Romania in UE: Urmeaza batalii la baioneta! Care sunt riscurile reale pentru romanii din Marea Britanie? Interviu

Noi, ca stat, nu am prestat suficient in beneficiul cetateanului din afara granitelor.

Daca romanii nu vin catre ambasade, poate e pentru ca nu au incredere, considera ca nu poti sa faci nimic pentru ei sau ca nu te intereseaza, ca o sa le pui numai piedici, ba o sa-i mai si raportezi in tara la fisc, afirma Oana Popescu, secretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Muncii.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Oana Popescu a aratat ca "avem nevoie sa recuperam urgent dezavantajul pe care il avem, pentru ca nu am fost o prezenta suficient de activa incat sa ne promovam cauzele. (...) Ca sa avem o voce mai puternica trebuie sa iesim din corzi. Nu mai vreau sa aud oficiali ai statului roman care raspund defensiv la intrebari neutre privind romanii din afara granitelor".

Secretarul de stat Oana Popescu a atras atentia ca urmeaza batalii grele post-Brexit pentru apararea libertatilor fundamentele din UE. "Nu beneficiem de un context in care statele mari sa doreasca pastrarea nealterata a acestor drepturi".

De ce era nevoie de un secretar de stat pentru afaceri europene in Ministerul Muncii?

Toata discutia la nivel european va fi pentru ani buni pe zona sociala. Inclusiv cauzele Brexit sunt in zona sociala. Dincolo de suprafata foarte politizata, nemultumirea populatiei fata de UE vine in mare masura din faptul ca cetateanul nu are de la UE atat de multe beneficii pe cat se astepta.

Deja se negociaza post - Brexit, se fac alinieri si pozitionari si in toate aceste negoceri lupta va fi la baioneta. Se va discuta foarte mult despre mobilitate, despre dreptul lucratorilor romani de a munci peste hotare, al tinerilor de a studia, adica unele dintre drepturile fundamentale pentru care noi am intrat in UE, de fapt.

Nu beneficiem de un context in care statele mari sa doreasca pastrarea nealterata a acestor drepturi.

Deci dvs veti fi luptatorul la baioneta din Ministerul Muncii?

Nu doar eu, toate ministerele au inceput sa-si consolideze departamentele de politici europene. Ar fi trebuit sa constientizam inca de la aderare ca politicile europene sunt politici interne, ca nu e o diferenta intre cele doua si ca daca nu reusim sa ne promovam politicile la nivel european s-ar putea sa nu le putem pastra si sa se adopte o pozitie care sa ne fie doar partial favorabila, daca nu defavorabila.

Avem nevoie sa recuperam urgent dezavantajul pe care il avem, pentru ca nu am fost o prezenta suficient de activa incat sa ne promovam cauzele. Nu mai avem timp si pentru ca lupta a inceput deja, iar din 2019 avem presedintia Consiliului UE.

De ce nu am fost o prezenta activa?

Expertiza exista, in zona privata, a romanilor care lucreaza la Bruxelles, in zona universitara, in zona de think-tank-uri si in aparatul de stat, dar s-a imprastiat dupa aderare. Ne-a lipsit imaginea obiectivelor de indeplinit imediat dupa, ca factor coagulant. Este mare nevoie sa aducem inapoi expertiza.

Strict in aparatul de stat nu e atat o problema de expertiza, cat de capacitate. Adica nu doar sa fim bine pregatiti, dar sa si folosim aceasta cunoastere, dimensiune care nu e suficient dezvoltata.

Nu am inteles exact din prima cum sa ne folosim statutul de membru si nu am stiut sa ne promovam oamenii, iar unde ni s-au oferit pozitii inalte nu am stiut sa venim cu greutatea aparatului politic si administrativ din tara sa ii sprijinim pe romanii ajunsi in aceste pozitii. Nu am stiut sa ne raportam la romanii care au ajuns la Bruxelles pe cont propriu, nesustinuti si adesea chiar resimtind lipsa sustinerii.

Avem o problema de administratie publica nereformata care nu ofera suport politicii noastre europene. Tu poti sa ai toata vointa sa promovezi la Bruxelles cauza Romaniei, dar care e ea? Care ne sunt interesele, prioritatile, instrumentele? Asta incercam sa definim acum in timp record.

Ce va propuneti sa faceti in aceste trei luni de mandat?

In primul rand, sa incepem acest exercitiu cu aparatul administrativ de a invata sa promovam la nivel european ce stim noi mai bine sa facem. Demersul se circumscrie celui la nivel guvernamental, vom propune elementele care trebuie sa fie pe agenda Romaniei pana in 2019.

