Fuia, despre pericolele de pe rafturi, produsele bio si banii UE - Interviu (I)

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Stelian Fuia, a declarat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca in Romania exista numeroase produse alimentare ale caror etichete induc in eroare consumatorii si ca institutia pe care o conduce va infiinta un Registru al Industriilor Alimentare, pentru ca oamenii sa stie ce consuma.

Tot referitor la siguranta alimentelor, Fuia a negat ca puii comercializati in Romania ar fi crescuti cu hormoni de crestere, insa a precizat ca sunt suspiciuni in legatura cu fructe si legume din Turcia, dupa ce in Bulgaria s-au gasit transporturi in care acestea aveau reziduuri peste limita admisa.

Ministrul a vorbit si despre subventiile europene pentru fermieri, considerand ca cei din Romania sunt dezavantajati puternic, comparativ cu omologii lor din Occident, care primesc mult mai multi bani si beneficiaza in competitia pe piata libera.

Referindu-se la proiectul MADR de infiintare a unor forme de asociere agricole, "cooperative", Fuia spune ca acest brand are o conotatie negativa, insa ca fermierii vor trebui convinsi de efectele benefice ale acestora.

"Provocarea Romaniei este cresterea capacitatii sale de a profita de cererea mare anticipata de produse ecologice", s-a mai aratat de parere Fuia, in acelasi interviu.

Citeste mai jos prima parte a interviului acordat Ziare.com de ministrul Agriculturii, Stelian Fuia:

Domnule ministru, in ultimul timp, ati facut o serie de declaratii care au facut valva, despre laptele din magazine care e in mare parte lapte praf, despre parizerul din care curge apa si asa mai departe. Intrebarea e - sunt mult produse care nu se ridica la standarde sau nu sunt asa cum ar trebui sa fie?

Ca sa fie foarte clar de unde si cum a pornit aceasta declaratie trebuie facute cateva precizari.

Unu - declaratia mea a fost facuta in contextul inaugurarii Institutului de Bioresurse Alimentare, iar langa declaratia mea a existat si un punct de vedere al directoarei institutului care sesiza compozitia produselor lactate, existenta colagenului din sorici de porc in smantana in conditiile in care pe eticheta nu scrie cu ce este inlocuita grasimea.

In al doilea rand - s-a creat o discutie haotica in care unii strigau mai tare decat altii din dorinta ca nimeni sa nu mai inteleaga nimic.

Trei - eu ca ministru am o dubla obligatie: sa dau mesaje publice, dar sa si iau masuri concrete. Iar masura concreta pe care o va lua MADR este infiintarea Registrului Industriilor Alimentare, o institutie care sa urmareasca calitatea produselor alimentare, pentru ca la noi multe produse alimentare trebuie verificate, sa respecte standarde de calitate.

Etichetele din comertul de la noi spun mai mult ce vor etichetele, decat ce are nevoie consumatorul sa stie - si asta este o tehnica nu ieri, de azi - sper sa nu aud niste sfinti revoltati si pe tema asta.

Aduc in plus, doua elemente: legea nu interzice adaugarea de lapte praf si se practica si mai ales in perioada de iarna si primavara, cand productia de lapte este mai scazuta. Insa existenta laptelui praf ar trebui sa se regaseasca pe eticheta.

Acestea au fost datele declaratiei mele, pe care am tot repetat-o zilele astea si pe care voi continua sa o repet. Ministrul Agriculturii a fost atacat zilele astea din multe directii, insa eu am rabdare si am responsabilitatea declaratiilor mele: cred ca adevarul iese la iveala ca untdelemnul.

Avem actul normativ referitor la RIA pe care l-am adus deja la cunostinta guvernului si pentru care am obtinut sustinerea premierului.

Vreau sa promovez cat mai repede acest proiect pentru a reintroduce certificarea retetelor de productie astfel ca atunci cand se face un control, la producator sau la magazin, sa se poata compara analizele cu o referinta.

De ce? Pentru ca acum MADR daca vine si spune ca din parizer curge apa sau crenvustii au prea mult sorici, producatorul spune ca asa-i reteta lui. Repet un element important: eticheta trebuie sa lamureasca, nu sa incurce consumatorul.

In cat timp va fi promovat?

Incepem saptamana asta dezbaterile cu ONG-urile consumatorilor, o sa avem o dezbatere si cu industria alimentara, dupa care o sa o promovam in Guvern.

Ce produse cu probleme mai stiti?

Dezbaterile sunt ample si sunt de zi de zi, nu are rost sa spun eu acum ca nu-stiu-ce produs are probleme, dar incercam sa stabilim acest sistem standardizat de control al calitatii produselor alimentare.

Un al produs despre care s-a vorbit ca ar pune pericole e carnea puilor cu hormoni. Exista o problema a puilor crescuti cu hormoni?

Hormonii de crestere sunt interzisi in Romania, ca si la nivelul Uniunii Europene. Au fost perioade, acum 10-15 ani cand erau permisi in general in agricultura, insa astazi sunt interzisi, ca si antibioticele, care sunt folosite doar in caz extrem, cand apare o maladie.

