Plicul salveaza Romania

Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a interzice medicilor - considerati functionari publici - acceptarea de plati suplimentare este discutabila din punctul de vedere al pedepselor aplicabile si al efectelor de delatiune pe care le-ar putea avea, dar, principial, este corecta.

Hotararea Guvernului de a ignora decizia Curtii si de a legaliza prin impozitare platile suplimentare este abominabila, dar, principial, si ea este corecta.

Intre aceste total diferite decizii, desi paradoxal ambele corecte, personalul medical se afla intr-o situatie nu numai delicata si umilitoare, dar si in centrul unor miscari salariale revendicative la scara intregului sistem public cu posibile viitoare consecinte macroeconomice greu de prognosticat.

Hotararea Curtii este corecta prin faptul ca respecta legislatia in vigoare, indiferent daca este buna sau mai putin buna, dar si pentru ca are in vedere obiectivul general al actiunilor anticoruptie, cu accent pe reducerea ponderii si importantei economiei nefiscalizate in ansamblul sistemului bugetar romanesc.

Intentia Guvernului de a elimina hotararea Curtii este si ea corecta, dar dintr-un punct de vedere total diferit. Acesta se refera la principiul care sta la baza politicii bugetare romanesti de dupa 1990, promovat de toate majoritatile parlamentare indiferent de orientarea lor politica.

Este principiul economiei cu doua bugete paralele.

Romania functioneaza cu doua bugete. Unul este cel national/oficial care sufera de o subfinantare cronica din cauza nivelului insuficient de colectare, devalizarii prin contracte dedicate clientelei politice, risipit prin cheltuieli de investitii aiuristice de tipul piscinelor satesti, ca si de alocarea unor sume enorme pentru comisioane si retrocedari trucate.

Astfel, disponibilitatile bugetare sunt in dezacord cu rezultatele economice, ceea ce face ca efectul unei eventuale cresteri economice sa fie reflectat in veniturile bugetului intr-un procent inferior celui al cresterii PIB-ului.

Bugetul oficial devine incapabil de a satisface corect cerintele unui sistem de salarizare corespunzator gradului de utilitate sociala a unor categorii socio-profesionale. Lipsit de fonduri, bugetul oficial nu poate ridica veniturile personalului din cei trei nervi vitali ai natiunii (educatie, sanatate, ordine si siguranta publica) la nivelul mediei europene, dar nici macar la nivelul cerut de o functionare normala a acestora. Dovada este lipsa de dotare, lipsa de personal si transformarea personalului din aceste sectoare in categorie "lumpen", cu efecte distructive asupra clasei mijlocii, atat de necesara unei evolutii moderne a societatii romanesti.

Cel de al doilea buget, paralel cu cel oficial, este bugetul economiei subterane. Unele date furnizate de analizele Curtii de Conturi arata ca la 100 de lei circulati in economie, doar cca. 30-40 lei sunt fiscalizati, restul ramanand in sfera economiei nefiscalizate.

Nu este nevoie de analize elaborate pentru a intelege procesul. Daca se face o comparatie intre sumele cheltuite in acest an pe litoral sau intre cele cheltuite cu carburantul auto se va vedea ca depasesc cu mult sumele provenite din salarii sau alte activitati fiscalizate.

De altfel, nu mai este demult un secret ca economia subterana reprezinta in Romania un factor endemic de mentinere a unui anumit tip de echilibru social.

"Plicul" pentru medici (exceptand cazurile de coruptie si lipsa de deontologie profesionala) este un element al acestui buget paralel bugetului oficial. Este, intr-un fel, expresia unei intelegeri tacite din partea cetateanului a faptului ca de un serviciu vital, cum este cel medical, nu ar mai putea beneficia daca nu va contribui personal la efortul de sustinere a acestuia.

Este intelegerea faptului ca traieste intr-un stat care, din varii motive, este incapabil sa-i asigure si sa-i garanteze un serviciu public de calitate.

Este intelegerea faptului ca personalul medical merita mai mult decat ii ofera statul si ca, daca nu va arata el, in locul statului, cat pretuieste pe cel care ii da posibilitatea de a trai sanatos, s-ar putea declansa o criza cu consecinte dramatice asupra lui si a copiilor lui.

Este o situatie pe care o putem intelege si accepta, dar este si o situatie care ar trebui sa ne trezeasca la realitatea secolului si mediului european in care traim.

Un astfel de "parteneriat" intre cetatean si stat in sustinerea unui serviciu public de importanta vitala pentru siguranta starii de sanatate a populatiei nu este numai anacronic, dar si profund antieconomic.

Introducerea si acceptarea economiei subterane in categoria finantatorilor unui serviciu de interesul sigurantei nationale creeaza un cerc vicios la nivelul conceptului de model si politica economica moderna.

Modelul european spre care tindem cere reducerea masiva a economiei subterane in scopul cresterii veniturilor la bugetul oficial. De altfel, obligatiile pe care le avem prin semnarea Tratatului European de Guvernanta Fiscala (MTO) ne impun un nivel al deficitului la care nu vom ajunge fara o astfel de reducere. Cum vom realiza acest lucru daca se oficializeaza participarea prin "plic" a economiei subterane la finantarea unui sistem public?

Raspunsul nu este greu de dat.

Guvernul prin oficializarea plicului recunoaste ca fara economia subterana nu poate sustine sistemul public medical. Recunoaste ca nu are profesionalismul si vointa politica de a inlocui plicul cu un nivel de salarizare normal si necesar.

Promisiunea cresterii salariilor cu 25% este doar o promisiune la aceasta data. Promisiunile viitoare sunt si mai nesigure, noul Cod Fiscal avand multe neclaritati in ceea ce priveste rezolvarea unei probleme pe care stiinta economica nu a putut niciodata sa o rezolve, aceea a imposibilitatii cresterii salariilor concomitent cu reducerea fiscalitatii.

Ne ramane doar speranta ca ceea ce stiinta economica nu a reusit va reusi Guvernul Romaniei.

Deocamdata, prin dorinta Guvernului de a legaliza "plicul", nu putem intelege mai mult decat ca in logica acestuia plicul salveaza Romania.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...