Rom, tigan sau om - Care mai e locul romilor in Romania lui 2011? - Interviu

Fuste colorate si corturi si oale? Doar asa recunosti romii? A cui e vina si a cui e ipocrizia? Cum sa le spunem: romi, rromi sau tigani?

Pe 28 martie 2006, Parlamentul Romaniei a declarat ziua de 8 aprilie drept "Sarbatoarea etniei romilor din Romania". Insa este de ajuns pentru a recunoaste, in Romania, toate problemele ca romii sunt o etnie constant defavorizata si discriminata, mentinuta mereu in saracie si ignorata de politicieni, in afara de perioadele electorale?

Autoritatile publice locale, de cele mai multe ori, nu stiu, nu sunt interesate sau nu pot sa atraga fonduri europene pentru comunitatile lor, iar rromii, impinsi de saracie, au cautat bunastarea in Uniunea Europeana, unde au ajuns subiect de scandal international.

Vineri, in Parcul Lunca Florilor, din Aleea Lunca Florilor (zona Baicului), sector 2, va incepe la ora 12.00 sarbatoarea etniei rome, cu o expozitie de pictura roma, un targ de flori si un targ al mestesugarilor romi.

Ziua internationala a rromilor - istoric si simboluri

Incepand cu ora 14.00, vor avea loc recitaluri de muzica populara, clasica si pop, sustinute de tineri romi. De la ora 19.00, incep concerte sustinute de catre Mihai Margineanu, Hara si invitatii sai, Taraful Marius Mihalache si Taraful Jean de la Craiova.

Evenimentul este organizat de Alianta Civica a Romilor din Romania (ACRR), Romani CRISS, Asociatia Florarilor si Fundatia Ruhama, in parteneriat cu Primaria Sectorului 2 si Asociatia Cultural Artistica Hara, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti.

Cu aceasta ocazie, Iulian Stoian, director pentru politici publice la Alianta Civica a Romilor din Romania, a raspuns intrebarilor Ziare.com pe tema situatiei romilor din tara noastra.

Acesta este de parere ca termenul de "tigan" este peiorativ si ca cei care il folosesc isi dau seama ca e jenanta ipocrizia societatii, cand vine vorba de aceasta etnie.

Iulian Stoian subliniaza necesitatea de schimbare a paradigmei aplicate in ultimele doua decenii, "de mentinere a multor categorii vulnerabile, inclusiv romii, intr-o stare de dependenta totala de ajutoarele sociale este necesara".

Iulian Stoian spune ca "romii au fost si vor continua sa fie pierzatorii constanti in jocul tranzitiei", atata vreme cat scoala, educatia nu ii expun pe copii la multiculturalism, o societate diversa si toleranta.

Rrom sau tigan, ce e mai "politically correct"? De unde vine problema, este vorba de modul in care se vad romii pe ei sau despre modul in care sunt vazuti in societate?

Ori de cate ori se aduce in discutie folosirea in spatiul public a etnonimului rom/tigan, in mod voit se plaseaza discutia, in majoritatea cazurilor, in sfera "politically correctness-ului", in incercarea de a plasa o "potentiala vina" intr-o zona neutra, gasind un tap ispasitor placut de majoritatea interlocutorilor.

Personal, nu am nimic impotriva folosirii unui termen, atata vreme cat libertatea mea in exprimare nu aduce atingere libertatii sau demnitatii celui de langa mine. Este lectia de baza a democratiei, lectie la care, pare-se, societatea romaneasca e inca deficitara.

Deputatii au respins schimbarea denumirii de "rrom" in cea de "tigan"

Adesea, intrebate fiind, organizatiile pentru drepturile omului militeaza pentru folosirea etnonimului "rom", termen considerat in mod artificial drept "political correct". Si aceasta din mai multe considerente, unele de ordin lingvistic (faptul ca in limba romani termenul "tigan" nu exista, fiind un termen nenatural, neasumat si nefolosit de romii vorbitori de limba romani), iar altele de ordin istoric - o cultivare frenetica in spatiul public a folosirii termenului peiorativ "tigan".

Nu voi evoca toate argumentele istorice, de la sensul atribuit termenului "tigan" in perioada sclaviei - veti fi uimita de cat de putini dintre romani cunosc sau accepta aceasta fateta a istoriei nationale -, ori contextul deportarii "tiganilor" in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, despre politica de asimilare fortata a "tiganilor" derulata de regimul comunist, ori consacrarea desantata a sensului peiorativ al termenului "tigan" din ultimele doua decenii.

Perpetuarea folosirii termenului peiorativ "tigan" in zilele noastre trebuie plasat in acelasi registru cu folosirea unor termeni peiorativi asociati cu alte categorii de populatie, spre exemplu minoritatea maghiara, asiatica, africana, evreiasca, italiana,gay, persoane transgen, persoane cu dizabilitati etc., sau cu populatia de gen feminin.

