Lucrul amestecat miroase rau in Sanatate

Exista o vorba romaneasca despre mirosul lucrului amestecat sau despre soarta buricului copilului care are mai multe moase.

Cam asa si cu sistemul sanitar din Romania suspendat intr-o descentralizare, principial necesara, dar care nedusa pana la capat si nepusa pe niste baze solide are efecte dintre cele mai rele.

Toata lumea i-a sarit in cap ministrului Sanatatii pentru cele intamplate la Spitalul de Pediatrie de la Pitesti: sa dea explicatii, sa demisioneze, sa fuga in munti etc. Doar ca spitalul unde se pare ca, intr-adevar, s-au intamplat disfunctionaltati foarte grave nu este, de fapt, in subordinea Ministerului Sanatatii.

In 2010, o reforma, repet, principial corecta, a trecut majoritatea spitalelor, adica aproape 400, in subordinea autoritatilor locale. Au ramas la Ministerul Sanatatii doar institutele nationale de cercetare, institutele clinice, spitalele regionale si anumite spitale declarate de interes national sanitare.

Spitalele judetene au trecut in administrarea consiliilor judetene, cele municipale la consiliile municipale, cele orasenesti si comunale la consiliile locale. Spitalul Pitesti, despre care vorbim, a trecut la Consiliul Judetean Arges.

Ce s-a intamplat concret intr-un astfel de spital? Finantarea vine din trei surse: de la Ministerul Sanatatii, pentru programe nationale de sanatate, dotare cu aparatura de inalta performanta, salariile rezidentilor, pentru unitatile de urgenta si activitati de cercetare; de la administratia locala pentru reparatii curente, reparatii capitale, utilitati, consolidari, modernizari, achizitii de echipamente medicale altele decat cele de inalta performanta; de la Casa de Sanatate pentru serviciile medicale prestate in virtutea cotractelor, bani din care sunt platiti inclusiv medicii.

Si cine gestioneaza acest amestec? Managerul este numit de autoritatea locala. Soarta directorului de spital nu depinde in niciun fel de ministru, ci strict de presedintele de consiliu sau de primar, adica mai pe romaneste de baron. Acolo bate directorul din calcaie, acolo sta pixul care i-a semnat si numirea si ii poate semna si demiterea.

Asa se face ca ministrul nu poate face altceva decat sa ceara demisia conducerii Spitalului din Pitesti. Fara demisie sau demitere de catre autoritatea locala, ministrul ramane cu solicitarea, dar desigur isi va lua in continuare toti pumnii pentru probleme. Ceea ce si se intampla dupa cum vede. Directorul spitalului, bazat pe sefii politici ai judetului, care l-au pus, il sfideaza.

Si in timp ce toata presa va sta gramada pe ministru, nimeni, dar absolut nimeni nu va bate la usa presedintelui de CJ sau a primarului care are de fapt si atributiile si responsabilitatile principale in domeniu.

Argesul este doar un caz tipic. Daca logica reglementarii era sa apropie spitalul de comunitatea locala, pentru ca el sa raspunda mai bine cerintelor acesteia, descentralizarea nu a dus decat la extinderea feudelor baronilor locali, care au mai pus mana pe o sursa de contracte, pe un sifon de bani si, desigur, pe inca o functie de oferit clientelei.

Si iata ca dupa 6 ani de la descentralizare vedem spitalele din tara tot mai prapadite, cu standarde tot mai scazute, pentru ca baronii au facut in general cu ele ce au facut cu tot ce le-a picat in mana - le-au muls cu spor. Dar dintr-o pozitie extrem de comoda: baronul a profitat, ministerul a decontat.

Singura parghie a Ministerului Sanatatii in teritoriu au ramas directiile de sanatate publica, dar carora spitalele nu li se subordoneaza in nicun fel. DSP poate trimite doar controale in spitale si le poate amenda, dar nimic mai mult. Asa se face ca DSP nu a stiut nimic despre infectia din Arges, pentru ca spitalul nu a raportat nimic.

Culmea este ca defunctul proiect de regionalizare al lui Liviu Dragnea prevedea ca si DSP sa treaca la autoritatea locala, ca sa fie treaba clara. Deci baronul sa centreze la spital si sa dea cu capul la DSP pentru un mare gol in poarta Sanatatii.

Ca sa ai succes cu o asemenea descentralizare, principial corecta, ar fi trebuit ca spitalele sa fie trecute in subordinea unor autoritati locale serioase, pregatite sa le dezvolte, care sa fie constiente ca vor raspunde in fata electoratului pentru evolutia lor. In mod evident, nu s-a intamplat asa ceva.

Pentru ilustrare va propun o comparatie: in cazul Colectiv, oricat am fi noi de nemultumiti si oricat de greu ne-ar fi sa admiteam ca in cazuri atat de grave mortalitatea este in mod obiectiv extrem de mare, spitalele bucurestene au facut fata, mai bine sau mai rau, unui val imens cu o patologie extrem de dificila.

In cazul Pitesti, un spital judetean a capotat in fata unei patologii pana la urma minore, adica o boala diareica acuta foarte prost gestionata.

Cam asa arata diferenta intre spitalele care au ramas la minister si cele trecute la baroni.

Asa ca, oricat de logica ar parea, nu cred ca o asemenea reforma poate functiona inainte de reformarea clasei politice. Si dovada o vedem cu ochiul liber la Pitesti.

Piedone vorbește despre un complot în favoarea lui Nicuşor Dan: ”Nu mă întoarce nimeni înapoi”

Cristian Popescu Piedone (PUSL), candidat la funcţia de primar al Capitalei, a infirmat, din nou, marţi, 23 aprilie, zvonurile referitoare la o posibilă retragerea a sa din cursa electorală şi...

Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei: ”Bucureștenii să nu mai fie forțați să aleagă răul cel mai mic"

Candidatul liberal la Primăria Capitalei, anunțat odată cu retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursă, vrea să propună „un model liberal de administrație”. Sebastian Burduja, liderul...