Adevarurile nespuse despre Centenar. Razboiul si Unirea celor mici. "Ne invartim in acelasi cerc vicios" Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Duminica, 12 August 2018, ora 18:18
18299 citiri
Adevarurile nespuse despre Centenar. Razboiul si Unirea celor mici. "Ne invartim in acelasi cerc vicios" Interviu

Memoria militara, diplomatica oficiala a Primului Razboi Mondial si a Unirii este diferita de memoria omenilor obisnuiti care au trait evenimentele ca o o trauma sociala de proportii fara conotatii nationaliste. Voluntarii au fost foarte putini, in general oamenii au fost luati cu forta din case si trimsi sa lupte fie pentru Imperiul Austro-Ungar, fie pentru Regatul Romaniei, iar dupa Razboi, noul stat roman nu si-a indeplinit obligatiile fata de jumatate dintre cetatenii sai, arata prof. univ. dr. Maria Bucur Deckard, de la Indiana University.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Maria Bucur Deckard, scoate la lumina aspecte despre care istoricii romani prefera sa nu discute, pentru ca nu se inscriu in mitologia nationalista sau arata si parti mai intunecate ale unor personalitati marcante, precum Regina Maria.

Ceea ce descoperim este un stat roman neputincios si corupt, condus de o clasa politica fara viziune, si pe care cetatenii pe cat posibil il fentau, un stat roman discriminatoriu cu minoritatile etnice din Transilvania.

Maria Bucur Deckard este profesoara universitara la Indiana University, unde preda istoria Estului Europei si studii de gen, autoare a 9 carti, a fost directoare a Institutului de Studii Rusesti si Est-Europene, a Departamentului de Studii de Gen, vice-decana a Programului de Studii Globale si Internationale, Presedinta Asociatiei Americane de Studii Slavice si Est-Europene.

Povestea de film a Cenusaresei din Romania care a cucerit America: "Traiesc Romania ca pe o nevoie, o lipsa si o bucurie" Interviu

Cum gasiti Romania in anul Centenarului?

In Europa, Centenarul acesta se discuta din 2014. Primul Razboi Mondial a inceput in 1914 pentru jumatate din Romania si este pentru mine o trista realitate ca dupa 100 de ani, statul roman, istoricii si oamenii de cultura din Romania nu isi asuma critic paradigma nationalista. A spune ca Centenarul incepe in 2016 si se termina in 2018 inseamna sa negi mai bine de jumatate din experienta razboiului.

In 2014 am participat la mai multe conferinte in Italia, in Germania si am fost socata sa realizez ca in Romania niciunde nu se intampla nimic institutional. M-am uitat la conferintele care se fac anul acesta. Ele se leaga in mare majoritate de evenimente diplomatice si militare la varf. Strict memorie institutionala, adica memoria a 1-2% din societatea romaneasca.

E diferita fundamental de restul de 98%?

Prin ce au trecut oamenii de rand ai Romaniei, asa cum este ea astazi, reprezinta o experienta foarte variata, foarte interesanta si care, in mare masura, nu are absolut nimic de-a face cu istoria militara si diplomatica asa cum sunt ele scrise de istoricii militari si diplomatici.

Primul Razboi a fost inainte de toate un eveniment traumatic la nivel de societate. Faptul ca din fiecare satuc si din Regat, si din Ardeal, si din Bucovina au plecat barbati si baieti si un sfert nu s-au mai intors reprezinta o trauma sociala care trebuie prezentata respectuos fata de umanitatea acestor oameni.

Si fata de patriotismul lor, ar spune multi.

Sa ma lase in pace cu patriotismul. Cand au plecat din satele lor, soldatii aceia recrutati nu s-au dus sa serveasca Imperiul Austro-Ungar sau Regatul Romaniei. Au fost cativa care au facut voluntariat, dar paradigma nationalista nu exista la nivel social pe atunci.

De-abia exista in Anglia si Franta, societati deja alfabetizate complet in care statul putea sa comunice prin educatie si alte modalitati cu populatia si sa ii inculce anumite tipuri de mitologii nationaliste. Intr-o Romanie in mare masura analfabeta, cu populatia comunica doar preotul, care le spunea cu totul alt gen de lucruri.

Deci imi vorbiti despre niste oameni traumatizati de un razboi din care nu au ineteles mare lucru, in care au fost impinsi fara sa stie bine de ce, o realitate romantata de o ulterioara paradigma nationalista. Dar acest razboi s-a incheiat cu Marea Unire, elementul central al Centenarului. Ea cum a fost perceputa de oamenii obisnuiti?