Daca ar fi sa facem un mic exercitiu mental, incercand sa gasim sinonimele peiorative ale acestor exemple categorii si vom apela la sfaturile din familie, de genul "ai grija, sa nu folosesti cuvantul asta de fata cu ceilalti", nu mica ne-ar fi uimirea sa constatam ca ne incearca macar o usoara jena cauzata de constientizarea ipocriziei existente in societatea noastra. Majoritatea facem eforturi, evitam sa folosim in public acei termeni, chiar daca ne vin pe buze in mod "fiziologic, natural", ca sa-l citez pe ministrul Baconschi intr-o ipostaza oficiala faimoasa deja.

Revenind la intrebarea "de unde aceasta problema?", raspunsul care imi vine primul in minte: de la scoala. Scoala romaneasca nu a stimulat si nu stimuleaza nici in prezent gandirea critica la romani. Fiecare dintre noi suntem produse ale scolii: generatii de absolventi neexpusi diversitatii, multiculturalismului, indoctrinati fervent de masina de propaganda comunista si obligati sa gandim in termeni de stereotipuri si prejudecati.

Un proiect legislativ privind schimbarea denumirii de rom in tigan a fost recent respins. Ce au castigat si ce au pierdut romii, dupa acest vot?

E complicat de raspuns la o astfel de intrebare, pentru ca intr-o democratie normala e de neconceput ca o minoritate sa simta ca si-a castigat dreptul la demnitate doar prin rezultatul unui vot conjunctural. Si asta vremelnic, pana cand un alt politician populist, dornic de notorietate sau de atragerea electoratului fidel al partidelor extremiste va gasi de cuviinta sa mai terfeleasca demnitatea unor cetateni al caror vot il cersesc sau deja l-au cersit, pe ascuns, din 4 in 4 ani...

Intr-un stat sanatos, o astfel de propunere legislativa ar fi utopica. Ce au pierdut ei? O data in plus, romii, alaturi de majoritatea populatiei, au pierdut sansa ca politicienii sa demonstreze ca sunt responsabili, cu adevarat aflati in slujba alegatorului; au pierdut sansa ca agenda publica a Parlamentului si a Guvernului sa raspunda - macar o data - nevoilor lor: politici publice care sa-i ajute sa depaseasca starea de saracie extrema si dependenta de ajutoarele minimale ale statului. O concluzie este certa: romii au fost si vor continua sa fie pierzatorii constanti in jocul tranzitiei.

O initiativa a mai multor asociatii de romi a cerut modificarea definitiei cuvantului "tigan" din Dictionarul Explicativ Roman, care face o identificare discriminatorie si tendentionasa a romilor. Sunteti de acord cu acest demers?

O astfel de modificare este absolut necesara. Daca facem o analiza atenta a explicatiei din DEX, vom constata o abordare "ingaduitoare" in explicarea sensurilor termenului, neexistand explicatia (popular, peiorativ), cum se intampla in cazul unei alte minoritati, cea evreiasca, dupa cum s-a aratat in argumentatia la care va referiti.

De asemenea, veti constata ca toate sensurile ale acestui cuvant, in sintagme stereotipale, au conotatii exclusiv peiorative si sunt folosite in vorbirea curenta exclusiv pentru a desemna o calitate negativa. Nici macar una dintre sintagmele insurubate in mintea majoritatii populatiei, in vorbirea curenta, nu are o conotatie pozitiva.

O astfel de abordare este una incarcata de un rasism subtil: prin explicatia aparent neutra a unei sintagme stereotipale si pline de prejudecati, i se cultiva increderea cititorului ca este in regula sa folosim termenul tigan in vorbirea curenta, nefiind avertizat de sensul peiorativ, ca in cazul termenului peiorativ "jidan", bunaoara.

Astfel, autorii Dictionarului aplica un tratament inegal unei situatii comparabile, iar aceasta este chiar definitia discriminarii. Nici nu e de mirare ca generatii intregi au asimilat aceasta atitudine fata de romi, validandu-si opinia intr-o sursa credibila, cum este considerat DEX-ul.

In alta ordine de idei, constatam o tentatie a folosirii, in limba romana, a termenului "rrom", complet de neexplicat din punct de vedere lingvistic, chiar daca aceasta forma a fost deja preluata de dictionar. Va propun un nou exercitiu: incercati sa gasiti un cuvant in vocabularul limbii romane care sa inceapa prin dublarea consoanelor sau a vocalelor si nu veti gasi. Aceasta "anomalie" se aplica exclusiv romilor, fie din ignoranta, fie dintr-un impuls intern de "delimitare" fata de o minoritate considerata nepopulara.

