Ziare.com

Stelian Fuia: Un sector din agricultura, in moarte clinica - Amenintarea de langa Marea Neagra Interviu

de Constantin Pescaru
Miercuri, 05 Februarie 2014, ora 07:12

   

Stelian Fuia: Un sector din agricultura, in moarte clinica - Amenintarea de langa Marea Neagra Interviu
Romania trebuie sa profite de uriasul avantaj pe care il ofera agricultura si sa investeasca mult mai mult in cercetare in acest domeniu, mai ales in conditiile in care Ucraina reprezinta un concurent serios in regiune, considera Stelian Fuia, presedintele Partidului Miscarea Agricultorilor din Romania.

El a investit in ultimii 10 ani in cercetarea genetica din domeniul agricol de la compania Procera Agrochemicals, unde se desfasoara programe de creare a unor hibrizi de porumb si floarea-soarelui.

Stelian Fuia a mentionat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca acest domeniu se afla in moarte clinica in Romania si ca ar fi nevoie de investitii in valoare de 200 milioane de euro pentru ca anumite sectoare ale cercetarii agricole sa fie reinviate.

Mai mult, el a aratat ca statul mai are de facut multe pentru fermieri. Daca Romania isi doreste sa devina extrem de competitiva la nivel european, atunci subventiile trebuie marite pentru a ajunge la nivelul celor stabilite de statele din vestul continentului, sustine Stelian Fuia.

Cardul de masa Up Dejun este versiunea moderna si simplificata a tichetului de masa. Ai 0 lei costuri la emiterea cardurilor si economisesti pana la 37% fata de o crestere salariala in bani. Afla mai multe AICI!

Ati decis sa investiti in cercetare genetica in domeniul agricol. Cand v-ati hotarat sa mergeti pe acest drum si care au fost motivele?

Am inceput in urma cu 10 ani de zile, insa noi spunem ca avem deja 20 de ani de cercetare, pentru ca in fiecare iarna ne mutam cu programul in Chile si astfel am castigat doi ani intr-un an in ceea ce priveste cercetarile.

Am facut aceasta investitie cu credinta ca nicio societate nu poate evolua fara cercetare si educatie, luand in considerare experienta mea corporatista, unde am vazut ca un produs este preluat din cercetare si dus pana pe piata, dar si cu credinta ca in Romania, pe langa marile corporatii, este loc si pentru o companie romaneasca in domeniu.



In ce stadiu apreciati ca se afla cercetarea genetica agricola din Romania, per ansamblu?

In primul rand, tara noastra a avut o cercetare agricola extraordinara si avem un istoric bogat. Vreau sa mentionez ca primii hibrizi de floarea-soarelui au fost creati la noi. Astazi, imi pare rau sa spun, dar se afla intr-o stare deplorabila, este intr-un fel de moarte clinica, din cauza subfinantarii acute din ultimii 20 de ani. 99,9% apartine statului, iar avand in vedere ca nu au fost alocati bani pe proiecte prioritare de cercetare, ele s-au autofinantat si au facut ce se mai putea face. Insa in prezent, cercetarea romaneasca este cu mult in urma fata de ceea ce se intampla in marile corporatii din lume.



Ce s-a schimbat, concret, in ultimii 20 de ani de s-a ajuns la aceasta situatie?

Sunt doua elemente, iar elementul principal a fost partea financiara. In momentul in care nu s-au mai alocat fonduri suficiente pentru cercetare, e normal ca ea a ramas in urma fata de cea desfasurata pe plan mondial. Pe de alta parte, trebuia sa intre intr-un program de restructurare, astfel incat sa se aloce si sa se investeasca in niste programe nationale prioritare, fie ca vorbim de cultura porumbului, fie ca vorbim de cultura de floarea-soarelui. Ori, este dureros astazi ca pe piata romaneasca hibrziii autohtoni sa mai reprezinte doar 5-7%.



Ce pot face pentru a schimba situatia, atat autoritatile, cat si fermierii?

