Tudor Ciuhodaru: In cazul unui accident grav, ar trebui sa ti se trimita capul la un spital, mainile la alt spital, arsurile la altul Interviu

Sistemul sanitar nu e pregatit decat pe hartie pentru a face fata unor tragedii precum aceea intamplata in Muntenegru, iar desfasurarea de forte vazuta la televizor la revenirea in tara a ranitilor a fost un spectacol sinistru, afirma medicul primar medicina de urgenta, Tudor Ciuhodaru.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Tudor Ciuhodaru a dat ca exemplu zona Moldovei, unde pentru 6 milioane de locuitori exista doar 4 paturi de urgente majore. Toata acea parte de tara nu are un spital regional de urgente, cu toate specialitatile necesare, asa cum exista la Podgorica, iar intr-o garda la urgenta, 4-5 medici acopera 250 de pacienti, a explicat doctorul Tudor Ciuhodaru.

Intre asistenta de urgenta in prespital si cea din spital e o fractura periculoasa, care reduce mult sansele pacientilor in stare grava. "Pentru preluarea pacientilor din Muntenegru s-au facut in Romania desfasurari extraordinare de forte in timp foarte indelungat. Ma gandesc cum ar decurge lucrurile in timp real la un asemenea eveniment intamplat pe soseaua mortii Iasi-Letcani, de exemplu. Daca un pacient in stare grava mai avea sanse acum cativa ani, acum sansele lui sunt infime", spune doctorul Ciuhodaru.

Va propun un scenariu despre care nu putem decat spera sa ramana doar o ipoteza, dar oricand posibil. Sa zicem ca un autocar se prabuseste intr-o prapastie sau este lovit de un tren, undeva in zona Moldovei. Face fata sistemul de urgenta?

Este un scenariu posibil, am avut deja accidentul de la Scanteia in care au murit 14 oameni si 2 au fost grav raniti. Din pacate, la ora actuala, situatia e trista in Moldova. Pentru 6 milioane de locuitori, care pot suferi oricand o tragedie, de la accidente, la cutremure, in acest moment mai avem doar patru paturi de urgenta majora. In patru paturi, am putea asigura asadar asistenta de urgenta in timp real pentru vreo 10% dintre cei implicati in accidentul din Muntenegru, de exemplu.

In 2009 aveam 13 paturi. Intre timp, s-a modificat structura de urgenta pe Moldova, nu avem niciun spital regional de urgenta care sa aiba toate facilitatile precum cel de la Podgorica, asa ca nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla intr-o situatie asemanatoare. Sistemul de urgenta nu e pregatit decat pe hartie sa faca fata unor astfel de solicitari. Exista mari disfunctionalitati in practica de zi cu zi.

Medicii romani au fost impresionati de felul in care le-au venit ranitii din Muntenegru: investigatii complete, inclusiv unele complexe si scumpe, ca RMN sau CT, si in baza lor, diagnostice impecabile. Am putea realiza asa ceva in Romania?

In zona Moldovei in niciun caz. Va dau un exemplu. Acum cateva zile am avut ars grav de la Barlad, de 43 de ani. A fost adus cu elicopterul la Iasi, dar ce folos? Drumul a durat o ora, dar pacientul a beneficiat cu adevarat de asistenta de urgenta dupa 8 sau 10 ore. Nu avem spatiile si specialitatile necesare pentru a reactiona cu aceeasi urgenta ca muntenegrenii.

In plus, cel mai mare spital din Iasi e un spital 1A pe hartie, pentru ca si la ora actuala pentru a fi tratat in cazul unui accident rutier grav ar trebui sa ti se trimita capul la un spital, mainile la alt spital, arsurile la alt spital, daca esti caz de toxicologie, la alt spital, asa ca un pacient in stare critica parcurge adesea toate cele 7 spitale de pe cele 7 coline ale Iasului.

Mai mult, din cauza conditiilor precare, uneori pacientii trebuie trimisi cu elicopterul din Iasi spre alte zari. Asa ca starea de sanatate a multor pacienti din Molodova depinde de plafonul de nori de deasupra Iasului.

Ce lipseste Iasului pentru a face fata unei situatii critice?

Vorbim si de numarul de medici, si de spatiile disponibile, si de structura organizatorica. Mi-as dori sa avem in Iasi un medic la doi pacienti in stare grava, asa cum am avut in cazul transportului de raniti din Muntenegru, insa noi intr-o garda la urgenta avem cam 4-5 medici la 250 de pacienti.

Colegii mei pleaca epuziati dupa 12-16 ore de munca in conditii total improprii. Nu e suficient sa ai un spital pe hartie. Trebuie sa ai o cladire monobloc cu toate specialitatile necesare asistentei de urgenta a pacientului politraumatizat, al carui prognostic depinde de interventia in acea ora de aur, in care trebuie sa faci totul, de la investigatii de toate felurile, la tratamente. Altfel, chiar daca aparent pacientul e bine la internarea intr-o sectie, riscul de complicatii e foarte mare.