In timp ce in Romania incercam sa ne dam seama cum sa-i denumim ca etnie, in Europa se pregateste o strategie pentru integrarea lor. Aceasta presupune pedepsirea statelor care nu ofera servicii minime romilor (acces la educatie, sistemul sanitar si justitie). Credeti ca vor fi puse in aplicare astfel de masuri?

Cadrul European al Strategiilor Nationale pentru Romi cu orizont 2020, adoptat de Comisia Europeana la 5 aprilie 2011, fixeaza doar cadrul general in care statele membre isi pot pune in aplicare anumite obiective de integrare a romilor in plan national. Nicidecum nu poate fi vorba de vreo "pedeapsa" aplicata vreunui stat membru, pentru ca nu exista parghiile necesare.

Sa nu uitam faptul ca statele membre "dicteaza" marja in care Comisia isi poate exercita mandatul, prin deciziile strategice adoptate prin consens in Consiliu. Pe de alta parte, in masura in care dorim sa "sanctionam" un stat membru al UE o putem face si in momentul de fata, invocand nerespectarea dreptului comunitar de catre un stat membru, tinand cont ca, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene are forta juridica obligatorie, fiind parte din Tratat.

Ar putea Romania sa respecte astfel de norme impuse de UE?

In contextul despre care discutam, formal nu putem vorbi de norme impuse de catre UE unui stat membru, cu exceptia cadrului aplicarii dreptului Uniunii Europene - de la prevederile Tratatului de la Lisabona pana la legislatia secundara a UE (regulamente, directive, decizii) -, prevederi care au aplicabilitate si efect directe in dreptul national si care prevaleaza in fata legislatiei romanesti.

Din nefericire, odata cu aderarea, logica constrangerii Romaniei prin mecanismul politic de amanare a aderarii in masura in care nu se conformeaza exigentelor juridice, politice sau administrative europene - nu se mai aplica. In cazul asa-numitei Strategii Europene pentru Romi nu putem vorbi de un cadru juridic atasat acesteia si, in consecinta, de norme juridice de respectat.

Fireste, Romania ar putea sa respecte cadrul de politici publice trasat de UE doar intr-o singura situatie: atunci cand politicienii romani vor da dovada de viziune, responsabilitate si vointa politica in ce priveste abordarea integrarii romilor.

Numeroase studii arata ca, investind in capitalul uman si in potentialul economic existent, acestea vor contribui la crestere economica, prosperitate si bunastare in societate, inclusiv pentru populatia roma. Schimbarea paradigmei paguboase aplicate in ultimele doua decenii, de mentinere a multor categorii vulnerabile, inclusiv romii, intr-o stare de dependenta totala de ajutoarele sociale este necesara.

Cum apreciati activitatea autoritatilor romane care coordoneaza programele pentru imbunatatirea situatiei romilor in Romania? Ajung banii acolo unde trebuie sa ajunga?

In ultimii 20 de ani s-au inregistrat si progrese, dar si regrese in politicile publice pentru romi. Insa putem constata ca in Romania nu exista un cadru de politici publice coerent si finantat in privinta incluziunii romilor. Practic, romii au continuat sa ramana perdantii "favoriti" ai tranzitiei.

Daca in domeniile Sanatate si Educatie s-au inregistrat unele progrese vizibile, situatia din domeniile Locuire si Ocuparea fortei de munca in randul romilor este una catastrofala. In prezent, dintre ministerele implicate in domeniul finantarii programelor europene, doar Ministerul Muncii are responsabilitati explicite in domeniul incluziunii sociale a romilor.

Din pacate, Romania a ratat startul absorbtiei fondurilor structurale in 2007, in ciuda armatelor de euro-consilieri angajati in aparatul central, tocmai in acest scop. Timp de 2 ani dupa aderare Romania a fost contributor net la bugetul UE, neefiind in stare sa-si acrediteze din timp aparatul birocratic, formularistica si setul de reguli compatibile cu regulamentele de aplicare a fondurilor structurale.

De asemenea, la 4 ani de la aderare, beneficiarii de finantari din fondurile structurale inca se confrunta cu probleme de sistem care le ingreuneaza munca si, in anumite cazuri, chiar aparatul central blocheaza buna derulare a programelor.

Trebuie amintit faptul ca Agentia Nationala pentru Romi, din coordonator la nivel guvernamental al politicilor publice pentru romi, s-a transformat in beneficiar de finantari europene, concurand inegal autoritatile publice locale si organizatiile neguvernamentale care livreaza servicii sociale.

Si spun asta avand in vedere faptul ca, in cazul unui ONG sau SRL, de exemplu, costurile declarate neeligibile ale unui program cu finantare europeana ca urmare a unui management defectuos sunt suportate "din buzunarul" propriu, in vreme ce in cazul autoritatilor publice aceste costuri, cel mai probabil, vor fi "rectificate" de la buget, adica din taxele si impozitele cetateanului, ca tot vorbeam de principiile bunei guvernari.

