De la cititori: Pesimistica

Cand credeam ca guvernantii nostri au ramas fara idei de minciuni electorale, iata ca vor cu tot dinadinsul sa ne contrazica. In imensa depresie creata de recentele reduceri de salarii si concedieri, Guvernul a lansat ideea ca, in 2011, salariile bugetarilor vor creste cu 10%. Si inca de la 1 ianuarie.

Nu e dragut? Se pregateste de pe acum terenul luptei electorale care va avea ca slogan: "Noi v-am bagat in criza, da' tot noi v-am scos!"

La inceput timid, apoi din ce in ce mai puternic, aceasta amagire este fluturata prin fata ochilor tot mai stinsi ai romanilor, cu scopul clar de a mai injecta ceva speranta in trupurile noastre aproape inerte.

In aceste conditii, 2011 devine o fata morgana a oricarui muritor de foame din Romania, suprema motivatie de a mai supravietui pentru a apuca sa ne infruptam din halca de bunastare ce ni se promite. Asa ca romani, sa ne motivam cu ultimele puteri si sa gasim puterile pentru a trece cat mai multi de iarna care se apropie pentru a ne intalni cu totii la acel 1 ianuarie izbavitor!...

Sa ne detasam cu totii de corpurile noastre mult prea murdare si sa ne ridicam catre sferele mai inalte ale celui de-al noualea cer al bucuriei eterne, de unde vom putea privi zorii noii fericiri.

Decorporalizarea poate fi o metoda de a ne detasa de problemele zilnice, de stresul cotidian si de a ne implini cu totii ca si constiinte superioare pe acest pamant. Mai exact in aceasta tara! Ptiu! Tocmai cand imi propusesem sa ma convertesc la religia pesimista, iata ca vin astia si ma fac sa rad. Ceea ce poate fi ca o blasfemie in randul adeptilor pesimismului, asa ca ma abtin cat pot. Da' cum sa nu razi, chiar si in sinea ta, cand vezi atata naivitate din partea astora de ne conduc? Sau o fi parsivenie?

Personal consider ca, desi ma simt jignit in intelectul meu de astfel de minciuni, cred ca ele au aprins imaginatia inca multor semeni de-ai mei. Acum imi dau seama de ce Bocanila ne tot spunea ca un mare intelept ca: "Pentru a ne fi bine, trebuie mai intai sa ne fie rau!" Si iata ca inteleptele lui vorbe incep sa capete sens, la fel cum capata sens si "Sa traiti bine!" ... Pai da, ca omu' asta de-a zis: sa traim bine, n-a zis si de cand incepem procesul in sine. Ala de a trai bine. Deci iata ca marele moment e pe cale sa vina, in sfarsit.

In aceste conditii, ma gandesc foarte serios sa las deoparte tendintele suicidale, sa ies din starea de "rigor mortis" autoimpusa si sa ma pregatesc pentru a trai din nou. Tot din aceasta cauza incep sa am dubii serioase in ceea ce priveste decizia mea de a ma converti la cultul pesimismului. Dupa cum vedeti, ma confrunt cu adevarate dileme existentiale...

Voi vedea oare si bugetari fericiti? Cu pletele-n vant si fete surazatoare, zburdand catre serviciile lor, increzatori in viitorul lor apropiat si mandri ca si-au recapatat demnitatea pierduta prin Spania, Italia sau Franta. Voi vedea de asemenea si rromi fericiti ca s-au intors in tara lor draga, bucurosi si cu bani frantuzesti in buzunare? Mandri ca sunt cetateni europeni cu drepturi egale. Atat de egale incat vor putea pleca din nou sa-si mai bage o data ... picioarele in Sena si sa-i cante lui Sarkozy "La Marseilaise" la acordeon si tambal?...

O, Doamne! Daca existi cu adevarat, nu lasa sa se intample asta! Nu acum, nu noua astora de acum. Nu ne condamna sa traim bine, tocmai acum cand ne-nvataseram sa traim prost. Da-le bucuria asta copiilor si nepotilor nostri. Daca e sa se intample minunea, nu vrem sa ni se intample noua. Noi am obosit sa tot speram la asta incat n-am mai avem putere sa ne bucuram. Nici n-am mai sti cum...

In conditiile indeplinirii acestor promisiuni, ar exista pericolul de a ni se trezi constiintele. Ne-am transforma astfel din cetateni, votanti, anonimi, impersonali si vesnici platitori de impozite in ... oameni. Cu constiinta, sentimente si suflet. De aceea, vom fi pedepsiti de conducatorii nostri. Pentru ca una e sa conduci niste cetateni si alta e sa conduci niste oameni, nu?

Avand in vedere cele spuse mai sus, vreau sa raman la starea actuala de agregare, aceea de pesimism. Prefer iluziile desarte unor lucruri pe care n-as sti sa le traiesc si sa le apreciez. Prefer minciunile cu care m-am obisnuit si fara de care n-as mai putea trai.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...