Reorganizarea spitalelor - reduceri de costuri sau sursa de noi probleme in sistem

Reorganizarea sistemului sanitar prin comasari si reprofilari de spitale este o masura politico-financiara, care are ca obiective declarate in egala masura reducerea costurilor si binele contribuabililor, dar care nu este apreciata ca atare de oameni din sistem si de autoritatile locale.

De cativa ani, presedintele Traian Basescu critica periodic sistemul sanitar, insistand pe fraude, grupuri de interese, afacerile firmelor de medicamente si chiar atacand corpul medical, pentru ca ulterior sa-l premieze cu distinctii importante.

"Ministerul Sanatatii trebuie sa inchida 200 de spitale mici, fara dotare, in care omul nu are nicio sansa aproape. I se da doar primul ajutor, oricum, acum si este trimis la Bucuresti cu o salvare. Incepe acest proces de inchidere a spitalelor si de transformare a lor, ca prima solutie, in azile pentru batrani si in crese, in functie de nevoile sociale ale zonei", spunea presedintele Traian Basescu in urma cu aproape o luna.

Insistentele pentru reorganizarea sistemului sanitar au fost insa mai pregnante in 2010, si ca urmare a angajamentelor asumate fata de FMI. Presedintele insista chiar ca unele spitale nu depasesc rangul de capabilitati de tratament si interventie al unui dispensar.

Problema restructurarii spitalelor si reducerii numarului de paturi i-a preocupat deopotriva pe seful statului si pe premier.

"Guvernul va reduce numarul de paturi in spitale cu 9.200 si nu va reinnoi autorizatiile pentru cel putin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, pana la finele anului", potrivit scrisorii de intentie convenite de Guvern cu FMI in mai 2010. Acelasi document prevede introducerea unor taxe aferente serviciilor care sa fie platite de pacienti, reducerea drastica a exceptarilor de la plata acestor taxe comparativ cu planul initial, introducerea unui numar de medicamente generice cat mai mare pe listele de compensate si gratuite si mai ales in programele nationale.

Primul pas, facut inca din 2010

Dupa ce Executivul a anuntat reorganizarea spitalelor si reducerea numarului de paturi, ministrul Sanatatii a cerut, cum era firesc, evaluarea tuturor spitalelor, astfel incat sa aiba o imagine de ansamblu asupra eficientei unitatilor sanitare din toate regiunile tarii. Ministrul Sanatatii nu a vorbit insa niciodata despre rezultatul acestei evaluari. In schimb, aproape de sfarsitul lui 2010, a anuntat primele comasari de spitale, dorind parca sa tatoneze reactiile celor afectati.

Astfel, prin hotarari de guvern aprobate in 2010 au fost desfiintate din punct de vedere juridic zece unitati sanitare - cinci in Dambovita, doua in Oradea, doua in Bucuresti si una in Arges. Primul pas a fost astfel facut.

A urmat apoi, in prima zi a lunii februarie 2011, anuntul privind intentia de comasare a 111 spitale si de reprofilare in camine pentru persoane varstnice sau in centre de permanenta pentru alte 71 de unitati. In total, 182 de unitati sanitare care isi vor pierde personalitatea juridica.

Conform ministrului Sanatatii, Cseke Attila, masurile de comasare si reprofilare a celor 182 de spitale vor duce la desfiintarea a 560 de functii administrative de conducere, printre care si cea de director de ingrijiri medicale, ceea ce va duce la economii de peste 20 de milioane de lei. El a explicat ca din cele 560 de pozitii de conducere desfiintate, 330 provin din comasarea spitalelor, iar 230 de la unitatile reprofilate. De asemenea, din circuitul medical vor fi reduse 4.808 paturi.

Statistica prezentata de Cseke Attila a aratat ca, in prezent, in sistemul sanitar sunt 223.600 de angajati, iar 25.900 fac parte din sectorul administrativ. El a mai precizat ca CNAS aloca spitalelor 71 de miliarde lei, iar cele 71 de spitale reprofilate consuma 200 de milioane de lei.

Spitalele de elita, victimele reformei

Ceea ce a socat, atat in decembrie anul trecut, cat si in 1 februarie 2011, cand a fost prezentata lista completa a comasarilor si reprofilarilor, a fost faptul ca nu despre spitale mici era vorba - asa cum spuneau initial presedintele, premierul si alti responsabili din sistemul sanitar - ci erau vizate unitati sanitare recunoscute in lume ca institutii medicale de elita, comparabile cu spitale similare din UE.

Un exemplu ar fi Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare din Targu Mures, centru de excelenta in chirurgia pe cord si ingrijirea bolnavilor cu suferinte cardiace grave, care ar trebui sa devina sectie exterioara a Spitalului Clinic de Urgenta din Targu Mures. Reactiile vehemente ale celor de la Institutul Inimii din Targu Mures nu au impresionat autoritatile. Tavalugul comasarilor a continuat.

