Majorarea salariului minim promisa de PSD va lasa tinerii fara joburi. Efecte grave si asupra firmelor (Studiu)

Un studiu de impact realizat pe majorarea salariului minim arata ca efectele negative pe termen scurt persista in dauna efectelor favorabile pe termen mediu-lung. Una dintre consecintele negative va fi cresterea somajului in randul tinerilor.

Studiul a fost realizat de Iancu Guda, presedintele AAFBR (Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania) si lector la IBR (Institutul Bancar Roman).

Acesta aminteste ca programul de Guvernare 2017 - 2020 prezentat de catre noul Guvern propune o serie de modificari de ordin fiscal, social si investitional.

"Din perspectiva remunerarii muncii si sarcinii fiscale aferente, exista doua propuneri cu impact important asupra companiilor:

- nivelul salariului minim brut in Romania, in urmatorii 4 ani, va fi de 2.000 lei in 2018, 2.200 lei in 2.019 si 2.400 lei in 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020. In prezent, salariul minim brut este de 1450 de lei pe luna;

- reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10% si a contributiilor de la 39,25% la 35%, incepand cu 1 ianuarie 2018. In acest fel, costurile pe munca vor scadea de la 175 euro cat sunt in prezent pentru plata a 100 euro net, la 161 euro", se arata intr-un comunicat remis joi Ziare.com.

Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori in ultimii opt ani si a crescut mult mai rapid decat nivelul productivitatii medii, ponderea acestuia in salariul mediu brut inregistrat la nivelul economiei crescand de la 27% in anul 2008, pana la 43% in anul 2016, in conditiile in care aceasta poate ajunge pana la 48% in anul curent si usor peste 60% pana in anul 2020, se arata in studiul citat.

Aceasta dinamica confirma faptul ca majorarile consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat intr-un ritm foarte accelerat, care nu a fost sustinut de evolutia corespunzatoare a productivitatii medii inregistrate la nivelul mediului de afaceri. Astfel, competitivitatea firmelor romanesti a avut de suferit.

Evolutia salariului minim si mediu

Guda sutine ca, in acest context, cateva sectoare au inregistrat o crestere constanta a cheltuielilor cu personalul relativ la totalul cheltuielilor de exploatare, tabelul urmator ilustrand primele 5 sectoare din acest punct de vedere.

Astfel, cu exceptia sectorului IT (unde cresterea salariilor se inregistreaza pe fondul excesului de cerere), restul sectoarelor inregistreaza o pondere semnificativa a angajatilor platiti la nivelul salariului minim.

Cheltuieli personal % total cheltuieli

La nivel microeconomic, majorarea salariului minim pe economie poate avea efecte de ambele parti, angajati si angajatori.

Pe termen scurt, efectele sunt vizibile cu preponderenta la nivel microeconomic si sunt mai degraba negative.

Companiile romanesti arata o elasticitate destul de redusa (drept dovada, perioadele de crestere ale consumului au fost insotite de avansul importurilor si cresterea mult mai lenta a productiei interne). Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor prin cresterea valorii aduagate pentru acomodarea cheltuielilor in crestere poate duce la dificultati financiare sau chiar intreruperea activitatii.

Cel mai elocvent exemplu in acest sens este sectorul fabricarii produselor textile, care inregistreaza in ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numarul firmelor active.

O situatie similara este cea intalnita in cazul asanarii si indepartarii gunoaielor sau serviciilor prestate in principal companiilor (cu valoare adaugata mai mica).

Alt efect este descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci cand exista impredictibilitate cu privire la evolutia viitoare a cadrului fiscal si altor cheltuieli.

Analizand acest fenomen de la momentul impactului crizei financiare pana in prezent, observam o relativa plafonare a numarului de companii nou infiintate in perioada 2011-2015, si o revenire lenta ulterior.

In orice caz, numarul de companii care si-au intrerupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decat cel al SRL-urilor nou infiintate.

Un alt efect ar fi cresterea somajului in randul tinerilor, in conditiile in care acestia reprezinta segmentul cu experienta cea mai redusa din forta de munca.

"Conform cifrelor Eurostat ilustrate in graficul alaturat, desi rata generala a somajului din Romania este una dintre cele mai scazute din UE (si aproape de somajul natural in marile orase), situatia arata mult mai prost daca ne concentram doar asupra categoriei de varsta 20-25 de ani, unde Romania inregistreaza al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%.

Desi somajul ridicat in randul tinerilor poate fi determinat si de inelasticitatea ofertei de munca (asteptarile destul de ridicate ale tinerilor educati), cresterea salariului minim pe economie ridica o bariera dificila pentru tinerii din micile orase, care genereaza oricum acest fenomen", se arata in studiul citat.

Somajul pe categorii de varsta

In concluzie, pe termen mediu-lung (3-5 ani) - efectele sunt vizibile cu preponderenta la nivel macroeconomic si pot fi pozitive mediului de afaceri doar intr-un anumit context proprice, respectiv o spirala cu efecte multiple care poate functiona intr-o conjunctura greu de realizat.

Citeste si:

• Pogonaru (AOAR): Salariul minim diferentiat pentru studii superioare este o masura comica, incearca sa salveze universitatile private
• Modificari radicale in programul PSD, cu impact major pentru firme si populatie: Nu mai scade TVA, se introduc impozitul pe cifra de afaceri si taxa de solidaritate

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...