E nevoie de o restructurare a cercetarii agricole ca sa mearga inainte, trebuie prioritizate programele si alese un numar de 5-7 programe aplicabile economic in care sa se investeasca. Trebuie sa scoatem un produs viabil pe piata si nu sa facem cercetare doar pentru a incasa banii. Daca statul vrea sa aiba la indemana o cercetare publica, de stat, atunci sa o finanteze, iar in caz contrar, ea trebuie privatizata. Altfel, in urmatorii 5-6 ani vom vedea ca nu mai avem cercetare agricola in Romania.



Care este valoarea investitiilor necesare pentru ca cercetarea agricola sa nu dispara in urmatorii 5-6 ani?

E nevoie de sute de milioane de euro, dar probabil ca un buget de 200 milioane ar fi suficient in prima faza pentru a revitaliza unele sectoare. Noi mai avem o problema, anume ca facem lucurile invers. La nivel european s-a inteles ca cercetarea agricola cere timp si ca nu produce imediat rezultate. In noul pachet financiar 2014-2020, bugetul agriculturii a fost luat din cel mare si dus la Comisariatul pe Agricultura.

Insa la noi s-a facut exact invers. Noi am luat bugetul pentru cercetare, l-am dus la ANCS (Autoritatea Nationala a Cercetarii Stiintifice - n.red.), iar la competitii, pe masa se pun proiecte dn diverse domenii si foarte greu este selectat un proiect din domeniul cercetarii agricole.



In acest context, unde se plaseaza Procera? Ce programe are in derulare aceasta companie?

Am incercat de la inceput sa ne prioritizam investitiile, care au fost reduse si din resurse proprii, pe doua programe principale, in creatia de hibrizi de porumb si foarea-soarelui, in scopul de a crea produsi cu aplicabilitate, care sa raspunda unor cerinte ale fermierilor.

Produsele noastre sunt vandute nu numai catre fermierii din Romania, semintele se vand in Spania, Croatia, Slovenia, dar si in Ucraina. Daca incerci sa prioritizezi investitiile, atunci vei descoperi ca ai o piata uriasa in Romania si in jurul tarii, insa daca faci cercetare doar ca sa-ti iei salariile, atunci normal ca o sa plangi in permanenta dupa bani.



Puteti sa ne spuneti in ce constau mai exact programele pe care le desfasurati?

Legat de floarea-soarelui, noi am venit pe piata cu hibrizi rezistenti la ierbicide, dar care nu sunt modificati genetic. Noi am inteles dezbaterea pe modificarea genetica si e clar ca exista o reticenta fata de ele si probabil nu vom vedea foarte curand astfel de produse cultivate la noi si in restul Europei, desi la ora actuala noi le consumam. Noi ne-am orientat sa gasim solutii pe care natura le ofera.

Pe partea de porumb am reusit sa selectam o linie de hibrizi rezistenti la ierbicide, obtinuti tot pe cale naturala, pe care speram sa o promovam incepand cu anul acesta pe piata.

Am vrut sa optimizam procesele de ameliorare (creatie - n.red.) si am dezvoltat un proiect de haploidie si niste inductori de haploidie, care ne ajuta sa reducem timpul de obtinere a hibrizilor de porumb si cheltuielile alocate muncii cu aproximativ 80%.



Ne puteti da un exemplu concret legat de beneficiile financiare si referitoare la productivitate pe care le obtine un fermier din semintele hibride?

Astazi, pretul semintei de porumb varieaza intre 350 de lei pe hectar pana la 600 de lei pe hectar, iar noi ne aflam in partea inferioara. Agricultura a fost profitabila in ultimii ani, avand in vedere ca a dus PIB-ul tarii pe plus.



Cati oameni sunt implicati in aceste proiecte?

In echipa de cercetare lucreaza aproximativ 30 de oameni, din care 8 sunt specialisti. Este o echipa tanara, in care eu am varsta cea mai inaintata. Multi au invatat ce inseamna munca de cercetare. Suntem in plina dezvoltare. In sezon, vara, ajungem si la 100 de angajati.



Cum arata agricultura din Chile, tara in care mergeti sa ameliorati generatii de plante?