Nici Iasiul, centru medical de referinta pentru zona Moldovei, nu a iesit din vizorul autoritatilor. Astfel, Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Ioan" din Iasi ar urma sa fie comasat cu Spitalul Clinic de Urgenta "Sfantul Spiridon" Iasi.

La fel de surprinzatoare sunt comasarile din Capitala. Potrivit proiectului propus de Ministerul Sanatatii, in Bucuresti ar urma ca Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie Functionala "Dorin Hociota" sa fie comasat cu Spitalul Universitar de Urgenta. Cele doua spitale nu au nimic in comun si, mai mult, sunt situate la distanta mare unul de celalalt. Nimeni din cele doua unitati sanitare si nici chiar din afara acestora nu a putut explica aceasta "alianta", care ar duce la desfiintarea unei unitati de referinta in ORL.

De aici si protestul spontan al angajatilor Institutului ORL "Dorin Hociota". Ei spun ca banii pe care ii are institutul vor fi dati pentru acoperirea gaurilor negre ale SUUB. Mai mult, ei cred ca, in timp, vor fi mutati la Spitalul Universitar, iar terenul din centrul Capitalei va fi valorificat in alte scopuri.

Alte comasari surprinzatoare sunt si: Institutul National de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" cu Institutul National de Endocrinologie "C.I. Parhon"; Institutul de Urgenta pentru Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" cu Institutul Clinic "Fundeni"; Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" cu Institutul National de Boli Infectioase "Matei Bals".

Cine are de fapt de castigat?

Si, din nou, argumentul adus de minister a fost ca aceste comasari sunt in sprijinul bolnavilor. In realitate, insa, aceste comasari vor aduce economii la bugetul de stat, fiind desfiintate functiile administrative ale institutelor ce vor fi comasate.

Mai mult, in afara problemelor economice, prin aceasta noua miscare ar putea fi rezolvata, cred unii manageri de spitale, si problema acuta a lipsei de personal, prin transferarea interspitalicesca a acestora. Posturile vor ramane blocate sau chiar ar putea fi reduse, pentru ca ar putea aparea prea multe prin comasare.

In 2010, Ministerul Sanatatii a sperat ca va reduce cheltuielile din sistem prin descentralizarea unitatilor sanitare. Asa ca s-a grabit sa transfere catre autoritatile locale 370 de spitale, din cele 435 existente, unele cu datorii foarte mari. Ulterior, si-a dat seama ca nu a reusit sa faca mari economii, pentru ca unitatile sanitare predate cheltuiau putin comparativ cu spitalele de urgenta si cu institutele pastrate in subordine.

Masurile, ilegale?

A urmat "planul B" - comasarea spitalelor, desi cele mai multe erau deja predate autoritatilor locale, iar Ministerul Sanatatii, teoretic, nu ar mai fi avut dreptul sa decida in cazul modului de administrare a lor.

O dovada a faptului ca Ministerul Sanatatii nu mai putea sa decida in cazul spitalelor predate sunt si reactiile autoritatilor locale din mai multe judete, care si-au exprimat opozitia fata de propunerea MS.

Sapte judete nu au unitati propuse pentru comasare, iar in alte trei nu vor fi unitati reprofilate. Astfel, judetele in care spitalele nu vor fi comasate sunt Bistrita-Nasaud, Buzau, Caras-Severin, Harghita, Ialomita, Mehedinti, Neamt si Tulcea, iar Braila, Covasna, Harghita si Satu Mare nu au spitale propuse spre a fi reprofilate.

Incercarea de a crea o retea de camine pentru varstnici, care sa fie finantata integral de la bugetul de stat, ar fi o initiativa buna, care ar justifica, intr-o oarecare masura, transformarea spitalelor neeficiente.

Masura ar fi justificata de faptul ca ar tripla numarul caminelor pentru batrani, in prezent fiind 25 de astfel de unitati in care primesc ingrijiri peste 1.500 de oameni, alti aproape 3.000 fiind pe listele de asteptare. Reprofilarea spitalelor in camine de batrani ar crea locuri pentru aproape 5.000 de varstnici.

Unele autoritati locale care gestioneaza spitale ce ar urma sa devina camine pentru batrani sunt impotriva ideii, sustinand ca in unitatile sanitare vizate s-au facut deja investitii importante pentru mentinerea statului juridic al acestora.

Avand in vedere amploarea reactiilor la nicio zi de la anuntarea proiectului, pare ca ceea ce autoritatile centrale propun avand in centru grija pentru bolnav nu este vazut decat ca o "mezalianta" care va crea haos, panica si nemultumiri, intr-un sistem deja vlaguit de neajunsuri financiare si lipsa de personal.

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...