Cu alte cuvinte, puii din Romania sunt siguri din punctul asta de vedere?

Da. Hormonii nu sunt aprobati nici in Uniunea Europeana, nici in Romania.

Dar fructele din Romania sunt sigure, din punctul de vedere, al substantelor cu care se trateaza?

Atat timp cat substantele cu care se trateaza sunt inregistrate in Romania, ele sunt sigure, daca sunt folosite intr-un mod corespunzator. Fructele si legumele din Romania sunt sigure.

Exista o dezbatere despre legumele si fructele de import, indeosebi din zona Turciei.

Ar putea anumite probleme unele fructe si legume din Turcia?

Din discutiile cu ministrul bulgar, anumite transporturi care vin din Turcia sunt intoarse, bulgarii fac controlul la granitele Uniunii Europene. Sunt intoarse pentru ca se constata ca sunt reziduuri peste limitele acceptate.

Se va rezolva situatia dupa intrarea in functiune a Registrului Industriilor Alimentare?

Nu, acolo vorbim despre produsele alimentare procesate, nu despre fructe si legume proaspete. Pentru cele care intra in Uniunea Europeana, tarile care au granita externa, cum e Bulgaria cu Turcia, fac controale pentru produsele care intra.

In ultimul timp, pe rafturile marilor magazine au aparut produse cu eticheta "ecologic". Cand scrie "ecologic", pot sa am incredere ca este ecologic?

Exista un sistem foarte clar de certificare a produselor ecologice si de verificare a lor si, in mod sigur, marile magazine nu stiu sa faca rabat de la aceste norme.

Ramanand la produsele ecologice, cum sta agricultura ecologica din Romania?

Produsele bio au fost mult timp considerate produse de nisa, pentru un segment de consumatori mai "sofisticati". La ora actuala, produsele bio au iesit din segmentul de nisa si sunt produse de larg consum.

La nivelul Romaniei, suprafata pe care se cultiva productie agricola bio este in dezvoltare.

Am sa revin sa amintesc ca Romania, la anul, are o sansa extraordinara de a-si promova productia bio la Targul de la Nurnberg, din Germania, cel mai mare targ de produse bio din lume.

Ar putea deveni agricultura bio un segment extrem de important din total?

Agricultura ecologica din Romania si-a triplat, in 2011, numarul operatorilor activi din sistem. Majoritatea sunt insa fermieri mici, de subzistenta, care detin suprafete de teren de trei, pana la 20 hectare sau agricultori cu 3-5 vaci, 50-100 de oi sau cu 10 stupi.

Aceasta este o baza pentru dezvoltarea unei productii ecologice insa si aici este nevoie de organizare - si exemplul cel mai bun de organizare este la. sectorul apicol: 1. este domeniul cel mai organizat si cel mai asociat 2. este sectorul care a atras cele mai multe fonduri europene.

Provocarea Romaniei este cresterea capacitatii sale de a profita de cererea mare anticipata de produse ecologice, chiar daca in acest moment, Romania este exportator exclusiv de materii prime si produse cu un grad slab de procesare.

Produsele ecologice merg bine la export - mierea poate produce bani multi pe pietele asiatice. Se obtin anual peste 20 mii tone de miere. Productia de miere e din ce in ce mai mare, de la an la an. In 2008 avea 20.037 tone miere, iar anul trecut productia a ajuns la 26 mii tone miere.

Anul trecut am exportat aproape zece mii de tone miere, in 2010 peste 11 mii tone.

Trecand la alt subiect, spuneati dvs, ca "Ceausescu nu a fost tampit" in privinta CAP-urilor. Ce vizati in domeniul asta, la ce vreti sa ajungeti?

Ideea de cooperativa nu e noua, ea se practica de zeci de ani cu succes in Vestul Romaniei. In Romania, cooperativa, asa cum a fost perceputa si impusa romanilor, intr-un mod gresit, nu a fost creatia comunistilor. Primul sistem cooperatist a fost gandit de Maniu.

Sistemul cooperatist, de asociere, poate functiona pe mai multe planuri. Poate functiona de la asocierea pentru a-ti cumpara utilaje - pentru micii fermieri - de la a lucra terenul impreuna, ceea ce ar fi si cel mai bine, de la a se aproviziona cu input-uri impreuna, pot face investitii comune pentru dezvoltare, pentru stocare de productie, isi pot vinde marfa impreuna. Sunt multe planuri pe care se poate actiona. Bineinteles ca ar putea exista un sistem cooperatist care sa le inglobeze pe toate, cooperativa poate actiona la multe niveluri ale lantului de productie.

Aveti si un obiectiv in dezvoltarea cooperativelor?

Noi avem astazi aproximativ 1 milion de fermieri care lucreaza sub 10 hectare. Asta e targetul spre care ne indreptam pentru a promova acest sistem de asociere - micii si foarte micii fermieri.