Noi in fiecare an mergem in Chile, care este o tara ce ofera posibilitatea de a face o "generatie de iarna" si astfel de a accelera procesul de obtinere de hibrizi noi. E o tara interesanta, cu potential agricol si care isi pune in valoare resursele. Si la noi gasim fructe de acolo.



Ati enumerat deja cateva tari unde exportati, insa aveti statistici referitoare la volumul de vanzari?

Noi avem o cifra de afaceri anuala de 10-13 milioane de euro. Insa noi avem seminte pe piata doar de doi ani de zile, pentru ca cercetarea reprezinta o investitie pe termen lung.



Sa vorbim putin si despre omologare. Ce conditii trebuie sa indeplineasca semintele si care sunt etapele?

In fiecare an cream mii de hibrizi de porumb, de exemplu. Apoi se testeaza timp de un an de zile in campurile noastre, iar din 5.000 raman 50. Apoi, dupa inca un an de teste, raman 3-5, care merg in reteaua oficiala de testare, unde stau 3 ani de zile. Ulterior, 1-2 hibrizi sunt inregistrati si comercializati.



Aveti colaborari si cu alte companii sau cu universitati, institute?

Pe partea de cercetare, inductorii stau la baza programului de amerliorare in peste 10 companii din Argentina, Brazilia, Franta, Japonia si SUA. Pe partea comerciala, dezvoltarea se face prin parteneriate, asa ca am ajuns pe piete din Germania, Austria si Ucraina, dar licentiam si materialele obtinute unor companii straine.



Care sunt beneficiile hibrizilor?

Pentru fermier conteaza productia si asta este telul ameliorarii. Inductorii de floarea-soarelui sunt foarte performanti, iar cei de porumb sunt in linie cu ceea ce exista pe piata. Incercam sa gasim si hibrizi specializati, care sunt foarte bine primiti in industria de morarit, dar si pentru zootehnie, bogate in proteine. Mai sunt si cele rezistente la ierbicide, astfel ca vrem sa cream produse care sa rezolve si unele probleme de care se lovesc fermierii.



Cam cat ar castiga un fermier care foloseste aceste seminte?

Un sac de seminte este egal cu un hectar semanat. Insa pretul terenurilor depinde de foarte multi factori si variaza de la an la an. Nu mai suntem o tara izolata, pentru ca pretul pe burse al produselor e similar cu cel din Germania. Mai mult, noi avem un concurent important la Marea Neagra, anume Ucraina, care are o agricultura foarte performanta. Mai mult, exista o mare volatitlitate pe piata pentru veniturile fermierilor.



Ne puteti da mai multe detalii despre hapolidie?

Inductorul de haploidie este tot un porumb, dar care functioneaza ca un soft de calculator, in sensul in care optimizeaza procesul de ameliorare si il scurteaza. Daca in mod normal, la 10 generatii se obtine un hibrid de porumb, cu ajutorul lui, durata se reduce la jumatate.



Exista o piata pentru cercetare in Romania?

Da, este o piata foarte mare si Romania ar trebui sa fie interesata ca stat de acest domeniu, pentru a nu ramane la mana unor corporatii, avand in vedere ca noi capitalizam alte state, deoarece ele exporta profitul obtinut in Romania. Trebuie alocati mai multi bani si mai multa atentie cercetarii in general si al agriculturii in particular, mai ales ca vorbim de cateva milioane de euro in acest domeniu, pe care ii vom primi in urmatorul exercitiu financiar al UE.



Deci avem de unde sa luam capital...

Vor exista bani, insa noi trebuie sa stim exact ce vrem sa facem, pentru ca trebuie sa existe prioritati clare.



Ce mai e de facut pentru agricultura din Romania, in general?

Agricultura a tinut economia si PIB-ul si are potential deosebit de crestere. Am ajuns la un nivel relativ bun de productie, am avut chiar 20 de milioane de tone de cereale, insa o mare parte exportam, ceea ce e bine pentru balanta comerciala, insa noi exportam materie prima si importam produse finale.