Cand ai presedintia poti sa faci doua lucruri. Intai sa arati unde esti mai bun decat altii, sa-ti scoti in evidenta punctele forte. Si pe zona sociala ne putem gandi, de pilda, la protectia copilului si dezinstitutionalizare, fara a avea pretentia ca am parcurs tot drumul, insa am parcurs cu mult mai mult decat altii. Va aduceti aminte ce era in anii '90. Acum Armenia si Ucraina vor sa invete de la noi cum am facut dezinstitutionalizare.

Apoi e zona de incluziune, pachetul antisaracie poate constitui bazele unui element de agenda.

In al doilea rand, asa cum aderarea la UE a reprezentat o mobilizare fara precedent a efortului social si guvernamental, presedintia din 2019 poate fi o ocazie sa ne mobilizam, sa acceleram reformele pe subiectele puse pe agenda.

Avem probleme similare cu restul UE pe tot ce inseamna, de pilda, segregare de orice tip, neintegrare din orice motive in societate. Daca le ridicam pe agenda putem impartasi experienta, putem arata ca nu avem doar esecuri, dar toate acestea tin de asumare.

De aceea toate ministerele trebuie sa transmita ce cred ele ca Romania trebuie sa puna pe agenda fie pentru a ne lauda, fie pentru a ne da singuri un branci de mobilizare. Dar odata fixate, punctele trebuie urmarite pana in 2019.

Deci un prim obiectiv este sa identificam dosarele, le vom prioritiza, vom defini pozitionarea Romaniei tehnic si politic, care e interesul nostru national. Totodata, as vrea sa elaboram un pachet de bune practici care sa se regaseasca pe o sectiune a site-ului ministerului. As vrea sa avem macar pe zonele prioritare sertarase cu aceste modele de bune practici, atat din zona de stat cat si in societatea civila.

Adica?

Noi nu suntem intr-un mecanism in care sa spunem imediat: pe aceasta chestiune pozitia Romaniei este asta, asta e interesul nostru, iata statisticile, acum trebuie doar sa fundamentam pozitia noastra pe chestiuni punctuale.

In fapt, noi acum sunam sa aflam ce minister se ocupa, unde sunt studiile, nu avem date. De asta ma lovesc de cand am venit la minister, nu suntem obisnuiti sa lucram cu date, uneori nu sunt nici colectate sau sunt gresit prelucrate.

Noi nu plecam in negocierile europene de pe cele mai favorabile pozitii din cauza diferitelor clisee, perceptii gresite. E drept ca in unele chestiuni nici noi nu am performat ideal, dar alte probleme le descopera acum si alte tari UE: de exemplu cat de greu este sa integrezi comunitati care multa vreme au suferit diferite forme de excluziune.

Ca sa avem o voce mai puternica trebuie sa iesim din corzi. Nu mai vreau sa aud oficiali ai statului roman care raspund defensiv la intrebari neutre privind romanii din afara granitelor, in loc sa spuna ca romanii acestia contribuie cu procente bune la cresterea economica din statul gazda, ca multe tari ar avea probleme serioase fara medicii si asistentele din Romania, ca nu Romania e cea in care partide radicale influenteaza decisiv politici guvernamentale, nu cetateni romani se arunca in aer prin piete etc.

Nu toti cetatenii nostri au comportament adecvat, dar nici toti britanicii, de exemplu, nu il au. Daca politica aratatului cu degetul va continua, se distruge ideea europeana. Iar asta ar contraveni grav interesului nostru, legat fundamental de UE din toate punctele devedere.

Trebuie sa invatam sa gandim mult mai politic, sa ne definim clar interesele, ce vrem. Poate fi si un urias beneficiu pentru refoma administratiei publice, pentru ca oricata ar fi vointa politica, daca nu ai un obiectiv - umbrela, care sa catalizeze reforma, lucrurile se intampla in ritmul pe care l-am vazut. Presedintia 2019 poate fi catalizatorul.

Cand am venit in minister am gasit multa lume bine pregatita, cu dorinta de a folosi mai bine cunostintele si care mi-a spus ca are nevoie de linie strategica, de directie, simte nevoia de profesionalizare, de schimb de experienta cu alte state.

Deci pana la sfarsitul anului sper sa avem sertarasele pe domenii, cu date prelucrate accesibil, claritate in privinta dosarelor importante si a interesului Romaniei legat de ele, si demararea unui proces intern de reimprospatare a modului in care cunostinte existente sunt scoase la suprafata si folosite pentru nu mai fi defensivi.

