Un fost disident politic cere 300.000 de euro despagubiri statului roman

Marin Trusca, fost disident politic, cere Tribunalului Bucuresti sa oblige statul la plata de daune morale de 300.000 de euro.

El cere compensatii pentru cele trei perioade in care a fost inchis de comunisti in spitale de psihiatrie, pentru ca a fost exclus din invatamant si supravegheat permanent intre 1971 si 1989.

In 1971, Marin Trusca, student la Facultatea de Istorie din Bucuresti, a atacat, intr-o sedinta a asociatiei studentesti, "inegalitatile sistemului, privilegiile sociale, noile forme de exploatare mascata si aparitia cultului personalitatii lui Ceausescu", se arata in actiunea depusa de catre acesta in instanta, potrivit NewsIn.

Din acel moment, Trusca a intrat in vizorul Securitatii, care i-a deschis dosar de urmarire si a pus aproximativ 120 de ofiteri si 75 de informatori ai Securitatii sa il supravegheze permanent, atat pe el, cat si pe familia sa, potrivit documentelor de la dosar.

In 1972, Marin Trusca a intrat in invatamant, fiind repartizat intr-un sat din Vaslui. Potrivit actelor, de acolo Trusca a trimis, in septembrie 1973, o telegrama catre Nicolae Ceausescu, prin care l-a anuntat ca intra in greva foamei pentru ca nu i s-a raspuns la niste sesizari facute catre PCR.

Totusi, securistii nu ii permit intrarea in greva si anul urmator il trimit in armata, iar intre 8 si 14 mai 1974 il interneaza la Sectia de Neurologie a Spitalului Militar Constanta, cu diagnosticul "sindrom discordant", potrivit actelor depuse la dosar.

Urmare a internarii sale si a supravegherii permanente de catre informatorii Securitatii, in 31 decembrie 1974 Trusca este eliminat din invatamant, cu "motivatie politica", se arata in actiune.

Potrivit aceleiasi actiuni depuse la Tribunalul Bucuresti, in ianuarie 1975 luptatorul anticomunist este expulzat din Vaslui, la ordinul primului secretar al Consiliului Judetean Vaslui al PCR, Gheorghe Tanase.

Intre 5 februarie si 18 aprilie 1975, el e din nou internat la psihiatrie, de data aceasta la Socola, cu diagnosticul "psihoza discordanta", iar ultima internare se desfasoara intre 25 si 28 noiembrie 1986, la Spitalul de Psihiatrie din Craiova, cu diagnosticul "sindrom discordant paranoic".

Dupa ce a fost exclus din invatamant, Marin Trusca a fost nevoit sa lucreze pe santier timp de 11 luni, ca muncitor necalificat.

In urma unei anchete a Partidului Comunist Roman, fostul detinut politic a fost reincadrat in munca, fiind angajat ca muzeograf la Muzeul Olteniei Craiova. Astazi, lucreaza la acelasi muzeu, potrivit documentelor.

Cu toate acestea, din 1971 pana la Revolutie, Marin Trusca si familia sa au fost supravegheati de aproximativ 120 de ofiteri ai Securitatii si 75 de informatori.

Ei le interceptau telefoanele, le citeau corespondenta si ii urmareau pas cu pas, potrivit notelor informative depuse la dosar, primite de la CNSAS.

"De abia in 1996 Spitalul Numarul 3 Craiova, in urma numeroaselor mele cereri, m-a scos din evidenta LSM", arata Trusca in instanta, desi inca din 1992 Comisia de Analiza a Abuzurilor Psihiatrice in Scopuri Politice l-a incadrat in categoria persecutatilor politici.

Disidentul politic arata in dosar ca statul roman ii da, lunar, din 1993, aproximativ 20 de lei indemnizatie pentru cele trei internari la psihiatrie din perioada comunista.

"Prin aceasta indemnizatie incalificabila se induce ideea inutilitatii luptei noastre impotriva regimului comunist, sunt scapati de raspundere materiala si penala persecutorii ceausisti si sunt legalizate pe motive politice", noteaza Trusca in actiune.

Procesul dintre Marin Trusca si statul roman va incepe in 19 februarie la Tribunalul Bucuresti.