Am sa va spun ceea ce am remarcat eu in privinta Unirii cu Transilvania, pentru ca partea cu Basarabia am cercetat-o putin si nu ma bag in ce nu stiu.

In Declaratia prezentata la 1 Decembrie erau anumite cerinte intre care garantarea drepturilor egale pentru toti cetatenii acestei tari, deci inclusiv pentru femei. Cele din Imperiul Austro-Ungar, romance, nemtoaice sau unguroaice, aveau niste drepturi civile pe care in momentul Unirii le-au pierdut.

Este un lucru pe care nu l-am scris decat eu, dar daca istoricii s-ar uita cu atentie la revistele de drept ale vremii, Curierul juridic si altele, ar vedea discutii aprige intre diferiti avocati in legatura cu aceasta chestiune.

A urmat o Constitutie in care femeile nu aveau drepturi politice, iar din punct de vedere civil, ramaneau sub tutela barbatului. Deci statul roman nu si-a indeplinit obligatiile asumate la Unire fata de jumatate din populatia tarii. Abia in 1932, discutiile pe aceasta tema au dus la reforma Codului civil.

Si totusi un actor esential al Primul Razboi si al Unirii a fost o femeie, Regina Maria, care insa, imi spuneti, a patronat o discriminare grava. A fost Regina Maria o misogina?

Da, absolut. Regina Maria a avut merite foarte mari. A reusit a faca un PR extraordinar pentru obtinerea de fonduri inclusiv prin persuadarea familiei sale. L-a convins pe Tarul Nicolae sa trimita mai multe vagoane spital. Alin Ciupala a facut o analiza foarte corecta a felului in care Regina si-a utilizat pragmatic carisma pentru Crucea Rosie. De exemplu, in Franta se vindeau carti postale cu semnatura ei, iar banii veneau in Romania. Deci din acest punct de vedere tot respectul.

Problema intervine in partea de bucatarie, de institutionalizare a efortului medical de razboi, care a fost foarte prost organizat. In Romania exista o singura institutie care forma surori medicale, deschisa abia in 1913 si pe care pana in 1916 o absoliversa cam 100 de fete. Nimic!

In timpul razboiului a fost haos. Femeile veneau sa ajute dar nu stiau unde, cand, cum. Regia Maria ii ajuta psihologic pe raniti, si asta e minunat, dar ei aveau nevoie in primul rand de ajutor medical, aspect foarte prost coordonat.

In timpul razboiului, a inagurat medalia Regina Maria pentru voluntariat in zona sanitara. Femeile care au primit acest ordin primeau cerificatul si brosa, insa ele i-au explicat ca aveau si nevoi materiale. Munceau cate 18 ore in spital, dar neavand autonomie economica traiau intr-o saracie lucie. Aveau nevoie de o subventie de cativa banuti pe luna pentru a putea supravietui. Aceste subventii existau pentru surorile medicale englezoaice, frantuzoaice, rusoaice, italience venite in Romania prin Crucea Rosie.

Am un exemplu concret - Neli Cornea a povestit intr-un jurnal cum fiul era pe front, sotul s-a imbolnavit, ea era toata ziua la spital, toate se scumpeau, au devenit tot mai saraci si sotul a murit. Avea asigurare de viata si cand s-a dus sa incaseze banii i s-a spus ca fiul in viata trebuie sa ii dea incuviintarea, fiu despre care nu stia unde este, daca mai este. Deci saracia si umilinta ei au continuat. Oare Regina, care mergea printre oameni, chiar nu stia aceste lucruri? Eu cred ca nu au interesat-o.

Dupa terminarea razboiului, femeile au facut petitii, audiente la Regina in care i-au cerut sprijinul pentru drepturi egale. Alexandra Cantacuzino, Calypso Botez, Zoe Ramniceanu, Maria Baiulescu, erau peste 150 de organizatii feministe in Romania la inceputul anilor '20. Regina nu a facut nimic pentru ele.

Cand ceva o pasiona, isi punea toata fiinta pentru acea idee, de exemplu in privinta impropietaririi soldatilor, in diplomatie, unde fara ea anumite demersuri nu ar fi avut succes la Paris. I-am citit si autobiografia si jurnalele. Felul in care se percepea pe ea insasi avea mai mult de-a face cu statutul ei aristocratic si foarte putin cu faptul ca e femeie.

Traia frustrari de femeie, dar nu se identifica cu femeile. De exemplu, era ahtiata dupa cai si suferea pentru ca in Romania toate doamnele din jurul Reginei Elisabeta ii puneau in vedere ca daca va calari nu va putea face copii, adica exact scopul casatoriei cu Ferdinand. Dar nu considera atitudinea aceasta ca fiind misogina si bazata pe idei fanteziste despre calarit.