Vorbeati de bataliile la baioneta post-Brexit. Care sunt riscurile reale pentru romanii din Marea Britanie?

Pe termen scurt nu se va intampla nimic dramatic. Sunt convinsa ca fie ca vorbim de UK sau de UE in general, riscul este sa devina mai dificila mobilitatea in interiorul UE, de limitare a oportunitatilor de munca pentru romanii din afara granitelor. Electoratele sunt in procente importante tot mai nationaliste, ceea ce inseamna ca guvernele vor fi in pozitii dificile in plan intern.

Romania trebuie sa apere toate libertatile fundamentele din UE, dar lupta va fi foarte grea pentru ca se vor incerca tot felul de artificii. Noi propunem de acum sa lucram impreuna bilateral si multilateral in UE pe zona de combatere a abuzurilor, de schimb de informatii, astfel incat sa stim daca exista cetateni romani, companii romanesti care nu se incadreaza in limitele legii in alte state.

Nu vrem sa avem cetateni care nu respecta legea in alta tara si colaboram foarte bine cu autoritatile straine. Ambasadele noastre au fost prompte cand s-au semnalat astfel de cazuri, dar semnalarile sunt putine si de multe ori partenerii au recunoscut ca nu au probleme deosebite cu romanii.

Dar invers, s-au inmultit sesizarile venite din partea romanilor privind abuzuri la care sunt supusi mai ales in contextul recrudescentei nationalismului?

Nu stiu sa se fi inmultit. A fost dupa Brexit un puseu de xenofobie, situatia s-a calmat, dar ea poate reaparea din nou. E un val nationalist in Europa si chiar in SUA.

Impreuna cu ambasadele cautam solutii sa functionam mai proactiv in relatia cu comunitatile romanesti. Din cate stiu eu, de fiecare data cand au existat abuzuri semnalate ambasadelor, ele s-au comportat foarte bine. Numai ca nu intotdeauna cetatenii stiu unde pot semnala, cine cu ce ii poate ajuta.

Ambasadele au site-uri, incearca sa fie prezente in social media. Dar este nevoie sa mergem mai mult catre ei, sunt comunitati numeroase, de multe ori raspandite dincolo de zona de imediata actiune a ambasadelor sau a consulatelor.

Trebuie sa ne asiguram ca interventia noastra nu va fi privita, legal, ca o ingerinta in treburile altor state, dar cautam solutii ca institutiile romanesti, inclusiv Ministerul Muncii, sa fie prezente fizic cat mai des acolo, sa se duca sa vorbeasca cu oamenii, nu sa astepte sa vina oamenii la ele. De multe ori cunoasterea comunitatilor tine mai degraba de relatia pe care ambasadorul o dezvolta personal, pentru ca inregistrarea la ambasada nu e obligatorie, din cauza libertatii de miscare.

Lucram la un regulament al retelei de atasati sociali ai ambasadelor care sa fie foarte buni si sa aiba intrumentele necesare, pentru ca problemele cele mai mari ale romanilor din strainatate sunt sociale.

Ezita sa se inregistreze si din cauza neincrederii in statul roman?

In momentul acesta e o piedica fundamentala. Te inregistrezi voluntar daca vezi beneficii pentru tine. Una dintre problemele fundamentale este ca noi, ca stat, nu am prestat suficient in beneficiul cetateanului din afara granitelor.

Nu s-a tinut cont suficient de profilul romanului plecat afara, care are frustrari fata de tara pe care a parasit-o tocmai din cauza ca se simte dezamagit de stat. Cred ca trebuie de fiecare data tinut cont de aceste elemente si mers cu mai multa modestie catre comunitatile de acolo.

Adesea, romanul care a plecat la munca nu a auzit de la statul roman chestiuni relevante pentru el, nu a simtit ca se gandeste cineva la conditiile lui de viata si de munca. Cetateanul de afara are frustrarea ca nu a fost bagat in seama decat atunci cand urma o noua runda de alegeri.

Daca romanii nu vin catre ambasade, poate e pentru ca nu au incredere, considera ca nu poti sa faci nimic pentru ei sau ca nu te intereseaza, ca o sa le pui numai piedici, ba o sa-i mai si raportezi in tara la fisc. Sunt idei preconcepute, dar de inteles: vin dintr-o relatie complicata cu tara pe care pe de-o parte au parasit-o, dar de care, pe de alta parte, inca sunt atasati.

Este nevoie sa te duci la ei, sa te cunoasca, sa le explici, sa fii realist si sa manifesti intelegere fata se problemele lor reale, nu sa vii cu retete prefabricate de acasa, care nu sunt valabile pentru toate comunitatile.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...