Aici vorbim de zone - daca luam o zona in sudul tarii, sunt mai putini fermieri mici, daca luam alta zona, sunt mai multi. Gradul de faramitare e diferit, in functie de zona geografica. Noi incercam sa cream cadrul si depinde de zona, ce corespunde zonei respective. Poate intr-o zona legumicola cu mici fermieri asocierea intr-o cooperativa inseamna asocierea in partea de stocare, de desfacere, nu de productie. Intr-o zona mai de ses, de productie agricola, probabil cooperativa inseamna asocierea incepand cu investitia in utilaje, aprovizionarea cu inputuri, dar si partea de desfacere. Nu exista un singur tip de asociere.

Deci ar fi bine ca acesti 1 milion sa fie toti intr-o forma sau alta de asociere?

Da. Fiecaruia ii corespunde un anumit numar de cooperativa.

Cand estimati ca am putea avea si primele rezultate?

Sper sa incepem din vara aceste proiecte-pilot, pentru ca e vorba si de partea financiara. Daca incepem din vara in cateva judete, speram sa putem in cursul anului viitor sa aducem oameni in aceste cooperative pilot. E un proces de lunga durata, sa nu ne inchipuim ca intr-un an de zile sau in doi ani 1 milion de fermieri vor fi in sisteme cooperatiste.

Avem si probleme de mentalitate aici - daca nu renuntam la aceste tare istorice, o sa ne luptam foarte mult cu probleme de mentalitate.

Cu alte cuvinte, credeti ca CAP-urile, pentru multi, au o conotatie negativa, din cauza perioadei comuniste?

Brandul este negativ la ora actuala.

Trecand la alte probleme, cum stam la absorbtia de fonduri europene pe agricultura?

Avem un target de 2,4-2-6 miliarde de euro, acum suntem la 1,3 miliarde de euro absorbiti.

Sa inteleg ca nu veti avea probleme sa va atingeti tinta?

Nu cred ca Romania va avea probleme de absorbtie, de dezangajare pe agricultura pana in 2015.

In perioada asta se negociaza si bugetul UE pentru 2014-2020 - care sunt obiectivele MADR?

Sunt 2 planuri de negocieri - un plan este tehnic, pe principii si in cadrul fiecarui comisariat se discuta - vorbim si de Agricultura, si de Pescuit, lucram cu 2 comisari, pe principii, despre viitoarea Politica Agricola Comuna sau viitorul Program de Pescuit si exista o discutie la nivelul Comisiei si ministrilor de Finante asupra bugetului.

Interesul va fi urmatorul - Politica Agricola Comuna sa ramana bazata pe 2 piloni - pilonul 1 - subventii, pilonul 2 - dezvoltare rurala, Romania are nevoie in continuare de investitii in planul rural.

Pe pilonul 1, Romania sustine foarte clar conditii egale de plata cu tarile vechi ale Uniunii Europene, astazi decalajul intre fermierul roman si fermierul din Olanda e major - fermierul roman primeste 100 de euro subventie pe hectar, fermierul olandez primeste pana la 450 pe hectar. Atunci e clar ca, desi activam pe o singura piata europeana, producatorii roman nu sunt pe acelasi nivel din punctul de vedere al concurentei cu cei olandezi.

Deci sunt dezavantajati in primul rand din cauza subventiilor prea mici?

Sunt clar dezvantajati de subventiile primite, insa acest plafon de subventii a fost negociat pana in 2004 si suntem intr-un cadru negociat din care nu putem iesi. Ce facem la ora actuala e sa compensam pana la un anumit nivel din bugetul national, dar, oricum, nu avem nici dreptul negociat sa compensam pana la nivelul unor tari vestice.

Vorbind tot de subventii, Romania sustine un program special de suventii mai mari pentru tinerii fermieri si o simplificare a platilor. Comisia a venit cu o propunere de simplificare si opinia majoritara din Consiliul de Ministri din martie a fost ca propunerile de simplificare ii transforma pe fermieri in administratori si asta nu inseamna simplificare. Recomandarea a fost sa se regandeasca aceste propuneri.

Un lucru important - Romania nu e de acord cu propunerea de plafonare a subventiei la nivel de ferma, Comisia propune o plafonare la nivelul a 250-300 de mii pe ferma.

Mergand la pilonul 2, dezvoltare rurala, Romania a avut o alocare substantiala in perioada 2007-2009, o cheie de alocare bugetara de 9,2-9,3% din totalul la nivel european si Romania spune ca si in viitoarea politica trebuie sa avem aceeasi cheie de alocare.

Sa inteleg ca Romania, fiind acum parte a UE si avand alt statut, ar trebui sa-si propuna sa obtina subventii substantial marite pentru fermieri?

Ar trebui sa discutam despre "fermierul european", sa nu mai vorbim despre fermierul roman, olandez, francez. Astazi, cand vorbim de Politica Agricola Comuna, exista politica integrata, reglementata. E ca si cum am da o subventie mai mare in Calarasi si mai mica in Giurgiu.

Din punctul de vedere al Politicii Agricole Comune, situatia e urmatoarea - "judetul Romania in tara Europa".

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...