Ziare.com

Societatea care nu invata

de Ciprian Mihali, profesor
Luni, 07 Octombrie 2019, ora 20:30

   

Societatea care nu invata
Ciprian Mihali
La un an de la referendumul urii si al manipularii, pe langa bucuria de a-l fi vazut invalidat, trebuie sa ne pastram un dram de luciditate. Cred ca e bine sa fim constienti ca absenta masiva de la referendum nu a fost expresia vreunei extinse tolerante si intelegeri din partea majoritatii, ci mai degraba a lenei de a lua pozitie.

Citeste toate textele scrise de Ciprian Mihali pentru Ziare.com

"Lasa ca stiu eu", "ce treaba am eu", pot fi semne ale tolerantei numai daca suntem peste poate de naivi, pana la credulitate. In fond, ele descriu mai degraba doua atitudini care trebuie sa ne puna pe ganduri.

Prima este inapetenta pentru invatare. Lucrurile sunt asa cum sunt, iar in privinta lor ne formam cel mai adesea un set de certitudini banale si confortabile, evitand riscurile pe care le implica intrebarile, curiozitatea, cunoasterea.

Daca la nivel individual putem sa fim prinsi, in diferite momente ale vietii, in procese de invatare, tendinta dominanta la nivel colectiv este aceea de reconfortare in ignoranta, de egalizare in incultura lui "lasa ca stiu eu mai bine".

De aici si imposibilitatea de a produce dezbateri in diferitele locuri ale spatiului public. Ele sfarsesc repede, si de fiecare data, in invective si judecati categorice si, mai grav, acestea sunt reluate de fiecare data de la zero, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.

Ce vreau sa spun? Ca, de pilda, din dezbaterea care a precedat referendumul nimeni, de nicio parte, nu a invatat nimic. Daca maine sau peste trei ani tema va fi reluata, dezbaterea va arata fix la fel, fara punti noi de discutie, fara o mai buna cunoastere a pozitiilor opuse si, mai ales, desigur, fara o suficienta stapanire a propriilor argumente.

Adica ea se va purta tot in termenii apocalipsei pe care ar produce-o niste masuri pretins catastrofale, iar acuzatiile ar fi tot acelea de "fanatism", "progresism", "sexo-marxism", "bolsevism" etc.

O societate care nu este predispusa la invatare, care nu integreaza invatarea printre strategiile sale de infruntare a noului, a viitorului, este o societate condamnata sa reproduca neincetat aceleasi frici, sa-si considere ignoranta drept virtute si critica ei drept jignire ori discriminare.

O societate care nu invata este societatea care prefera idoli, staruri, simboluri, si nu profesori, critici sau oameni de stiinta. Intr-o asemenea societate, calauzele spirituale distribuie cu generozitate certitudini si descurajeaza indoiala, scepticismul, retinerea.

Societatea ostila la invatare mizeaza pe spaime si pe emotii, mai ales pe emotiile negative. Permanent complexata, ea isi cauta refugiul in maretia inchipuita a trecutului pentru a face din ea masura unui prezent decazut si a unui viitor amenintator.

Ca un peste in acvariu, omul crescut in societatea neinvatarii isi considera lovirea de peretele realitatii ca experienta din cauza careia trebuie sa se intoarca de unde a plecat si tot asa, la infinit.

"Ce treaba am eu?" e celalalt nume al dezangajarii. De la dezangajarea in invatare la cea practica este trecerea de la indiferenta la lipsa de solidaritate ori de empatie. A invata din experiente si din carti nu inseamna doar a-ti imbogati cunoasterea despre lume si a te deschide spre nou, ci si a-ti dovedi disponibilitatea de a-l primi pe celalalt, oricat de diferit si de necunoscut, in spatiul curiozitatilor si grijilor proprii. Inseamna a incepe sa te debarasezi de reflexul facil al etichetelor care sufoca azi din fasa orice discutie publica.

