Romania s-a opus la summit-ul NATO propunerii lui Medvedev privind apararea Europei

Romania s-a numarat printre statele care s-au opus, la summit-ul NATO de la Lisabona, propunerii facute de presedintele rus Dmitri Medvedev de a recurge la o aparare antiracheta pe sectoare a Europei.

Polonia, Romania si tarile baltice au subliniat ca NATO nu trebuie sa isi "exporte securitatea", ceea ce inseamna ca Rusia nu trebuie sa fie insarcinata cu asigurarea securitatii in Polonia, Letonia si Estonia, relateaza RIA Novosti.

Vineri, genelarul Andrei Tretiak, seful Directoratului de operatiuni al Statului Major rus (GOU), a confirmat pozitia Rusiei, potrivit careia desfasurarea sistemului american antiracheta reprezinta o amenintare reala la adresa fortelor de disuasiune nucleara ale Moscovei.

Generalul a precizat ca amenintarea va aparea dupa 2015, cand Statele Unite vor instala rachete SM-3 modificate si va creste numarul de elemente antiracheta maritime la 40 de nave cu 400 de interceptori.

Tretiak a pus accent pe amenintarea reprezentata de elementele instalate in Polonia.

Desi refuzul presedintelui american Barack Obama de a desfasura interceptori in Polonia a deranjat fosta tara comunista, Varsovia ar fi fericita sa redeschida acest subiect, comenteaza RIA Novosti. De exemplu, generalul Stanislaw Koziej, seful Biroului polonez pentru securitate nationala, le-a cerut SUA si NATO sa se intoarca din Asia spre Europa.

Din punctul sau de vedere, cu cat se implica mai mult NATO in Afganistan, cu atat mai mare va fi degradarea functiei sale principale - apararea tarilor membre impotriva amenintarilor directe, asa cum prevede Articolul 5 al Cartei Aliantei. Polonia a spus clar, la toate nivelurile, ca priveste in continuare Rusia drept principala amenintare.

Principalele forte politice din Polonia si majoritatea presei au criticat decizia lui Obama din septembrie 2009 de a anula planurile de desfasurare a unor interceptori americani pe teritoriul fostei tari comuniste. Varsovia reaminteste constant SUA ca 2% din armata sa lupta in Afganistan si ca pana la 20% din bugetul apararii tarii este alocat pentru sustinerea misiunii. Retragerea trupelor poloneze este programata pentru 2012, iar polonezii se tem ca SUA nu isi vor respecta promisiunea de a moderniza sistemul ce vizeaza sa apere tara de potentiale "agresiuni din est".

Ministerul rus de Externe si-a exprimat deja regretul in legatura cu planurile de a desfasura elemente ale scutului antiracheta in Romania, considerand ca Statele Unite actioneaza ca si cum resetarea relatiilor ruso-americane nu a avut niciodata loc, iar presedintii rus si american nu au recunoscut interdependenta dintre rachetele ofensive si defensive la reuniunea de la Praga.

Moscova va reactiona, cu siguranta, si la participarea Poloniei in apararea antiracheta. La o conferinta de presa organizata la Skolkovo, presedintele Dmitri Medvedev a spus ca o continuare a dezvoltarii apararii antiracheta americane va obliga Rusia sa isi dezvolte propriul potential ofensiv.

Evgheni Bujinski, membru al Grupului international de experti din centrul PIR, de la Moscova, a precizat intr-o conferinta de presa: "Desfasurarea elementelor sistemului american antiracheta in Romania si Balcani poate fi justificata, dintr-un punct de vedere, prin necesitatea de a contracara amenintarile provenind din Orientul Mijlociu. Noi pur si simplu cerem garantii ca sistemul nu va fi orientat impotriva capacitatilor nucleare ruse. Dar atunci cand este vorba de Polonia si Cehia, situatia este foarte diferita - suntem pregatiti sa dovedim cu cifrele disponibile ca sistemul ar permite Statelor Unite sa intercepteze rachete din vestul Rusiei".

Bujinski, care pana recent a condus Departamentul de drept international din Ministerul Apararii, a subliniat si ca momentul ales pentru anuntarea initiativei americano-romane este gresit: in timp ce Rusia si NATO se vor reuni in curand pentru Consiliu, exista multe discutii despre sfarsitul resetarii ruso-americane, a avertizat el.

Evenimentele pot evolua in mai multe moduri", a afirmat si Vladimir Orlov, seful centrului PIR. "Cel mai bun scenariu posibil ar fi instalarea unui sistem european antiracheta impreuna cu Rusia. Pe de alta parte, Rusia si Statele Unite ar putea renunta la un sistem comun, dar continua cooperarea privind acest subiect, tinand cont si de interesele ruse. Iar al treilea scenariu, cel mai rau, Rusia se cearta cu Statele Unite si aliatii lor, iar noile sisteme de aparare antiracheta sunt construite fara participarea rusa", a explicat el.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...