Unirea a insemnat o presiune uriasa pe administratie pentru ca teritorul tarii practic s-a dublat. Cum a resimtit omul de rand aceasta situatie?

Pe scurt, eu vad statul roman interbelic ca pe un stat slab, care nu a reusit sa creeze institutii care sa functioneze inteligent, corect si cu viziune. Multa improvizatie imbunatatita apoi putin, dar nu regandita.

Din punct de vedere politic, avand in vedere ca populatia a crescut atat de mult si toti barbatii au capatat drept de vot, partidele police antebelice nu mai corespundeau nevoilor electoratului. Si de aici s-au nascut niste demersuri stangace. Nici PNL, nici PNT nu au reusit sa surprinda toate problemele de la firul ierbii si sa le raspunda printr-o gandire pe termen lung.

Va dau un exemplu concret: dupa Razboi a aparut legea care le asigura veteranilor, invalizilor, orfanilor si vaduvelor dreptul la pensie, educatie gratuita pentru copii, improprietarire, beneficii antreprenoriale si transport pe gratis. Pe hartie.

Cati beneficiari?

Acum studiez asta, arhivele nu au pastrat toate documentele, dar numarul era enorm, peste 100.000. Numai in judetul Hunedoara, spre exemplu, erau in 1921 inscrisi 5000, 75% vaduve.

In realitate, cele mai multe dintre aceste pensii nu ajungeau la beneficiari, ori pentru ca banii nu erau suficienti, ori pentru ca autoritatea locala conditiona pur si simplu distribuirea banilor de pastrarea unui procent.

Deci implementarea legii a fost defectuoasa, de la varf, unde trebuia stabilit bugetul, pana la nivel local, unde era multa coruptie. Nu lasi niste oameni analfabeti la mana si bunavointa unor functionari si nu astepti ca ei sa se prinda ca sunt fraudati.

Daca dupa 10 ani oamenii nu isi primeau drepturile, pe de-o parte erau saraci lipiti pamantului si pe de alta parte se simteau mintiti. Dreapta radicala din Romania oare nu a avut nimic de-a face cu asta? A fost o contrareactie.

Dar nu a fost singura.

Nu, a existat si un soi de istetime a poporului. De exemplu, in perioada interbelica, armata a creat organizatia Cultul Eroilor. Un ONG cu buget de la stat. Aveau un manual in care descriau cum se face un monument, ce dimensiuni, ce proportii, ce simboluri trebuie sa aiba. S-a creat si o comisie nationala care se intrunea ca sa evalueze proiectele de monumente pentru aprobare.

Ce primea comisia in general? O scrisoare de la preotul sau invatatorul din sat, insotita de o schita facuta de mana a monumentului, scrisoare in care erau invitati sa paticipe la inaugurarea acestuia, ridicat deja de locuitorii satului cu banii lor in memoria celor pierduti.

Deci comisia era pusa in fata faptului implinit.

Exact. Eu nu cred ca oamenii erau posti, ci, dimpotriva, foarte isteti. Faptul ca stiau unde sa scrie inseamna ca intelegeau regula. Dar din punctul lor de vedere era simplu: banii nostri, monumentul nostru. Sa vii tu la mine in sat sa-mi spui cum sa fac pe banii mei monumentul pentru copilul meu? Eu vreau sa il fac cu cruce, nu cu mai stiu eu ce casca militara a Cultului Eroilor. In plus, ideea centrala era sa se faca monumente mari, iar oamenii nu aveau bani pentru asa ceva si faceau ce puteau.

Si atunci, statul ce sa fi facut? Putea sa aplice legea, ceea ce insemna sa darame monumentele si sa-si ridice populatia in cap pentru ca ar fi fost ca si cum eroii ar fi fost ucisi a doua oara. Sau putea sa pretinda ca nu a vazut, ceea ce insemna sa accepte nefunctionalitatea legii. Si in general asta faceau.

Legea era insa drastic aplicata in comunitatile etnice neromanesti. Le era cu mult mai usor sa dea cu piciorul intr-un sat unguresc sau nemtesc: vulturul acela prea arata a vultur austriac, nu scrie in limba romana. Asa s-a intamplat la Biertan cu un monument pe care scria in germana, ridicat de locuitorii care erau exclusiv germani. Cum sa fi facut ei un monument in limba romana? Si atunci oamenii si-au facut un monument in interiorul bisericii despre care nu a stiut nimeni in afara comunitatii.