Nepasarea e latura practica a neinvatarii. Asa cum nu esti dispus sa afli ceva despre celalalt (pentru ca ti se pare ca stii totul), tot asa nu esti dispus sa faci ceva pentru el (pentru ca fie pretinzi ca ai facut deja prea mult, fie nu e treaba ta sa faci).

Nepasarea si pasivitatea nu sunt semne de toleranta, ci mai degraba solul fertil din care se nasc tot felul de intolerante si false activisme.

Daca invatarea este ceea ce ingaduie individului sa mearga inainte, solidaritatea este ceea ce face ca o societate intreaga sa mearga inainte. Un mers inainte pe care il numim progres. Progres al cunoasterii, al descoperirii lumii si al intelegerii de sine, mai ales al intelegerii propriilor limitari ca imbold al depasirii lor.

Pentru ca a-ti recunoaste limitele nu este inca un semn nici al cunoasterii, nici al inteligentei: de multe ori, oamenii fac din recunoasterea propriilor marginiri locul de unde pornesc asaltul agresiv impotriva celorlalti si al dialogului. "Da, asa sunt eu, asta sunt eu, nu-s asa de destept ca tine (neaparat tutuire), dar stiu eu mai bine etc. etc.", asa suna laitmotivul ignorantei si al ramasului pe loc.

Dar si progres colectiv prin solidaritate: progres prin reducerea violentei intre oameni, prin reducerea cruzimii si raului facut celorlalti, progres prin diminuarea indiferentei fata de cel atacat, ranit, bolnav, abandonat, violat, ori pur si simplu diferit; progres prin acceptarea mai senina a celui strain ca nefiind in primul rand un pericol, ci doar un necunoscut diferit de noi.

Acest progres este si el rodul invatarii, al invatarii in scoala si familie, dar si al invatarii informale, al tragerii de invataminte din experientele proprii sau cele colective, din cele ale generatiei noastre sau ale generatiei trecute.

Altfel, ignoranta in cunoastere si nepasarea in actiune ne mentin captivi intr-un cerc vicios si steril: neinvatand niciodata din greselile teoretice si practice, le repetam la infinit si ne intoarcem, epuizant, de fiecare data de unde am plecat, reluand aceleasi stereotipuri, despre "progresistii" care s-au vandut Occidentului (acel Occident care a inventat cunoasterea rationala, indoiala, metoda, progresul stiintific si tehnic, care a cultivat vreme de secole toleranta, drepturile si libertatile), dar chiar si asa, vanduti Occidentului raman cumva si in solda lui Stalin sau a lui Putin.

In fine, nu coerenta e importanta in aceste acuzatii, ci viteza ametitoare cu care se ajunge la ele.

De aceea, cred ca ne ramane intreaga noua, intelectualilor publici si profesorilor, datoria de a refuza ideologiile, oricat de seducatoare si aducatoare de popularitate ar fi, pentru a cultiva prin ce scriem simtul critic fata de orice adevar revelat si fata de orice dogma, pentru a incita oamenii sa iasa din suficienta propriilor bule si sa afle cum gandesc ceilalti; pentru a-i invata sa invete, nu pentru a-i seduce sa ne creada cu orice pret doar pe noi.

Avem indatorirea de a desteleni ogorul dialogului, pentru a smulge de pe el semnele de exclamare si majusculele, pentru a le inlocui cu semne de intrebare si cu spatii deschise.

Niciunul dintre noi nu stie totul si nu trebuie sa pretinda ca ar sti, iar suma intrebarilor noastre trebuie sa fie mai mare decat aceea a raspunsurilor. Altfel, cadem in impostura, in vedetism si devenim guru, tradandu-ne vocatia si facand rau celor din jur.

