Exista oameni care nu exista. Despre romanii care nu au acte si cat costa o identitate

Exista persoane care nu exista? Situatia e semnalata de Ciprian Necula, sociolog si activist pentru drepturile rromilor la organizatia Romano Butiq, care vorbeste despre cazul unei persoane fara niciun fel de acte. Nu e singura. In comuna in care locuieste aceasta persoana, mai exista peste 20 de oameni care se bucura de nonexistenta.

Cazul de care vorbim e al unei femei de etnie rroma, care, din cauza unei situatii familiale dificile, nu a avut cum sa-si faca acte la timp. Situatia e specifica comunitatilor rrome sarace, in care oamenii nu au bani si nici educatie sa isi faca actele la timp. Nici autoritatile nu se implica, din cauza costurilor, a povestit Necula pentru Ziare.com.

Femeia, acum in varsta de 27 de ani, a fost abandonata de familie in anii '90. Intre timp, a facut 3 copii. Doi dintre ei nu exista, iar unul exista pe numele unei cumnate.

Cum se rateaza dobandirea unei identitati

"In 1993, tatal a trimis-o de-acasa, la 6 ani. I-a luat un bilet si a pus-o pe tren, ea a ajuns in Bucuresti si s-a speriat, s-a dus la politie sau a gasit-o politia, a povestit ce s-a intamplat si de unde e, iar politia a pus-o inapoi pe tren, sa mearga spre Babadag, la bunica ei din partea tatalui. Bunica insa a alungat-o, ca nu avea din ce sa o intretina.

Si a ajuns iar in gara din Babadag, la sase ani. Acolo insa a vazut-o o femeie care facea partea dintr-un grup de familii de rromi dintr-o comuna din Bacau, care mergeau pentru agricultura sezoniera in perioada respectiva in zona Babadag. Femeia respectiva a luat-o, a fost la politie cu ea sa intrebe de situatia fetei, politia i-a cautat parintii si nu i-a gasit, si pana la urma a luat-o cu ea in Bacau, in sat.

De cand a luat-o, femeia asta tot a incercat sa ii faca acte, sa umble pe la primarie, dar nu stia toate procedurile care trebuie facute. Pe la 15 ani, fata s-a maritat, tot cu un baiat din sat. Procesul a continuat cu sotul ei, care a incercat sa-i faca acte", povesteste Ciprin Necula.

Bariera de 20 de milioane de lei din calea persoanelor nonexistente sarace

Suntem deja in anul 2004. Sotul femeii a incercat, dupa puterile lui, sa o transforme intr-o persoana existenta. Doua ziduri ii stateau in fata: banii si birocratia.

"Cand m-am intalnit cu ei in 2013, sotul mi-a dat copii dupa toate actele ei, tot ce se depusese in 2004 la primarie, la DGASPC, la Asistenta Sociala, peste tot, institutii care la randul lor faceau sesizari catre primarie spunand ca asta e responsabilitatea ei, si sa inceapa demersurile.

In 2005, instanta a decis ca trebuie sa faca examen antropologic, pentru ca nu mai avea pe nimeni din familia ei care s-o identifice. Examenul antropologic costa 20 de milioane de lei si costul trebuia suportat de primaria din sat. Primaria a trimis adresa la instanta ca nu detine acesti bani si totul s-a oprit aici, in 2005", arata Ciprian Necula.

Paradoxal, o persoana care nu exista genereaza alte persoane care nu exista. Femeia are trei copii. Fara certificat de nastere, ea nu a putut sa ii inregistreze.

"Noi am aflat de povestea ei anul trecut. In timpul asta de 9-10 ani cat a trecut, ea a facut trei copii, carora nu a putut sa le faca certificat de nastere, pentru ca nu are acte. Plus ca ea a avut probleme la spital. Ea a fost trei luni de zile in viata ei la scoala, este aproape analfabeta, de abia stie sa lege literele, nu a putut sa lucreze niciodata, supravietuieste doar din carat lemne din padure si lucrat la oameni acasa.

A fost o situatie in care, fiind insarcinata cu unul dintre copii, a venit ambulanta sa o ia si fiindca nu avea acte au refuzat sa o duca la spital. Atunci ea a luat un buletin de la cumnata ei, iar fetita pe care a nascut-o e inregistrata pe numele cumnatei ei", spune Necula.

O persoana care nu exista ar putea sa si profite de situatia ei. Alt paradox, de fapt. O infractiune nu ii poate fi imputata, de exemplu.

"In ultimii ani a inceput sa se agite, vrea sa-si faca acte, pentru ca este intr-o situatie de precaritate extrema. Nu poate sa ia venitul minim garantat pentru ca i se zice 'tu nu existi'. Le-a zis: 'Va sparg toate geamurile de la primarie!'. 'Si ce daca, chemam politia'. 'Si daca vine politia, ce-mi face daca nu am acte?'. Pentru ca a tot depus cereri la DGASPC, asistenta sociala de la primarie i-a zis: 'Auzi, poate venim sa-ti luam copiii! Tu stai cu copiii intr-o singura camera! Astea nu-s conditii de crescut copiii! Gandeste-te bine ce faci!'", povesteste Ciprian Necula.

Totul se poate rezolva cu bani. Cine sa dea insa banii?

"In septembrie, cand am aflat, am inceput sa luam legatura cu primaria. Toate copiiile din dosar disparusera din primarie. In cele din urma, la inceputul lui 2014, politia a venit sa ia declaratii despre situatia ei. Le-am spus pana la urma celor de la primarie ca s-ar putea sa strangem noi organizatiile de rromi bani. Dar tot va mai dura un an", spune Necula.

Ciprian Necula vorbeste de o problema istorica: "In anii '70, cand s-a inceput sedentarizarea si inregistrarea rromilor nomazi, atunci au fost inventate si nume pentru toti. Cati mai sunt in Romania fara identitate e greu de estimat. In aceasta comuna din Bacau, mai exista vreo 20-30 de persoane".

Vasile Galbea, consilier pe problemele rromilor la Primaria Sectorului 6, spune ca exista astfel de cazuri si in Bucuresti, desi putine. "Avem un copil din sectorul 2 care are certificat de nastere si mama nu are. Nu stiu cum a fost posibil. Sunt copii care nu au certificate de nastere, dar am intalnit doar doua cazuri, cauzate de dezinteresul parintilor.

Pentru copiii care au peste un an, dobandirea unei identitati se poate face prin inregistrare tardiva. Am avut 4 sau 5 cazuri. In cazul copiilor e destul de grav, nu pot primi alocatie, nu pot fi inscrisi la scoala sau gradinita, copilul practic nu exista.

Asa ca apelam la diferite ONG-uri, care ne ajuta. Se plateste doar taxa la Institutul Medico-Legal, pentru examenul antropologic. Costa aproximativ 100 de lei, ceea ce pentru o familie amarata nu e chiar putin lucru", spune Vasile Galbea.

In anii 2000, isi aminteste Ciprian Necula, organizatia Romani Criss a avut un program pentru Bucuresti si Ilfov prin care a incercat sa ofere identitati oamenilor care nu aveau buletine. Mai mult de 2000 de oameni au reusit atunci sa obtina statul de persoana. Intre timp, au trecut 15 ani. Cazul femeii din Bacau nu e singurul, nici macar in zona. "Mi-a fost ciuda cand am auzit de treaba asta cu 20 de milioane in care sta viata a patru persoane", mai spune Necula.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...