Dar acest lucru ne face foarte sensibili la piata globala, pentru ca ne aflam in competitie cu tari din jurul nostru. Trebuie sa integram productia agricola si sa vindem produse cu valoare adaugata. Economia poate beneficia dupa urma unei gandiri strategice in ceea ce priveste agricultura. Acest domeniu poate aduce mari castiguri, daca facem din agricultura o industrie.



Pe scurt, ce mai are de facut statul in urmatorii cinci ani pentru fermierii romani?

Mai are de facut foarte multe, trebuie sa intervina pentru a prioritiza alocarile bugetare pentru sectoarele agricole. Statil roman trebuie sa se zbata mai mult pentru fermierii romani, mai ales in ceea ce priveste subventiile. Ele vor ajunge in urmatorii sapte ani pana la 200 de euro/ha, insa la cei din vest, acestea sunt duble. Vand in vedere ca e o singura piata, ar trebui sa avem si o politica unitara.


Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3064 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Individul este, in cel mai fericit caz, un escroc!

A pretinde 200 de milioane de euro pentru "relansarea cercetarii agricole" este o ineptzie, un nonsens, daca se au in vedere pretzurile de vanzare ale produselor agricole!
Individul face parte din gaska in care s-a pripasit si infractorul prezidentzial Radulescu, cel cu afacerea de la Nana, de care, de altfel, nu este strain nici acest Fuia!

 

@D ILIU-individul este...

E sarac si cinstit,dar baniivrea sa-i investeasca intr-un
avocat care sa-l apere la DNA.Te pomenesti ca aflam ca pamantul ala de la Nana se numara printre bunurile aflate in patrimoniul statului.E oranjata tare beleaua domnului Fuia,mai ales ca nici Ani nu l-a prea iubit in 2008.Sau te pomenesti ca i le-a cedat din ale 50 de ha pe care le detinea,conform declaratiei de avere din 2005.Cate coincidente domnule?

CAPRA vecinului

Stii tu mare cultivator de flatulenta calului ! Omu" poate si vrea sa faca ceva.Este normal sa-i dai in cap si sa-l contesti altfel nu te-ai numi d iliu.Sa traiti mai bine !

 

Salutare, va propun o oportunitate:

Euro Best Team organizeaza cursuri de Managementul Fermei si Management in Agroturism care se desfasoara in perioada 17 – 28 martie 2014, la sediul EBT din Bucuresti.

Cursul Managementul Fermei se desfasoara in perioada 17 – 21 martie 2014 si are ca obiectiv instruirea participantilor pentru deprinderea abilitatilor de infiintare, organizare, administrare si gestiune a unei unitati agricole de tip ferma. In cadrul cursului participantii invata sa elaboreze un plan de afaceri in domeniul agricol, un buget pentru nevoile fermei si cum sa obtina finantarile necesare pentru infiintarea unei ferme sau pentru dezvoltarea activitatii déjà existente.

Cursul Management in Agroturism se desfasoara in perioada 24 -28 martie 2014 si ofera un program complex de pregatire si dezvoltare de abilitati de management si coordonare a unei unitati de agroturism. In cadrul cursului, participantii invata pasii care trebuie urmati pentru infiintarea unei unitati agroturistice, cadrul legal, cum sa intreprinda o serie de activitati si servicii, amenajari ale fermei, pentru a atrage turistii in zona lor si astfel, sa genereze venituri suplimentare pentru afacerile lor. Participantii invata sa elaboreze strategii de dezvoltare si lansare pe piata concurentiala, strategii de marketing, aspecte culturale si traditionale, precum si oportunitati de dezvoltare si investitii prin proiecte finantate din bugetul de stat si al Uniunii Europene.

Cursurile au o durata de cate 5 zile, a cate 6 ore pe zi si se desfasoara la sediul EBT din str. Lt. Stefan Marinescu, nr.9, sector 6, Bucuresti.

Pentru detalii vizitati siteul: http://www.eurobestteam.ro
Madalina Nedelcu – 0726.615.538 – Director Formare

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor