Multi soferi cu experienta trag tare pe autostrada incurajandu-se unii pe altii sau luandu-se la intrecere si gandindu-se ca lor nu li se poate intampla nimic pentru ca au masini puternice, cu care pot frana rapid. Ai calculat vreodata cat timp castigi daca mergi mai repede, dar si cat de mult creste riscul sa iti pierzi viata pentru ca nu poti frana din cauza vitezei?
Ultimele saptamani au fost marcate de mai multe accidente deosebit de grave, soldate cu zeci de morti si raniti.
Ceata, poleiul, viteza prea mare, neatentia, nesabuinta au facut victime.
Soferii ramasi in viata dau vina pe oricine altcineva, de la drumari pana la meteorologi, dar nu pe ei insisi. Si totusi, ei sunt cei care tin volanul in mana si iau decizii, cum ar fi, de exemplu, viteza cu care merg.
Politia Rutiera le-a pus la dispozitie un tabel orientativ cu date statistice, de care orice purtator de permis auto ar trebui sa tina cont:
Sa luam un exemplu. Vrei sa mergi de la Bucuresti la Pitesti pe A1, asa ca ai de parcurs 118 km.
Cu o viteza de 90 km/h, ajungi in 79 de minute, iar daca franezi, te opresti in 86 de metri.
Daca mergi cu 100 km/h, castigi doar 8 minute, in schimb distanta pe care o parcurgi pana te opresti in caz de pericol creste cu 20 de metri.
Iar daca mergi cu 140 de km/h, castigi 28 de minute, insa distanta totala de oprire creste cu 100 de metri, adica mai mult decat dublu. Te-ai gandit cate ti se pot intampla in acei 100 de metri?
"Avem niste tabele, dar sa stiti ca lucrurile sunt mult mai complicate", ne-a declarat celebrul campion de raliuri si pilot profesionist Titi Aur, invitat sa le explice soferilor riscurile la care se supun cand maresc viteza cu care circula.
Distanta tehnica, timpul de percepere, timpul de reactie, oprirea efectiva
"Un sofer necunoscator se uita in cartea tehnica a masinii si vede ca acolo scrie ca masina lui (BMW, Mercedes, Audi, Toyota etc.) opreste, sa zicem, in 30 de metri la o viteza de 100 km/h, si atunci se gandeste: 'Nu mi se poate intampla nimic, pentru ca in 30 de metri am oprit'. Nu e adevarat. Opresti in 80 de metri, pentru ca mai ai inca 50 m de reactie.
A prezenta un tabel si a spune o masina care circula cu atatia km opreste in atatia metri este o informatie care, sa spun asa, pacaleste cumparatorul sau utilizatorul masinii. In practica spatiul de franare este mult mai mare", ne-a explicat Titi Aur.
Sigur, exista o distanta de oprire "pur tehnica": in cat timp oprim la 50-60-80-100 km/h, in conditii de aderenta foarte buna si cu o masina perfecta din punct de vedere tehnic, cu suspensii bune, cauciucuri noi etc.
"Dar la aceasta distanta se adauga in primul rand si distanta parcursa in timpul de reactie al soferului, adica de cand se intampla acel ceva (masina din fata franeaza, copilul trece strada, un alt sofer nu iti da prioritate etc.) si pana cand apesi pe frana.
Sunt doi timp, doua perioade, care trec: timpul de percepere si timpul de reactie efectiva. Asta inseamna cam 1 secunda si jumatate, timp in care nu actionezi frana. Daca circuli cu 100 km/h, intr-o secunda si jumatate mai faci inca 30 de metri.
Prin urmare, soferul trebuie sa inteleaga ca datele trebuie interpretate. Tabelul pe care ti-l pune la dispozitie producatorul se refera la distanta de franare a unei masini aflate in conditii perfecte si din momentul in care ai actionat frana", ne-a explicat cunoscutul pilot.
In ceea ce priveste timpii de reactie ai soferului, ei sunt aceeasi mereu, dar la diferite viteze distantele parcurse sunt diferite.
"Intr-o secunda, la o viteza mai mica parcurgi o distanta mai mica, dar la o viteza mai mare faci mai mult", a adaugat acesta.
Masina cu care circuli nu e perfecta
Bineinteles ca timpul de oprire efectiva a masinii depinde foarte mult si de alti factori, cum ar fi cauciucurile, incarcatura, aderenta.
"Distanta parcursa in timpul franarii creste cu cat aderenta este mai mica sau cu cat masina nu e perfecta, ca sa spunem asa, adica cu cat are cauciucurile mai uzate, are frana mai obosita sau are suspensia mai obosita.
O masina cu suspensia degradata, complet stricata, poate sa isi tripleze spatiul de franare doar din cauza faptului ca suspensia nu e buna! Suspensia are rolul sa tina roata pe sosea si daca mai apar si alti factori, cum ar fi mici denivelari sau nisip pe asfalt, spatiul de franare creste foarte mult doar pentru ca suspensia e obosita", a adaugat Titi Aur.
In cat timp franam pe polei?
Si in cazul in care soseaua e acoperita de polei "e o intreaga poveste", spune pilotul.