Cea mai mare problema e absenta unui spital regional de urgenta. In 2011 reusisem infiintarea unui centru de trauma pe modelul celui de la Podgorica. Acolo, intr-un stat cu 600 de mii de locuitori, se poate asigura in timp real asistenta de urgenta completa pentru 40 si ceva de victime. Iar medicul sef de la unitatea de primiri urgente de acolo spunea ca au reusit sa faca fata si unui numar de 300 de pacienti in situatii critice.

In Iasi, un asemenea flux ar insemna condamnarea la moarte a acestor pacienti.

Exista o ruptura in asistenta de urgenta prespital si partea de spital?

Exista o fractura intre ele. In partea de prespital s-a investit foarte mult. Trebuie gasit un echilibru real intre cele doua. Pot sa existe frumoasele ambulante si medicii de pe ele, dar in momentul preluarii exista o mare problema dupa ce in zona Moldovei a fost desfiintat singurul spital de urgenta.

Nu este suficient sa aduci la spital un pacient fragil ca un ou, iar cand ai ajuns la spital sa dai cu el de pamant, pentru ca nu ai posibilitatea sa-l preiei in timp real.

Secretarul de stat Raed Arafat spunea ca lucreaza la un mare program ATI. Stiti ceva despre el?

Am auzit de el. De la Iasi a pornit ideea acestor centre de trauma care ar trebui sa fie mulate pe structura unui spital regional de urgenta in care sa ai posibilitatea preluarii rapide. Am mari rezerve insa. Am auzit de 20 de ani povestea frumoasa a spitalului regional de urgente pe zona Moldovei. Si sincer sa fiu, dupa 20 de ani de meserie si 300 de mii de pacienti tratati la serviciul de urgenta, nu imi mai pot permite sa cred in Mos Craciun.

Dupa 20 de ani si mii de pacienti, ce credeti ca lipseste pentru un serviciu de urgenta la nivel de spital ca la Podgorica: bani, viziune, vointa politica?

Toate. Din pacate, am vazut doar declaratii frumoase, linistitoare pentru populatie. Nu avem nevoie de politica, ci avem nevoie de politici de sanatate care sa armonizeze toate aceste componente. Eu am cerut ca sanatatea sa primeasca 9,5% din PIB ca in toate tarile Europei. Vorbesc de un procent similar, nu de sume similare. Cand am propus, nu au fost acolo nici dl. Nicolaescu, nici dl. Arafat.

Trebuie deblocate posturile din sistem pentru ca noi functionam la ora actuala cu un deficit fantastic in medicina de urgenta, ATI, chirurgie reconstructiva, ortopedie, tramatologie. Din pacate, formam specialisti si ei se trezesc in fata oficiilor de somaj sau iau calea strainatatii.

Dar doritori ar fi, la salariile si conditiile de munca din spitalele romanesti, descrise de dvs, in cazul specialitatilor foarte grele?

Centrele de trauma ar trebui sa aiba o altfel de finantare. Este greu sa stai zi si noapte in serviciul de urgenta, sa vezi doar sange, suferinta si manevre critice. Din punctul nostru de vedere, cu 5 lei pe ora, cu cat e platit un rezident in Romania, nu ai cum sa tii oamenii in sistem.

Dar cele mai importanate sunt conditiile de munca. Nu vrem prea mult si vrem in primul rand pentru pacientii nostri.

Este adevarat ca vrem si pentru noi, dar cand esti suprasolicitat in conditii inimaginabile pentru medicii din strainatate, celor care au ajuns la Iasi nu le-a venit sa creada ca se poate face medicina asa, cand trebuie sa improvizezi, nu ai medicamente, cand analizele dureaza prea mult, cand nu ai spatii in terapie intensiva, exista riscul de eroare si de malpraxis.

Din ce imi spuneti inteleg ca intre ceea ce am vazut la televizor dupa accidentul din Podgorica, transportul si preluarea ranitilor, a fost un spectacol fara legatura cu realitatea medicala romaneasca

Lucrurile ar trebui sa functioneze indiferent de componenta politico-administrativa si din punctul meu de vedere a fost un sinistru spectacol. Guvernantii nici nu ar fi trebuit sa existe in aceasta schema.

Nu exista oameni providentiali intr-un sistem care functioneaza. Sistemul trebuie sa functioneze indiferent cine e acolo. Exista exercitii care trebuie facute: cum se procedeaza in caz de catastrofa, cum se face triajul, care sunt prioritatile, cum se face asistenta psihologica a victimelor si a familiilor. Ele trebuie bine puse la punct si trebuie sa functioneze automat.

Pentru preluarea pacientilor din Muntenegru s-au facut in Romania desfasurari extraordinare de forte in timp foarte indelungat. Ma gandesc cum ar decurge lucrurile in timp real la un asemenea eveniment intamplat pe soseaua mortii Iasi-Letcani, de exemplu. Daca un pacient in stare grava mai avea sanse acum cativa ani, acum sansele lui sunt infime.

Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...