Ciprian Mihali a predat vreme de doua decenii filosofia contemporana la Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor in filosofie al Universitatilor din Cluj si din Strasbourg. Intre 2012 si 2016 a fost ambasador al Romaniei in Senegal si in alte sapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucreaza in domeniul cooperarii internationale la Bruxelles.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 7094 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
10 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Domnule Profeor, o mandrete de prelegere... de la amvon. Doar ca :

... de la cea Tribuna a Adevarului, nu te poti scobora, fara cizme de cauciuc, lungi pana la brau.
Caci acel immbecil scortzos so traditionalist cumatru cu "Da' asa, ce-are, ne-a dus, ne-a tradus carevasaica, ne-a indus unui imens tub digestiv, ce ne-a ttasformat in scarna :
Paduri, habitat, bani euopeeni intru dezvoltare rurala, urbanistica, de mediu,-au dus toate, pe pohta ce-au pohtit, scremand baban cat maneca de la pufoaica amarashteanului, ba chiar invintandu-l sa ii ucida excrementele, cu coada de la matura, ca sa-l duca apa, asa, cu salariu de si pe social.
Sunt inmarmurit :
Cum de se poate ca o protipendada de calcaie crapate, de jeguri, de rapan ambulant, sa treaca de la cel dihor la Cristian Dior, pe nadusheala fara viitor a celui Vax Populi, imbecilizat pana la simiesc, cu Antene de fasme disimulate si si zoofage.
Inchei in fata acestei evidente de mine descrisa, fatza expunerii domniei voastre astfel profund crestine prin daruinta Verbului ce vi-l consimt mandru si devotat, cu doua fraze nu urori ci mama si fiica prin timpul in care au fost enuntate :
Baudelaire :
"Cand inima culesul si-ancheiat,
Ne pare-o boala viata".
Cioran :
"Din momentul in care ai inteles, faptum de a continua sa existi, devine un eroism de fiece clipa".
Exceptie domnul Sora care ne-a creat si oferit "Biblioteca pentru toti" si pentru care ii sunt recunoscator.
Caci pentru fiecare 10 la scoala de pe atunci, mama imi oferea pretul unuei savarine, adica 1,60 lei.
Asadar adunam patru savarine ca sa cympar o carte.
Ce suferinta, Domnyle, sa alegi.
Caci panala clipa alegerii, toate cartile sunt ale tale.
Odata alegerea facuta, Universul se restrange cat o carte
Adica, tot Universul insusi.
Multi ani, multe carti se cuvin acestui bland adevar :
"Caci Lumea e in Tot si Totul in toate".
Primul meu prieten adult, a fost Doamna de la Librarie, iar nu vanzatorul de inghetata.
Multuoesc, Domnule Sora pentru acest act de invatare, acest adagiu tragic si sublim- deopotriva, deopotriva greu greu de asumat :
"Decfe stii, stii ca habat n-ai".
Iata "Cartea de nisip" a orbului fost Director al Bibliotecii Nationale din Buenos Aires, asadar, Jorhe Louis Borges.
Mai adaug aici ca "Orb" dupa cum si "Persoana" si "Nimeni" ca in greaca veche (si in franceza pentru ultimele si fascinantele doua), consfintesc ientitatea bajbaielii, cautarii, devenirii de la orbete spre viziune, de la nimeni spre identitate.
Iata : Poliphem Ciclopul orbit :
"Cine esti tu ?"
"Nimeni sunt"
Dupa ce a luat Ulisse largul, fudul a spus :
"Sunt eu, Ulisse"
Posseidon l-a urmat cu razbunare, fiindca orgoliul l-a costat atunci si acolo, dupa cum stim.

In ce 'e priveste, domnule Profesor Doctor, ce ne costa si ne coasta sunt 3 elemente anuntatoare in' 90 :
"Moarte intelectualilor",
"Noi muncim, nu gandim"
"Mircea, fa-te ca lucrezi".
Incununate cateshtrele in :
"Sa avem si noi bogatii nostri".
Iata singura reusita post-ceauhista.