Legat de ultima intrebare, nu - banii nu ajung "acolo unde trebuie" pentru simplul motiv ca autoritatile publice locale nu stiu, nu sunt interesate, nu pot sa atraga fonduri europene pentru comunitatile lor. In aceste conditii, organizatiile neguvernamentale, prin proiectele atrase, incearca sa suplineasca o lipsa de investitie in comunitatea locala, insa trebuie sa fim constienti ca ele nu se pot substitui autoritatilor.

Ne puteti da un exemplu concret privind modul in care au ajutat banii europeni romii din Romania?

Putem da exemple concrete privind modul in care banii europeni au ajutat romii, insa exclusiv pe perioada derularii acestora. Inca din perioada de preaderare, unele autoritati publice au atras finantari Phare, Ispa ori Sapard pentru a-i directiona catre comunitate, insa, in majoritatea cazurilor, investiile se opreau acolo unde incepeau comunitatile de romi.

Dupa cum se oprea si responsabilitatea si actiunea autoritatilor locale imediat ce proiectul se incheia. Decidentii nu au fost interesati de o evaluare de impact a finantarilor de preaderare, pentru ca din lectiile invatate sa poata creiona alte masuri de politici publice care sa imbunatateasca lucrurile "care nu au mers".

Cu toate acestea, cum spuneam, exista si unele progrese, cum ar fi investitia in resursa umana roma din sistemul de mediere scolara sau sanitara in comunitatile cu romi. Adesea ne-am obisnuit sa-i privim pe acestia ca pe un panaceu universal la probleme romilor, astfel ca, spre exemplu, multe dintre mediatoarele sanitare rome fac o multime de alte sarcini in afara fisei postului - de la asistarea membrilor comunitatii in dobandirea documentelor de identitate, necesare inscrierii in evidentele medicilor de familie, pana la formalitatile in caz de deces.

Adesea proiectele europene n-au adresat si cauza problemelor, cele legate de sistem, de lipsa investitiei in resursa umana, cursuri de formare pentru corpul functionarilor publici, cursuri de sensibilitate la diferenta si antidiscriminare, atat de necesare in administratia romana. Romania, cu regret afirm, nu reuseste sa iasa din logica proiectelor-pilot si sa aplice la scara macro solutiile identificate prin acestea.

Romania a fost mereu in centrul atentiei, in ceea ce priveste romii. Cum se prezinta situatia acum, la patru ani dupa intrarea in Uniunea Europeana?

Pentru marea majoritate a romilor care traiesc in saracie extrema, situatia ramane neschimbata. Cu exceptia faptului ca romii, ca orice cetatean roman, se bucura de beneficiile liberei circulatii a persoanelor, mai nimic nu s-a schimbat in situatia romilor, general vorbind. Unii dintre acestia si-au cautat un viitor mai bun in tari mai dezvoltate, impinsi de lipsa perspectivelor de mai bine din Romania.

In continuare, exista atitudini de discriminare a romilor. Care sunt actiunile care pot schimba atitudinile fata de romi, in Romania? Credeti ca lucrurile merg spre bine?

Desi cele mai recente sondaje de opinie publica arata o usoara imbunatatire in ce priveste gradul de intoleranta fata de romi si alte grupuri vulnerabile, personal, sunt sceptic. Si asta pentru ca in mass media din Romania exista un spirit critic redus in legatura cu recunoasterea fenomenului de discriminare, victimizare.

In general, jurnalistii prefera sau opereze cu stereotipuri in relatarile despre romi, iar jurnalele de stiri, ori media scrisa abunda de stiri de genul "Romul X a comis fapta Y", de parca in calitatea lui de rom, evreu, italian etc. ar fi comis o fapta sau alta. Pe de alta parte, in scoala din Romania minoritarii insisi nu se regasesc deloc in curricula scolara in istorie, literatura etc.

Este de la sine inteles cum tinerii si chiar profesorii, necunoscand elemente de cultura, traditie, istorie ale romilor, absorb de pe "piata informationala" doar ce transmite mass media, ce aud in cercurile de cunoscuti, din limbajul extrem propagat prin forumurile de pe Internet, validandu-si, astfel, stereotipurile si prejudecatile.

Pana cand in spatiul public nu se va institui o masa critica de formatori de opinie care sa atentioneze auditoriul atunci cand apar remarci rasiste, sexiste, homofobe, antisemite samd, nu vom putea vorbi de o societate normala. De asemenea, pana cand dimensiunea educativa, neincarcata de stereotipuri si prejudecati, a discursului mediatic nu va spori, atitudinea fata de romi si alte grupuri vulnerabile nu se va imbunatati.

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....