Deci in Transilvania au discriminat si romanii?

Da. Pe de alta parte insa trebuie spus ca la pensiile despre care v-am vorbit aveau dreptul toti, indiferent de etnie. La Deva, de exemplu, majoritatea numelor de pe prima pagina a listelor de beneficiari sunt unguresti, ale vaduvelor soldatilor morti in armata austro-ungara, care beneficiau de aceleasi drepturi.

Vorbiti despre un stat care seamana izbitor cu cel actual, corupt, fara viziune. Atat de putin am evoluat?

Sunt structuri mentale, institutionale... Este vorba in primul rand de a avea incredere si a intelege legile si statul de drept care trebuie sa fie fundatia relatiilor intre stat si oameni si in care statul trebuie definit ca un reprezentant al societatii.

Legea aceasta despre invalizi si veterani, despre care v-am vorbit, prevedea si obligatiile statului fata de ei, dar si obligatiilor lor, sa fie un exemplu pentru societate, sa nu foloseasca banii pe bautura etc. Dar datoriile tarii fata de oameni nu au fost luate niciodata in serios. Nu poti cere omului sa tot dea daca tu nu oferi, reciproc,respect si nu ii facilitezi indeplinirea obligatiilor.

De ce nu putem face saltul catre un astfel de stat?

Sistemul de educatie are mult de-a face cu asta, unul in care nu pui accentul pe autonomie de gandire si responsabilizare. Daca respecti regulile vei ajunge de aici pana aici, daca nu, vei fi pedepsit. Acest tip de educatie nu s-a facut.

Eu am facut liceul in Romania pana in clasa a IX-a. Am avut parte de o diriginta extraordinara, dar ea era o raritate. Cei mai multi nu aveau talent pedagogic, nu inspirau in mod etic invatarea. Era o forma de memorizare continua a continutului, dar nu conta modalitatea invatarii si asumarea practica a unor valori si demersuri. Iar o discutie critica pe texte si surse aproape ca nu exista.

Nici pedagogii, nici clasa politica, dar nici familiile nu au acest tip de educatie. Avem copii ori excesiv cocolositi, ori aproape abandonati scolii. Nu se face o responsabilizare si de aici oamenii nu isi inteleg nici macar libertatea ca o forma de responsabilitate. Iesirea nu se poate face decat cu alt tip de demers pedagogic.

Faptul ca oamenii au putut sa mai plece din tara, la munca sau la scoala, si au vazut alt tip de gandire si de comportament,de relatii interumane a adus schimbari pozitive acolo unde ei s-au intors. Mai ales in zona afacerilor.

Vorbeati despre lipsa criticii paradigmei nationaliste. De ce? Patriotismul nu ne da afara din casa.

Pentru ca asa am invatat la scoala. Este reprodus modul de gandire in care ai fost educat. Si multi istorici romani care au plecat sa studieze in strainatate cand s-au intors nu au mai gasit post, pentru ca gandeau altfel.

Ati scris impreuna cu Mihaela Miroiu o carte care va aparea la sfarsitul acestui an despre Romania moderna. Ce ne veti spune, ca Romania e moderna?

Romania e moderna la nivel de educatie formala pentru ca alfabetizarea e realizata, cat si in privinta tipului de economie. Si modernizarea asta la nivel de baza a fost realizata in perioada comunista. Dar nu e performanta si e la marginea unui standard de calitate.

Nu sunt, de fapt, mai multe Romanii?

Da, sunt mai multe Romanii, pe secvente. Statul e unitar numai in mod formal. Din punctul de vedere al implementarii regulilor si programelor e cat se poate de neegal.

De ce nu performeaza Romania? In engleza se numeste "checks and balances". Romania nu are un sistem in care poti verifica independent din puncte de decizie si administratie ca regulie se aplica cu adevarat. Singura institutie care opereaza diferit e DNA. Ca in rest, nu prea exista o institutie independenta de clasa politica si interesele ei plus serviciile secrete. Asta e realitatea, ne invartim in acelasi cerc vicios.

ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, referitoare la ritmul extraordinar de instalare a fotovoltaicelor și eolienelor, au fost contrazise de președintele ANRE (Autoritatea...
Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
Viitorul sumbru descris de Dan Barna (USR): "În 2025 vor fi din nou măriri de taxe pentru că nu mai au bani"
Dan Barna lansează un atac la actuala guvernare care protejează în opinia sa "sinecurile şi pensiile speciale" pe care PSD şi PNL le plătesc în continuare. Aceste cheltuieli vor duce la...
#Maria Bucur Deckard profesoara Bloomington, #Romania Centenar , #stiri sociale