 

Articol excelent !

In 30 de ani majoritatea a inteles gresit libertatea si unde nu a fost constransa si-a dat in petic prin fel de fel de nenorociri de-a latul si de-a lungul Europei si nu numai, invatand cum sa eludeze legile si sa ocoleasca munca.Sigur ca o minoritate bine instruita si occidentalizata s-a integrat in vest si va ramane acolo cu sperantele diminuate an de an de a vedea restul tarii apropiindu-se de occident..

 

noi valahii avem darul gindirii pe loc

trenul a fost pierdut pentru rominia iremediabil in decembrie 1989; daca rominii ar fi fost o natiune cu constiinta de neam, nu s-ar fi ratat o asemenea ocazie sub nici o forma, si nu s-ar fi intimplat jafurile si batjocura ce au succedat caderii dictaturii; rominii sint o societate(nu mai sint demult un popor)compusa dintr-un melanj de rase si etnii diferite ce nu au nimic comun unii cu ceilalti exact ca cei din america latina; la sate s-au mai pastrat ceva romini autentici(vezi legionarii) dar au fost barberitzi de ji.danii si comunistii care au cistigat razboiul mondial; in marile orase elita era de origine fanariota, plus ji.dani, nemtzi, unguri, machedoni si foarte putini romini(care la rindul lor au fost barberitzi si anihilati); astia care mai umblati astazi pe strazi prin rominia sinteti hibrizi sau oamenii noi nascuti in laboratoarele de beton ale comunismului, nemaiavind nimic comun cu glia, cu obstea si cu dragostea de tzara; totul va fi rezolvat in curind, rominia urmind sa fie repopulata cu migrantzi din tzari ce vor dispare datorita schimbarilor climatice si economice; sfatul meu, un frontierist ajuns in canada, este sa mai profitati de mici si de pastrama la ceaun, si sa va mai dati cu beamveurile pina mai puteti ca sfirsitul vostru este ireversibil!

Domnule profesor Mihaly,

sunteti evaziv, o luati pe scurtatura pe la Rascruci sa ajungeti din Grigorescu la Matei Corvin. Despre ce fel de ivatatura vorbiti aici?
Ca de "invatati, invatati, invatati" Lenin, suntem satui.

 

Intelectualii tarii mai au si o alta datorie!

La fel, consider ca intelectualii, in general, nu numai cei publici, precum si profesorii, care, nu ma indoiesc, daca sunt cu adevarat profesori sunt si ei intelectuali, au datoria de a-i invata pe oameni sa invete. Si sunt atitea lucruri care trebuie invatate pentru ca omul sa poata fi numit om normal si nu primitiv! Printre altele, este foarte important ca omul sa fie invatat sa devina cetatean. Educatia primara, generala si de specialitate se face in familie, scoala, societate. Desi, in general, se fac eforturi considerabile in toate aceste medii constatam ca educarea omului mai ales ca si cetean constient de ceea ce se intimpla in jurul lui are rezultate discutabile; prea multi oameni au un rest de needucatie, ramas in sarcina intelectualilor spre a fi eliminat. Reusesc intelectualii sa-si indeplineasca acesta datorie? Cu regret, constat ca nu. Argumentez acest raspuns printr-un fapt simplu, intimplat nu demult. Intimplator, intreb un cetatean dintr-un sat cu cine a votat. A votat PMP. Intrind in amanunte am aflat ca consilierul satului i-a spus cum sa voteze, si majoritatea alegatorilor din sat a votat PMP. Ce educatie civica o mai fi si asta! Sa nu dezamagim intelectualii, asta-i calea corecta, trebuie continuat. Ai ales ca au exemplul inaintasilor, care au dus la indeplinire sarcini cu mult mai dificile, cum ar fi aceea a formarii constiintei identitatii nationale. Sa faci din valahi, moldoveni, ardeleni... mindri romani n-a fost un proces usor.
Pina una alta consider ca intelectualii au si o alta datorie, la fel de importanta. Ei stiu, cu totii :)), ca in geometria clasica drumul cel mai scurt dintre doua puncte este linia dreapta. La fel, daca sunt intelectuali cu adevarat, sa stie cind o conducere a tarii o ia pe aratura si in acest caz sa actioneze hotarit pentru indepartarea acelei conduceri. Intelectualii tarii, la fel cum ar face niste oameni cu o educatie incomplete ca si cetatean, au permis conducerii Dragnea sa-si bata atita amar de vreme joc de tara si de poporul ei. Dezvoltarea tarii a pierdut ultimii trei ani. Iar pentru asta sunt vinovati intelectualii tarii, si lucru acesta nu mai trebuie sa se mai intimple.
Intelectuali ai tarii,
Daca nu voi, atunci cine?

