Cum ar putea arata Guvernul Grindeanu, daca PSD pastreaza lista lui Shhaideh

Presedintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind desemnarea lui Sorin Grindeanu prim-ministru din partea coalitiei PSD-ALDE, asa ca acesta are la dispozitie cel mult zece zile pentru a prezenta in plenul Parlamentului lista cabinetului sau de ministri si programul de guvernare.

Daca Guvernul isi va pastra actuala forma si nu vor aparea noi ministere sau nu vor disparea altele, iar coalitia PSD-ALDE decide sa mearga inainte cu echipa pregatita pentru Sevil Shhaideh, prima propunere de prim-ministru, care a fost respinsa de presedintele Iohannis, iata cum ar putea sa arate Guvernul Grindeanu:

Ministerul Justitiei ar fi disputat, potrivit surselor politice si analistilor, de Florin Iordache, seful Camerei Deputatilor in vechiul Parlament, si de Robert Cazanciuc, fost ministru al Justitiei in Guvernul Ponta, ambii membri PSD.

Si la Ministerul Economiei este vehiculat un fost ministru al lui Ponta, Mihai Tudose.

Ministru de Interne ar putea deveni vicepresedintele PSD Gabriel Vlase. Vlase a fost considerat unul dintre apropiatii lui Viorel Hrebenciuc, numele sau chiar figurand in dosarul retrocedarilor, unde Hrebenciuc si fiul sau si-au recunoscut vinovatia.

Ministerul Dezvoltarii ar putea ramane in continuare la Vasile Dincu, fostul social-democrat devenit tehnocrat in Guvernul Ciolos. Insa Dincu nu e dat ca sigur pe bursa zvonurilor, "competitorul" sau fiind Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputatilor si fost viceprimar in Buzau.

De Transporturi s-ar putea ocupa Mihai Fifor. Secretar de stat la Interne, el a fost vehiculat in aceste saptamani si ca posibil premier.

Ministerul Educatiei ar urma sa revina ALDE, mai exact lui Sorin Cimpeanu, cel care a mai ocupat aceasta functie si in Guvernul Ponta. Cu toate astea, intr-un interviu recent acordat Ziare.com, Cimpeanu spunea ca, "stiind ce stie acum", i-ar fi frica sa mai preia sefia ministerului.

ALDE ar primi si Ministerul Sanatatii pentru Florian Popa, fostul rector al Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davila" din Bucuresti.

Daca Tariceanu ar urma sa primeasca sefia Senatului in urma intelegerii cu PSD, celalalt presedinte ALDE, Daniel Constantin, ar putea ajunge ministru al Mediului, asta daca nu se va intoarce la portofoliul pe care l-a mai condus, Agricultura. In aceste conditii, Gratiela Gavrilescu, tot de la ALDE, ar putea sa revina in fruntea Mediului, minister pe care l-a mai condus si in guvernarea Ponta.

Ministerul Comunicatiilor ar reveni PSD, mai exact lui Georgian Pop, social-democratul care a fost presedintele comisiei parlamentare de control al SRI.

Cultura insa s-ar intoarce la Daniel Barbu, ALDE, cel care a fost fortat in 2013 sa demisioneze de la conducerea acestui minister, dupa ce a spus ca bugetul alocat prevenirii imbolnavirii cu HIV/SIDA este prea mare si ca s-ar putea face mult mai multe festivaluri Shakespeare cu acesti bani. El a starnit din nou furia opiniei publice de curand cand a spus ca meseria de politician e mai riscanta decat misiunea unui soldat in Afganistan.

Ar mai fi Ministerul Sportului, care ar fi preluat de PSD prin Gabriel Petrea, seful tinerilor social-democrati, considerat un apropiat al Ecaterinei Andronescu.

Cat despre Ministerul pentru Dialog Social si "Ministerul pentru IMM-uri", acestea ar fi adjudecate de ALDE, respectiv de Eugen Nicolicea si Florin Jianu.

Vezi cum s-au desfasurat consultarile de miercuri de la Cotroceni si ce reactii a starnit pe scena politica propunerea lui Liviu Dragnea pentru functia de premier.

Afla mai multe si despre cine e Sevil Shhaideh si ce avere are potentialul viitor premier al Romaniei.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...