Ce secrete ascunde un sarut?

Oamenii de stiinta se straduiesc din rasputeri sa descifreze mecanismele care se declanseaza in momentul in care doua persoane isi unesc buzele intr-un sarut. Zeci de experimente si de studii, care mai de care mai nastrusnice si cu rezultate deseori surprinzatoare, incearca sa demonstreze ca sarutul este mult mai mult decat o inlantuire de simturi sau emotii. Sarutam fugar, lasciv, teatral, tandru, cu patos, timiditate sau exuberanta. Dar foarte putini dintre noi stiu ce secrete ascunde acest gest atat de familiar.

Cum ar fi, de exemplu, originea acestui obicei. In 1960, britanicul Desmond Morris a lansat o surprinzatoare teorie potrivit careia sarutul a evoluat din stravechiul reflex al primatelor de a-si hrani puii mestecand mai intai mancarea si dandu-le-o apoi direct in gura, atingandu-le astfel buzele. Cimpanzeii isi hranesc si astazi puii in acest mod, un motiv in plus pentru oamenii de stiinta sa nu aiba niciun dubiu ca si stramosii nostri procedau la fel. Obiceiul ar fi evoluat apoi prin aparitia de noi gesturi, cum ar fi simpla atingere cu buzele a puiului infometat, pentru a-l pacali pana in momentul in care mama urma sa faca rost de hrana. Mai tarziu gestul s-a transformat intr-un semn de tandrete si de maxima afectiune.

Supravietuirea speciei

Antropologii au mers mai departe cu cercetarile si au ajuns la concluzia ca motivul pentru care obiceiul de a saruta pe cineva nu s-a pierdut in istorie este legat (cum altfel?) de supravietuirea speciei. Astfel, profesorul Gordon G. Gallup de la Universitatea din Albany, SUA, declara intr-un interviu acordat in 2007 pentru BBC ca un sarut "implica un schimb extrem de complex de informatii olfactive, tactile sau gustative, informatii care fac ca partenerii sa decida in mod inconstient daca sunt sau nu compatibile genetic pentru o relatie de lunga durata si pentru procreere".

Obiceiul sarutului s-a perpetuat insa de-a lungul mileniilor fara a fi necesara existenta unor explicatii stiintifice. La inceput a fost folosit in timpul ceremonialelor oficiale, mai ales religioase. Tot biserica a fost cea care a introdus ritualul sarutarii obiectelor sfinte si a relicvelor, in semn de respect si credinta.

In viata publica obiceiul a fost introdus in Europa de catre romani, care obisnuiau sa se sarute pe obraz cand se intalneau, sa sarute inelele sau robele conducatorilor in semn de supunere, ori statuile zeilor. Tot de la romani se trage si sarutul mirilor, ca simbol al dragostei eterne. In Grecia antica, pozitia in societate dicta si modul in care era permis sarutul, pe obraz sau pe gura pentru cei de acelasi rang, in timp ce superiorilor li se saruta mana iar imparatilor picioarele.

Reactiile chimice

Revolutia tehnologica din ultimele decenii i-a ajutat pe cei pasionati de subiect, sa analizeze in amanuntime reactiile chimice care se declanseaza in corpul uman in momentul in care o persoana saruta pe cineva. S-a putut constata astfel ca buzele sunt zonele cele mai populate cu senzori neuronali de pe intreaga fata. Atunci cand sarutam, terminatiile neuronale de la nivelul buzelor, limbii si gurii in intregime, trimit mesaje fulgeratoare catre creier si corp, declansandu-se astfel binecunoscute senzatii de incantare si emotii intense.

Nu mai putin de 5 din cei 13 nervi cranieni care afecteaza functiile cerebrale, intra in functiune atunci cand sarutam pe cineva, sustin cercetatorii, care descriu momentul ca pe un adevarat "foc de artificii senzorial si hormonal". Rezultatul? Producerea serotoninei (hormonul fericirii) dopaminei si adrenalinei, care, potrivit acelorasi specialisti, au un efect narcotic de 200 de ori mai puternic decat morfina.

Studii recente au aratat si lucruri cu totul si cu totul neasteptate. Transferul de saliva care se face in timpul unui sarut intre doi parteneri sporeste productia de anticorpi, sarutul fiind echivalentul unui vaccin natural, deoarece, pe langa cele 40.000 de bacterii, trec de la un partener la altul si substante anti-bacteriene. Nu trebuie sa ne ingrijoram, deoarece aceleasi studii arata ca persoanele care se saluta printr-o strangere de mana sunt de trei ori mai expuse transmiterii de microbi decat cele care se saruta pe obraz sau pe gura.

Focar de boli?

Desi nu aveau nici cea mai vaga idee despre toate aceste lucruri, oamenii si-au dat seama din cele mai vechi timpuri ca prin sarut se pot transmite anumite boli. Au fost momente in care, din cauza epidemiilor care faceau sute de mii de victime, sarutul a fost interzis prin lege si chiar pedepsit cu moartea, de exemplu in timpul epidemiilor de ciuma din secolul XV.

Si totusi ... Circa 10% din populatia planetei fie nu cunoaste fie nu admite acest gest ca semn de afectiune. In multe tari, in majoritate asiatice, sarutul in public este interzis si chiar aspru pedepsit prin lege. Pe de alta parte, in unele culturi obiceiul este inlocuit cu alte semne de afectiune, un exemplu in acest sens fiind eschimosii. Acestia isi ating nasul de nasul partenerului, apoi trag aer adanc in piept si expira profund, pentru a savura "aroma" partenerului. In incheiere cei doi parteneri isi ating obrajii pentru cateva momente.

Studiile si sondajele au mai scos in evidenta si alte aspecte inedite. Astfel, un sarut romantic dar scurt arde 2-3 calorii iar un sarut frantuzesc - mai mult de cinci calorii. Un minut de sarutari consuma in medie 26 de calorii.

In timpul unui sarut pasional sunt activati peste 30 de muschi faciali, ceea ce face din acest gest un remediu recomandat impotriva ridurilor.

2 saptamani din viata

O persoana petrece sarutindu-se, in medie, 20.160 de minute (circa doua saptamani) din viata.

Majoritatea persoanelor au declarat ca au experimentat primul sarut inainte de 14 ani.

59% dintre barbati si 66% dintre femei au declarat ca au abandonat o relatie pe motiv ca primul sarut nu a fost satisfacator.

Majoritatea persoanelor se apleaca spre dreapta in momentul in care saruta iar 66% dintre oameni tin ochii inchisi.

Pe scoarta cerebrala a fost identificat cu un sistem neuronal de detectie, care ii ajuta pe indragostiti sa-si gaseasca buzele chiar si pe intuneric.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...