 

societatea care nu-i invata pe oameni cunoasterea de sine

"Lucrurile sunt asa cum sunt, iar in privinta lor ne formam, cel mai adesea, un set de certitudini banale si confortabile, evitand riscurile pe care le implica intrebarile, curiozitatea, cunoasterea."

asa e...
spre exemplu exista 7 Cifre, acestea sint 3,4,5,6,7,8,9.
Cifra 3, dupa cum se si prezinta, simbolizeaza Oul ( Crapat in El Insusi ) din care au...rasarit Cifrele, cele 7.
dar Oul este un Intreg, prin urmare ce e in Ou reprezinta un Intreg, iar IN Ou e Singularul si Pluralul, Oul, adica Zero, fiind Totul, nu Nimicul.

prin urmare s-ar parea ca "certitudinile banale si confortabile" incep sa ne fie picurate, mai sus am dat doar un exemplu, inca de cind sintem mici copii.

in ceea ce priveste esenta articolului,
sa stiti ca problema a fost rezolvata,
ba a fost rezolvata in intreaga lume, chiar!

pentru ca Globalizarea a adus la acelasi numitor dinamici, desavarsirea Globalizarii insemnand Unificarea acestor dinamici,
prin urmare, mai nou, Cunoasterea se transfera grandios in Miscare, ca, dupa cum vedem, felul in care ne Miscam inglobeaza Cunoastere foarte consistenta, decine Miscam avind Cunoasterea...la purtator!, atita tot ca n-o posedam, adica nu e musai s-o avem si in cap!

Mai altfel spus, principiul vaselor comunicante ne va egaliza, armoniza, cu...restul lumii, chit ca vrem chit ca ne opunem, pentru ca Cunoasterea va tinde sa fie o valenta a Calculatorului Cuantic, iar omul doar va invata sa se Miste, Miscarea fiind cea care va tinde sa poarte Cunoastere in mod plenar.
Adica...ecuatia de miscare a omului, a oricarui om, va fi purtatoare de Cunoastere care va tinde sa fie plenara, chiar daca nu poseda Cunoasterea asta!

opinia mea e asta:

temelia Cunoasterii e 'cunoasterea de sine',
cel care face Pace e Bunul-Simt,

Bunul-Simt, azi, e intors pe dos,
Pacea dispare, odata cu trecerea timpului,
lipsa cunoasterii de sine il indeparteaza pe un om de altul,
dar si pe sine de sine insusi,

si, astfel, de la omul care cladeste o lume mare, ajungem la lumea mare care cladeste omul. omul nou. sau altomul, ca tot aia e.

 

Bla bla universitar

Invatati Invățați invățați ! S-a mai spus asta dar depinde ce vor unii sa invațăm. Mă rog, cu "referendumul urii" ne-am dumerit. Platitudini repetate pană și-au pierdut sensul. Ideea că dacă aderi la anumite dogme moderne ești negreșit inteligent, deci "ai invățat" e cam desuet. Domnul prof cam bate apa in piua și nici asta nu un lucru nou căci intelectualii noștrii s-au mai dat și altă dată după cum bate vantul. Nu știu dacă demersul de fata poate mișca cu adevărat pe cineva. O tribună nemeritată.

