se sarbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza. Botezul semnifica nasterea spirituala a Mantuitorului. Fixarea Craciunului la 25 decembrie s-a facut in secolul IV. Prima data Craciunul s-a sarbatorit la aceasta data la Roma, in 354 e.n., apoi la Constantinopol in 375, iar apoi in Antiohia in 386. Stabilind Craciunul la data de 25 dec., dupa solstitiul de iarna, biserica a reusit sa se faca uitate nu numai sarbatoarea Soarelui divinizat si a Saturnaliilor, dar si pe cea a Calendelor lui Ianuarie, intrucat Craciunul marcheaza si Anul Nou bisericesc. Mult timp Anul Nou a fost sarbatorit la 25 dec. In Franta, abia in 1564 s-a sarbatorit la 1 ianuarie. La inceputul crestinismului, Soarele era atat de adorat, incat pentru a se impune, noua religie a trebuit sa-i transfere lui Iisus atribute solare.

1. Originea sarbatorilor de iarna

La 21 decembrie are loc solstitiul de iarna, cand Soarele are cea mai joasa orbita. Din acest moment Soarele incepe sa creasca si din "mos" cum era, incepe sa "intinereasca". Solstitiul de iarna era deci sarbatoarea Soarelui divinizat.

Ca si la echinoctii, era impamantenit obiceiul urcarii pe munte, cu torte aprinse, la rasaritul Soarelui. Pe varful muntelui, oamenii se inchinau Soarelui aducand rugaciuni dumnezeilor neamului nostru. Dupa aceasta se petrecea cu foc, in cantece si jocuri, pana la apusul Soarelui cand oamenii coborau catre case.

Dupa cucerirea romana a unei parti a teritoriului locuit de daci, peste substratul autohton s-a asezat cel roman legat de Sarbatorile de iarna. Romanii sarbatoreau in acesta perioada Saturnaliile si Calendele lui ianuarie.

Saturnaliile (17-23 decembrie) erau o sarbatoare inchinata zeului Saturn si sotiei sale Ops, care personifica rodnicia pamantului. Cronos-Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe. Saturn este comparat de Ovid Densusianu cu batranul nostru Craciun.

La Saturnalii, orice respect fata de lege si moralitate disparea complet. Petrecerile de carnaval se tineau lant, iar stapanii serveau la masa pe sclavi. In intregul imperiu roman ordinea era rasturnata. Tot atunci se sacrificau porci, iar capetele lor se puneau pe altarul zeului Saturn.

Calendele lui ianuarie marcau inceputul anului, fiind sarbatoarea cea mai venerata la romani. Se faceau daruri reciproce si oamenii isi transmiteau urari. Darurile pe care le primeau prevesteau cum va fi anul pentru persoana respectiva. De aceea, se ofereau dulciuri, fructe dulci sau bani ca sa aiba un "trai dulce". Se imparteau ramuri verzi de laur sau palmier numite strenae, pe care erau prinse daruri (smochine, turta dulce). De acest obicei este legat la noi obiceiul Sorcovei.

Tot soldatii romani au adus cu ei cultul lui Mithra, care se sarbatorea exact la 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil). Cultul lui Mithra ajunsese sa fie recunoscut ca religie de stat in vremea lui Aurelian. Elemente ale acestuia s-au suprapus insa la daci peste cultul solar stramosesc, o data cu cucerirea romana.

Crestinismul a pastrat vechile date ale sarbatorilor crestine, dar in locul zeilor a randuit treptat sfinti crestini. Era greu sa-i faci pe oameni sa renunte la obiceiurile parintilor lor. Toti zeii pagani au fost inlocuiti cu sfinti crestini.

2. Ignatul si simbolistica porcului

Pe 20 decembrie e Ignatul, cand se spune ca porcii se intristeaza afland ca au sa fie taiati. Ignatul le sopteste la ureche: Porc gras o maciuca-n cap/Si te culca-n pat. O data sacrificat, porcul este parlit in rug de paie.

Este un obicei stravechi care atesta originea numelui de Ignat care deriva de la ignis, adica foc. Porcul este o incarnare a spiritului recoltelor, iar sacrificiul sau are la origini functie fertilizatoare, de sporire a belsugului. La Saturnaliile romane era inchinat zeitei recoltelor, Ops, sotia lui Saturn. Un antic scria: "Acest porc, nutrit cu ghinda intre mistretii spumatosi te va face sa petreci cu bine Saturnaliile".

In fruntea porcului se face o cruce, iar copii se ung cu sange pe fata spre a fi rumeni si sanatosi ca porcul tot anul care va urma.

3. Ajunul Craciunului

Numele de ajun vine de la a ajuna, intrucat cei batrani obisnuiesc sa tina post negru in acesta zi, ca si in ajunul Bobotezei. In noaptea Ajunului, copiii umbla cu colindul, capatand colindete, mere si nuci in traistele pe care mamele lor le-au pregatit din timp.

Toate acestea se dau pentru sufletul celor morti, pentru sanatatea celor vii si pentru roade bogate. In dimineata ajunului, femeile fac turte de foi de placinta, le coc pe fierul de plug ori pe alt fier, le ung cu miere, pun deasupra grau fiert si le impart cu o lumanare aprinsa.

4. Craciunul - sarbatoarea de capetenie

Craciunul inseamna pentru noi nasterea Domnului. Putini dintre noi stiu insa ca sarbatoarea Craciunului este mult mai veche. Initial, Craciunul se sarbatorea la 6 ianuarie, care e azi Boboteaza.

Botezul semnifica nasterea spirituala a Mantuitorului. Fixarea Craciunului la 25 decembrie s-a facut in secolul IV. Prima data Craciunul s-a sarbatorit la aceasta data la Roma, in 354 e.n., apoi la Constantinopol in 375, iar apoi in Antiohia in 386. Asa cum am aratat, in Imperiul roman, la 25 decembrie, intre Saturnalii si Calendele lui ianuarie era sarbatorit Mithra, ca Soare invincibil.

Stabilind Craciunul la data de 25 dec., dupa solstitiul de iarna, biserica a reusit sa se faca uitate nu numai sarbatoarea Soarelui divinizat si a Saturnaliilor, dar si pe cea a Calendelor lui Ianuarie, intrucat Craciunul marcheaza si Anul Nou bisericesc.

Mult timp Anul Nou a fost sarbatorit la 25 dec. In Franta, abia in 1564 s-a sarbatorit la 1 ianuarie. La inceputul crestinismului, Soarele ara atat de adorat, incat pentru a se impune, noua religie a trebuit sa-i transfere lui Iisus atribute solare.

Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...