Te simti sigur, ca evreu, in Romania?

Nici asumarea trecutului si nici antisemitismul nu se manifesta la fel in vestul si in estul Europei. Si nici evreii nu se simt la fel. Cazul romanesc e deopotriva interesant si instructiv.

Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului e prilejul unui numar imens de manifestari culturale si politice, oficiale si semioficiale, in Germania si in lume. Pare chiar ca numarul lor (ca si dragostea fata de evreii morti) creste pe masura ce se inmultesc, in Vest, actele de ostilitate la adresa celor vii, fie ei israelieni, vest-europeni sau americani.

Dar cum este in Est?

Si cum e, oare, in Romania?

Importanta zi celebrand in lume data eliberarii, acum 74 de ani, a lagarului de exterminare de la Auschwitz, n-a trecut neobservata la Comunitatea evreilor bucuresteni, desi tot ei comemorasera cu o saptamana inainte victimele pogromului legionar din ianuarie 1941. Iar la data de 9 octombrie cele mai inalte oficialitati romane participasera la manifestari marcand "Ziua Nationala de Comemorare a Holocaustului", instituita in memoria debutului deportarii evreilor romani, bucovineni si basarabeni, precum si a romilor in Transnistria.

La 27 ianuarie 2019 s-a amintit, la Templul Coral din Bucuresti, nu doar de victimele nazistilor germani, de oamenii asasinati cu milioanele, doar pentru ca erau evrei, in lagarele de concentrare si exterminare naziste din Europa centrala si rasariteana.

S-au evocat si victimele de religie mozaica din Romania, cetateni romani sau nu, omorati si ei doar pentru ca erau evrei sau considerati ca atare, la Dorohoi, la Iasi, Galati, Bucuresti, in tinutul Herta, pe mare, ca pasageri, de pilda, ai vasului Struma. Ori deportati de unguri din nordul Transilvaniei, cel rupt din trupul Romaniei in urma Dictatului de la Viena, si expediati cu forta la Auschwitz, sub autoritatea lui Ferenc Szalasi, mai-marele partidului pronazist maghiar, al Crucilor cu Sageti.

La Bucuresti au rostit rugaciuni si au aprins lumanari in memoria celor 6 milioane de victime ale nazismului si ale aliatilor lor fascisti rabinul-sef al Romaniei, Rafael Shaffer, precum si rabinul Iosef Wasserman, presedintele Fundatiei pentru evreii romani si raportor al Asociatiei pentru Romania a Knessetului de la Ierusalim.

Au depus coroane de flori la monumentul comemorativ din curtea splendidului templu in stil mauro-bizantin, in care se roaga evreii bucuresteni, consulul general al Romaniei la New York, Catalin Dancu, precum si adjunctul sau, dr. Calin-Radu Ancuta.

Am stat de vorba, cu acest prilej, cu rabinul Shaffer si cu enoriasi ai comunitatii, precum inginerul Mircea Sternberg sau diamantarul Sorin Wiederman. Care, spre deosebire de majoritatea coreligionarilor lor din iluminata Germanie, din laica Franta ori din avansatele si progresistele tari scandinave, tustrei mi-au confirmat, la intrebarea mea si dupa o pauza de reflectie, un fapt aparent uimitor.

Si anume ca, departe de a se simti in pericol in Romania, asa cum, intr-o emisfera occidentala tot mai grevata de antisemitism extremist de dreapta, de stanga si musulman, se cred aproximativ trei sferturi din evreii vest-europeni, in Romania, ca evrei, se considera a fi in siguranta.

E acest sentiment de confort si de incredere legat de raporturile romano-evreiesti? De cele romano-israeliene? Nu neaparat, desi cele din urma au fost intotdeauna speciale. Nici cand, la comanda Rusiei, statele Tratatului de la Varsovia au rupt relatiile diplomatice cu statul evreu, Romania nu s-a conformat.

In plus, Romania e o tara credincioasa. Iar atasamentul la valorile religioase conteaza enorm. Rabinul Shaffer, a carui redingota neagra, ale carui port traditional si lunga barba alba sunt deopotriva impozante si de departe vizibile, admite ca infatisarea sa de evreu ortodox nu-l impiedica defel sa se simta respectat, ca om religios, pe meleagurile romanesti. Ba dimpotriva.

Germania chinuita de mai ample grupari neonaziste

Nu e putin lucru in Uniunea Europeana. Una mandra de cultura ei iudeo-crestina, plina de consideratiune fata de victimele nazismului, dar, paradoxal, tot mai plina de no go areas, in care a te deplasa cu o kippa pe cap echivaleaza cu oribile insulte, cu o posibila agresiune fizica antisemita, daca nu si cu sinuciderea.

Daca evreii religiosi au noroc cu Romania, si romanii au mare noroc cu rabinul lor sef. Informatician de meserie, Rafael Shaffer e un ganditor de clasa si un veritabil intelectual.

Mi-a marturisit ca a uitat sa-si mai dezbrace paltonul incepand sa citeasca doua carti. E vorba de Calea celor drepti, a misticului rabin Chaim Luzzatto. Si de lucrarea de capatai in domeniul Holocaustului romanesc, scrisa de Jean Ancel, despre deportarile in Transnistria.

In dialogul sau cu participantii la aniversarea de la Bucuresti a eliberarii lagarului de la Auschwitz, rabinul sef al Romaniei a tinut sa evidentieze un aspect esential in materie de igiena morala si politica, legat de comemorarea victimelor Holocaustului.

Asumarea onesta a unui trecut umbrit de crime in masa ofera sanse de viitor, ratate de statele si neamurile care o refuza. Clasic e exemplul Germaniei federale, care, in flagrant contrast cu RDG-ul comunist, si-a acceptat oficial si integral raspunderea pentru crimele naziste. Or, nu intamplator, Germania rasariteana, care a eludat o asumare similara, continua sa fie chinuita de mai ample grupari neonaziste decat vestul tarii reunificate in 1990.

Dar cu numai aproximativ 6.000 de evrei ramasi in Romania, mai au oare comunitatile mozaice din tara resurse de viitor? In epoca Ceausescu, rabinul Moses Rosen, care a participat activ la procesul vanzarii evreilor romani, prevestea inchiderea tuturor sinagogilor romanesti "in zece ani". S-a inselat.

Azi, potrivit rabinului-sef al Romaniei, au loc cu regularitate servicii divine in 15 comunitati.

Petre M. Iancu

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...