"Poleiul are foarte multe forme. El incepe de la un strat foarte fin de apa format din condensul de la ceata, care se pune pe asfalt si micsoreaza aderenta (lucru care se observa si cu piciorul) si poate sa ajunga pana la acea forma din cauza careia toata lumea cade, isi rup oamenii picioarele si o masina oprita pe sosea si batuta de vant e dusa in lateral. Acea 'sticla' pur si simplu, cu stratul de apa abia topit, pe care se aluneca foarte tare.
De aceea nu putem sa spunem exact: Pe polei se lungeste spatiul de franare cu 20%. Nu. Poate sa se lungeasca cu 5.000% pentru ca exista acel tip de polei pe care daca circuli cu 50 de km/h masina pur si simplu nu se opreste, orice ai face, se duce ca pe un lac inghetat.
Mai mult, si poleiul, si stratul de zapada depind de temperatura. Cauciucul nu aluneca practic pe gheata sau pe polei, ci pe un strat de apa format intre cauciuc si gheata. Cu cat este mai frig afara, cu atat aderenta este mai buna. Daca am putea merge la -70 de grade, aderenta ar fi foarte buna", a explicat Titi Aur.
Concluzia ar fi ca sunt atat de multi factori care influenteaza distanta de franare incat nu este bine sa mergem cu ochii inchisi, pe formule matematice, spune pilotul.
"Soferul trebuie sa simta masina si sa adapteze masina la conditiile particulare. Iar distanta de franare creste sau scade uneori foarte mult. Nu e vorba de 2-5%, ci poate sa se dubleze, sa se tripleze sau sa se faca si de 5 ori mai mare", a atentionat acesta.
Citeste mai multe despre: Sa evitam tragediile de genul celei de pe A2. Cum sa conducem pe timp de ceata si ce sa facem in caz de carambol
Efectul de turma de pe autostrada
Intrebat de ce crede ca s-au produs cele doua caramboluri pe Autostrada Soarelui la scurt timp unul dupa altul, Titi Aur ne-a explicat cum ajunge un sofer "cuminte" sa isi piarda viata doar pentru ca e victima "efectului de turma".
"Marea problema (in general in lume, dar in special in Romania) este ca pe autostrada soferul capata un fel de incredere exagerata ca pe autostrada nu i se poate intampla nimic. Pe autostrada pot sa merg mai tare, nu sunt carute, nu am intersectii, treceri de pietoni, nu vine nimeni din fata, deci sunt in siguranta. Asa se ajunge la efectul de turma, care se coroboreaza si cu neatentia.
Sa spunem ca eu consider ca pot sa merg cu masina mea in anumite conditii, de ceata de exemplu, cu 50 km/h. Daca sunt pe o sosea nationala, cel care vine din urma si vrea sa mearga mai repede e obligat sa stea in spatele meu, pentru ca nu vede si nu vrea sa riste. Daca ma depaseste unul cu o viteza mult mai mare, voi spune 'E un nebun, e treaba lui, eu merg cu viteza mea'.
Pe autostrada, cel care ma depaseste merge paralel cu mine si ma depaseste. In mine, soferul linistit si cuminte, nu teribilist, nu dornic de aventura, se starneste sentimentul de inferioritate. 'Eu sunt cam prostut ca merg asa incet'. Si atunci sunt tentat sa merg si eu ca el, ca daca el merge inseamna ca se poate. Si tot asa gandeste si urmatorul, si urmatorul.
Si daca faci o analiza, pe ceata, cu ce viteza se merge la iesire din Bucuresti pe autostrada spre Constanta, o sa vezi ca se merge cu o viteza relativ corecta pentru vizibilitatea respectiva. Dar daca te duci cu 50 de km mai departe o sa vezi ca viteza coloanei de masini este mai mare. Iar daca te duci la 100 de km e si mai mare. De ce? Pentru ca apare acel efect de turma.
Te impingi unul cu altul, iti dai incredere falsa unul altuia, iti spui 'Daca ei merg asa, inseamna ca se poate'. Si, incet, incet creste ritmul de mers, iar soferii intra fara sa isi dea seama in zona nesigura.
Daca nu se opreste niciunul brusc, toata lumea ajunge bine la Constanta. Daca se intampla insa ceva (opreste unul, se acroseaza doi etc.), cum s-a intamplat la ultimele caramboluri (unul a franat pe banda unu ca sa faca la dreapta), automat ceilalti care erau 'incinsi' si mergeau mai tare decat trebuia ca sa fie in siguranta, n-au mai reusit sa opreasca", ne-a explicat pilotul.
Paradoxal, Titi Aur spune ca "cei mai periculosi sunt soferii profesionisti, care circula foarte mult".
"Ei spun 'Eu conduc de 20 de ani, am facut ruta Bucuresti-Constanta de 400.000 de ori cu microbuzul sau camioneta la aprovizionare, deci mie nu mi se poate intampla nimic, li se intampla celor mai fraieri'.
Iar cand apare acel moment neprevazut, daca tu ai si viteza un pic peste limita si mai esti si un pic neatent (nu mai spun de cei care vorbesc la telefon in timp ce conduc), se produce carambolul si vin unii peste altii.
Asta se intampla si in alte parti, dar cu atat mai mult la noi, pentru ca nu stim sa circulam corect la modul general, iar pe autostrazi nici atat", a conchis cunoscutul pilot de raliuri.