 

Domnule draga, mai adaug la ceea ce am scris un... adagiu, legat de

Vax Populi :
"Ca Bestia sa rada
Si pe plac sa-i fim,
Am injurat tot ce iubim
Si laudat tot ce dezgusta".

Mai simolu, mai reductiv :
-De aocord cu 'mneata, dar...
Dai si tu o shparla ?!?!
Buna seara, noapte buna, soraele iar s-a ivit, hai culcati-va, caci noptea, Bine v-am gasit".
Blanda versiune la "Desteapta-te romane", la "Da' scoal-te, bre !!!"

 

Societatea

nu invata pentru ca nu e treaza!

Trezeste-te romane si Christos te va invata!

PS:am comentat mai amplu dar s-a pierdut la cenzura!!!!!

 

Omul VS Lumea Mare

omul construieste lumea, dar si lumea il construieste pe om.

Cunoasterea era cea care pastra echilibrul,
mai exact cunoastea pe care omul o foloseste in construirea lumii mari
si cunoasterea omului despre sine insusi.

Bunul-Simt era cel care echilibra cele doua forme de cunoastere.

atunci cind cunoasterea de sine a devenit minoritara, lumea mare a devenit constructor de oameni. astazi, oamenii tind sa arate, sa fie, dupa cum arata lumea mare, care a luat o inaintea omului, aratindu i...Calea.

aceasta dinamica e vizibila la sate, acolo unde toate rinduielile care erau insurubate in Bunul-Simt incep sa fie inlocuite cu alte rinduieli,
adesea fundamental incompatibile cu Bunul-Simt, adica cu Rinduiala, cu starea de echilibru perpetuata in satul ala peste generatii.
practic lumea mare redefineste Satul. Miscarile care defineau Satul, fiind inlocuite cu Miscarile lumii mari.

ce s-a intimplat, mai exact, e faptulca Bunul-Simt a fost...intors pe dos!
el nu mai rasare din sinele omului, ci din sinele lumii mari, asta e faza tare de tot!
si, asa fiind, ce e de bun-simt pentru lumea mare a devenit referinta pentru om, devenind ceva de...bun-simt si pentru om.

presiunea bunului-simt, propriu lumii mari, asupra Bunului-Simt este evidenta, colosala, implacabila. trebuie doar sa deschizi ochii pentru a vedea ca nu omul defineste lumea mare, ci lumea mare l defineste pe om!

lumea mare, care a inceput sa functioneze ca o singura Civilizatie, are propria dinamica, fiind o constructie artificiala.
pentru a perpetua dinamica Civilizatiei ecuatia ei de miscare trebuie sa fie extrem de speciala,
asta pentru ca e obligata sa respecte legile Naturii, chit ca ea e o constructie artificiala,
or treaba asta e extrem de grea, ...pina acum toate Civilizatiile de pe Pamant esuind in a si perpetua dinamica.

ecuatia de miscare a Civilizatiei e imposibil de negociat, daca Civilizatia isi doreste...nemurirea,
adica daca si doreste perpetuarea manifestarii dincolo de manifestarea Timpului.

prin urmare Civilizatia il va...construi pe om dupa chipul si asemanarea ei.
deci nu omul va fi radacina Civilizatiei, ci Civilizatia va fi radacina omului!
...treaba asta deja se observa cu ochiul liber

mai simplu spus, dinamica lumii mari, a Civilizatiei, tinde sa subordoneaze dinamica omului, deja face asta, partea de cunoastere care se numeste cunoastere de sine tinzind sa se manifeste EXCLUSIV in mod Natural!, iar asta doar pentru faptul ca cea care mai construieste Cuiburi in care sa se nasca 'cunoasterea de sine' mai e...doar Natura!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor