1 Martie, o afacere care merge snur Reportaj Ziare.com

Chiar daca vremea de afara aminteste mai mult de sarbatorile de iarna, comerciantii de martisoare au transformat centrul Capitalei in talcioc, iar bucurestenii-si dau coate pentru a-si face loc printre corturile sutelor de vanzatori ambulanti.

Pe langa martisoare traditionale, aducatoare de noroc, cu potcoave, cosari ori flori artizanale, pe tarabe se mai strecoara si esarfe, bijuterii sau jucarii de plus. Nu pot lipsi brelocurile cu Hannah Montana si Justin Bieber, la care negustorii au atasat, neaparat, un snur alb-rosu.

Afaceristii de ocazie, care dardaie sub prelatele albastre, spun ca vanzarea martisoarelor merge din ce in ce mai prost, iar traditiile nu mai sunt deloc la moda.

O pustoaica de vreo zece ani tremura de frig pe-un scaun pescaresc, ruginit si imbacsit, lipit de cladirea murdara a Universitatii. Din cand in cand isi sterge cu o mana murdara lacrimile provocate de vantul rece si de fulgii mari de zapada. E infofolita intr-o vesta groasa de lana, imbracata peste geaca in carouri.

Cizmele de cauciuc ale copilei lovesc sacadat masuta pe care sunt expuse snururile bicolore si tigrii plusati, care canta si carora li se aprind ochii. "Doi lei bratara. Trei la cinci lei", incearca fetita sa atraga orice potential client. O femeie cumpara totusi o esarfa inflorata, de opt lei, mai mult din mila, caci nici nu poate fi vorba de-un cadou impresionant. Ori de bun-gust.

O rafala de vant face sa zboare un cartonas asezat langa medalioanele metalice. Copila ridica imediat bucata de hartie si o aranjeaza langa bijuteriile pe care, probabil, i le-a incredintat un adult. Patru lei costa martisoarele sub forma de broasca testoasa, buburuza, pisica, trifoi ori ghiocel.

1 Martie traditional, sarbatorit cu martisoare chinezesti

In zona Piata Romana, masutele cu martisoare sunt intinse pe cateva sute de metri. "Initiale, lantisoare, martisoare avem", rasuna spatiul ingust dintre tarabe, care, daca odata servea drept trotuar, acum are dimensiunile unei borduri.

O comercianta isi aranjeaza o suviuta imaginara de pe tampla. "Barbata-miu le-a cumparat din Dragon (n.r. - complexul Dragonul Rosu), crezui ca facem niste bani, dar nema clienti", apuca sa spuna femeia, dar ii suna telefonul, pe care il manuieste cu greu. "Grijania voastra, stati cuminti ca va spun lu' tat-tu! Hai ca muncesc", tipa femeia-n telefon.

Inchide cand se apropie o clienta. Aceasta incearca sa negocieze pretul, cica vrea sa cumpere mai multe martisoare, sa le duca baiatul colegelor de scoala. "Hai, doamna, nu va tocmiti, ca-s lucrate de mana", incearca vanzatoarea sa-si persuadeze posibila cumparatoare. Femeia da 40 de lei pentru 20 de brelocuri cu Hannah Montana. "Baiatul meu spune ca astea sunt la moda", argumenteaza clienta.

Brose unicat si cercei fara pereche la MTR

Pe de alta parte, la Muzeul Taranului Roman (MTR) din Capitala, martisoarele chiar sunt simbolurile autohtone ale primaverii, nu chilipiruri cumparate de la chinezi.

Studenti ai scolilor de arta, plasticieni din toata tara sau simpli pasionati ai artei in miniatura isi prezinta martisoarele.

Bijuteriile stralucitoare din buricul Targului sunt inlocuite de figurinele din lumea lui Creanga, martisoare din aluat, gandacei in coaja de ou, scoici, martisoare crosetate ori muzicale.

Cel mai ieftin martisor costa 1,5 lei, in timp ce un ceas confectionat dintr-un disc de vinil ajunge la 30 de lei, iar o bijuterie de argint, lucrata manual, depaseste suma de 50 de lei.

Un cuplu septugenar priveste cu jind bijuteriile. Batranul isi scutura palaria de zapada si incepe sa bata cu bastonul in pamant. Sotia lui isi scoate ochelarii si priveste pretul.

"Sunt minunate, dar mult prea piperate pentru buzunarul meu", apoi se indreapta spre standul cu martisoare religioase. Sotul sau o urmeza. Cei doi batrani nu cumpara nimic nici de aceasta data. Isi fac loc printre vizitatori, privesc obiectele de cult, apoi pleaca la urmatoarea taraba.

Crina este studenta a Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. Pentru unele martisoare, a muncit si cateva ore. "Mai migalos decat a sculpta un bob de orez", glumeste tanara. Scade pretul la jumatate, in speranta de a vinde brosele si cerceii lucrati manual. Zambeste larg vizitatorilor si incerca sa ii atraga.

"Martisoare lucrate manual, la pret de criza" este replica pe care o foloseste studenta, insa fara niciun rezultat. Vizitatorii sunt mai incantati de turta dulce si de colacii unguresti de langa taraba Crinei. Chiar si asa, expozanta nu este suparata. Are un site pe care isi promoveaza si vinde creatiile. "Pe blog, la fiecare zece vizitatori, am macar o comanda. Aici, am noroc daca o persoana din o suta cumpara ceva", marturiseste Crina.

Martisoare in straie populare

Urmatorul expozant a insirat pe o masuta figurinele din lumea lui Creanga. Femeia nu este pentru prima oara la targ. A crezut ca figurinele sale vor avea succes, insa se intoarce cu toata marfa inapoi in Humulesti, dupa ce "mi-o degerat buricele degetelor".

Studiaza toate martisoarele, nu stie asupra caruia sa se opreasca. Priveste incruntata, intinde o mana si o flutura nehotarata deasupra mesei. In final, se decide, alege cateva figurine pe care le pune, cu grija, intr-o cutie. "La anu' nu mai vin sa inghet!", ofteaza femeia, dupa care isi aranjeaza cozile impletite.

Snurul de martisor, cuplul ying si yang

Pe legenda martisorului se contrazic si acum istoricii. Cele dintai martisoare au fost monede legate cu fire de lana, albe si negre, iar altii sustin ca au fost pietricele albe si rosii insirate pe o ata.

Dacii vedeau in firul alb venirea primaverii, iar in celalalt, iarna. Totodata, martisorul reprezinta femininul si masculinul, viata si moartea si, dupa unii etnologi, ying si yang. Initial, doar o amuleta, martisorul a fost tranformat de romani intr-un simbol al primaverii.

Si datul jos al martisorului are-o poveste cu talc. In unele sate, fetele isi scoteau banutul numai pe luna plina si cumparau cu el cas si vin, sa aiba fata alba si obrajii rosii. In sudul tarii, martisorul se da jos cand omul vede primul stol de berze. In Moldova si Bucovina, moneda se tinea 12 zile la gat, apoi se prindea in plete, pana inflorea primul pom. Si, tot in Bucovina, traditia spune ca femeile trebuie sa ofere martisoare barbatilor.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...