Cele mai cunoscute legende despre Martisor. Ce obiceiuri intalnim la romani

Martisorul, un snur impletit dintr-un fir alb si unul rosu, inclus in lista reprezentativa a patrimoniului imaterial UNESCO si care, potrivit legendei, ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarna la primavara si un vestitor al innoirii. El aduce speranta, bucuria, iubirea si concilierea in vietile celor care il daruiesc sau il primesc.

Martisorul este daruit mai intai intre oameni, apoi este oferit plantelor si, prin extensie, intregului Univers. Astfel, prin raspandirea martisorului, omul doreste sa echilibreze principiile contrare si complementare care ii guverneaza Universul, precum viata-moartea, lumina-intunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificatii cuprinse in albul si rosul snurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, martisorul consta intr-un banut de aur prins de un gaitan de matase impletit cu fire albe si rosii, pe care persoana care il primea il purta la gat pana cand intalnea primul trandafir inflorit, pe crengile caruia depunea apoi darul primit. Banutul insemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, imbelsugarea, iar firele albe si rosii ale gaitanului insemnau fata alba ca un crin si rumena ca o roza.

Martisor, Martisug sau Mart a fost consemnat de etnologii inceputului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la romani, dar si la bulgari si albanezi. Taranii pastrau obiceiul in fiecare inceput de primavara, ca semn protector impotriva bolilor si a nenorocului.

Copiilor li se lega o moneda de argint la mana cu un fir rasucit de lana sau de bumbac alb si rosu ca sa fie feriti de boala, pe care acestia il legau dupa 12 zile in pom ca sa fie pomul roditor. Vitelor li se agata fir rosu cu alb ca sa fie sanatoase si la fel, bune de rod, potrivit cercetatorilor de la Muzeul National al Taranului Roman.

O alta varianta de martisor autentic presupune ca snurul bicolor sa fie decorat la capete cu cate un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentari antropomorfe masculine, si unul rosu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul snurului, cu femininul reprezinta in context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric si cosmic, dupa cum afirma cercetatoarea Sabina Ispas.

In unele sate din Moldova snurul era confectionat doar din lana rosie sau neagra, amintind de amuleta folosita impotriva deochiului, destul de raspandita in trecut.

In alte localitati, martisorul era tricolor, in doua variante cromatice - rosu, alb si verde sau rosu, alb si negru, asa cum reiese din informatiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populatie preponderent romaneasca, aflata in prezent in Ucraina. Si moldovenii stabiliti in nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au pastrat varianta martisorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, martisorul este strans legat de traditiile Anului Nou, sarbatorit in trecut in luna martie, ca forma primitiva de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative si astronomice.

Preluat de lumea urbana si devenit moda, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier si podoaba, tinut la piept, primit ca suvenir si, mai nou, drept cadou.

In prezent, martisorul este oferit si virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animatii haioase.

Legende

O poveste legata de Martisor spune ca Soarele a coborat pe Pamant in chip de fata frumoasa, pe care un zmeu a furat-o si a inchis-o in palatul sau, astfel ca lumea intreaga a cazut in mahnire. Vazand ce se intampla fara Soare, un tanar curajos a invins zmeul in lupta si a eliberat fata, care s-a urcat inapoi pe Cer in chip de Soare. A venit primavara, oamenii si-au recapatat veselia, insa nimeni nu si-a amintit de tanarul luptator care zacea in palatul zmeului, dupa luptele grele ce le dusese. Sangele cald al tanarului s-a scurs pe zapada, pana cand el a ramas fara suflare, iar in locurile in care zapada s-a topit, au rasarit ghiocei - vestitori ai primaverii.

La romani, martisorul, ca obiect simbolic, este corelat si cu Dochia, personaj mitologic, a carei zi era sarbatorita la 1 martie. Cercetatorul Ion Ghinoiu spune despre snurul de martisor ca este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsa de insasi legendara Dochie, in timp ce urca cu oile la munte. Asemanator ursitoarelor care torc firul vietii copilului la nastere, Dochia toarce firul anului primavara, la nasterea timpului calendaristic.

Un mit din Moldova legat de martisor spune ca in prima zi a lunii martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii si a observat ca intr-o poiana, sub o tufa de porumbari, de sub zapada, rasare un ghiocel. Ea s-a hotarat sa il ajute si a inceput sa dea la o parte zapada si sa rupa ramurile spinoase. Iarna s-a infuriat si a chemat vantul si gerul sa distruga floarea. Primavara a acoperit ghiocelul cu mainile ei, dar s-a ranit la un deget din cauza maracinilor. O picatura de sange fierbinte a cazut peste floare si a facut-o sa reinvie. In acest fel, Primavara a invins Iarna, iar culorile martisorului simbolizeaza sangele ei rosu pe zapada alba.

Cercetarile arheologice efectuate pe teritoriul Romaniei au scos la iveala amulete asemanatoare cu martisorul, datand din urma cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezinta niste pietricele perforate si purtate la gat sub forma de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite in alb si rosu, aranjate alternativ.

Se presupune ca albul si rosul au fost preferate, intrucat, in acele timpuri, venirea primaverii era intampinata cu ritualuri ce constau in sacrificii umane sau animale, cu scopul de a imbuna zeii. Astfel, in ritual, rosul sangelui era asociat cu viata, fertilitatea, adoratia si sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zapezii, a ghetii si a norilor. Astfel, albul si rosul, puse laolalta, ar semnifica dorinta despartirii de iarna.

Sarbatoarea Martisorului se mai intalneste la aromani, la bulgari, care o numesc Martenita, dar si in Macedonia si Albania.

Pe 6 decembrie 2017, Martisorul a fost acceptat pentru a fi inclus in lista reprezentantiva UNESCO a patrimoniului imaterial al umanitatii. Decizia a fost luata in cadrul sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial de la Jeju, Coreea de Sud.

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dan îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...