Primarul care nu exista in Venetia estului (Opinii)

Cine s-a nimerit vineri seara in Bucuresti cu treaba a avut parte de momente unice in viata. Pe strazi te-ai fi deplasat mai usor cu barca. In pasajul de la Universitate, pluteau barci de hartie.

La metrou, spectacolul era si mai grandios: liniile de tren se transformasera in canale pentru gondole. O Venetie a estului mai adevarata decat romanticul oras al Italiei. Fenomenul nu a fost un cadou oferit bucurestenilor cu vreo ocazie speciala, ci rezultatul a unei ploi de vara de doua trei ceasuri.

Nu s-a rupt cerul - cum ar fi spus batranii - si nici nu s-a inregistrat vreun record in materie de litri de apa pe metru patrat. Pur si simplu a fost o ploaie ceva mai zdravana, care a durat mai mult de 15 minute.

Bucurestiul e insa un oras special. Si daca ar fi picurat, traficul s-ar fi oprit, intersectiile s-ar fi blocat si timpul petrecut in masini s-ar fi dilatat de cateva ori. Nu e usor sa gasesti vinovatii pentru o asemenea constanta a vietii de zi cu zi in Capitala. Pana la urma, nici la nivel national nu stam mai bine.

Lipsa de viziune in constructii, a infrastructurii si a masurilor de prevenire, care toate ar fi trebuit sa fie luate pe durata a zeci si zeci de ani, au condus la adevarate tragedii. Numai inundatiile din 2005 - 2006 au lasat in urma, la nivel national, peste 100 de morti si pabuge de miliarde de euro. In Bucuresti, inca nu s-au inregistrat victime, dar grija cu care parintii isi duceau copiii in brate sau carucioarele cu bebelusi in spate nu e tocmai un semn de bun augur.

S-a discutat din plin in ultimii ani despre motivele si cauzele care au provocat acele tragedii. Au fost identificate corect si solutiile. In primul rand o strategie de durata, pe termen lung care sa includa in primul rand constructia sau refacerea infrastructurii. Apoi, avizele de constructii, planurile urbanistice si reteaua de canalizare. Un milion de lucruri de facut, unele costisitoare, altele care necesita doar rigurozitate. Ambele lucruri fiind din pacate total necaracteristice administratiei noastre, fie ea centrala sau locala.

In Bucuresti, desi pana acum efectele ploilor nu au fost la fel de dramatice, exista toate premisele pentru o tragedie dupa care va fi prea tarziu orice discutie. Micile rafale de apa cazute in ultimele zile si inundarea Capitalei aproape in mod instant ne arata cat de depasita este infrastructura de canalizare a orasului. Probabil provenind de undeva din anii '50 - '60, cand inca se mai luau in calcul si astfel de "detalii", ea a ajuns astazi sa fie data peste cap de cea mai usoara cadere de apa.

Si asa ajungem la primarul Bucurestiul. Si nu neaparat doar la Oprescu, desi, fiind in functie, ar fi trebuit sa stie cel mai bine si marile probleme si posibilele solutii. Sa ne gandim la principalii candidati care se bat pentru fotoliul de primar in Capitala. L-ati auzit macar pe unul singur sa fie ingrijorat de aceasta problema? Eu nu am citit in programul niciunuia macar o singura referire despre problema canalizarii sau a infrastructurii in general. Toate promisiunile lor vizeaza, desigur, problemele cotidiene ale bucurestenilor.

Este insa deranjant faptul ca nici macar un singur candidat nu este preocupat de o gandire pe termen lung a dezvoltarii orasului, ci toti se bat in rezolvarea problemelor care dau bataie de cap la tot pasul. Cainii comunitari, parcari, siguranta cetateanului, curatenia sau autostrazi zburatoare. Daca Oprescu inca se dueleaza cu planurile predecesorilor si insista sa ramana in istorie drept primarul fara nicio realizare proprie, ci doar autorul celor mai marunte si mai triste recorduri cu Mosi Craciuni si carnati de kilometri, Silviu Prigoana e prea aplicat spre singurul lucru pe care il stapaneste bine: deratizare si alungarea mizeriei de pe strazi.

Trebuie sa fie trist pentru fiecare locuitor al acestui oras sa nu aiba nici macar de unde alege. Cat despre revelatia unei parti a societatii civile, despre Nicusor Dan, nu pot sa spun inca nimic din moment ce singurele accente pe care le pune in programul sau sunt independenta sa si modalitatile prin care vrea sa atraga si mai multi bani la buget. Ca si cum asta i-ar lipsi unui oras si asa destul de bogat in comparatie cu restul tarii, si nu o strategie pe termen lung de refacere si dezvoltare a infrastructurii.

Desigur, cuvantul asta "infrastructura" e tocit si total neatractiv pentru o campanie electorala. Insa ar trebui sa fie prioritatea zero a fiecarei administratii. Locale sau centrale. Pentru ca este atat de veche, de depasita si de inexistenta, incat orice furie a naturii risca sa ne trimita in urma cu 50 sau 100 de ani. La nivelul la care a si ramas buna parte din ceea ce s-a construit pe aici.

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...