Povestea cartilor "arestate" de Securitate

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Duminica, 27 Mai 2018, ora 17:33
10983 citiri
Povestea cartilor "arestate" de Securitate
Foto: Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii

Un proces verbal realizat de Securitate la 11 februarie 1960 dezvaluie ca toate lucrarile sau manuscrisele care au fost "prinse" in cazul celebrului lot Noica-Pillat si folosite ca probe in proces ar fi fost distruse prin ardere. Documentul pare rupt din romanul "Fahrenheit 451".

Coordonator stiintific in cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii CNSAS, psihologul Cristina Anisescu crede ca acest proces verbal a fost pur si simplu intocmit pentru a nu mai intreba nimeni niciodata despre aceste manuscrise.

"Nu cred ca toate au fost arse, cred ca ele au fost arse partial. Este o oroare a ororilor sa distrugi opere ale unor ganditori mari, fara nicio capacitate de a le valorifica ulterior. Acest proces verbal pe mine ma ingrozeste. Este opera confiscata a celor 22-23 de intelectuali implicati in acest proces: Paleologu, Noica, Steinhardt, Pillat, Pastorel Teodoreanu si altii...", isi exprima stupefactia psihologul.

Cazurile in care Securitatea ancheta scriitori, poeti sau filozofi au fost insa mult mai multe. Lucrarile acestora, manuscrise sau notite, au fost gasite la perchezitii si au fost folosite ca probe impotriva autorilor.

Metri liniari de opere

In perioada 2002-2005, Serviciul Roman de Informatii (SRI) a predat catre CNSAS un fond de dosare denumit "Manuscrise". Este vorba de 60.000 de file reprezentand manuscrise confiscate abuziv de organele de Securitate inainte de anul 1989. Aceste documente fac parte din patrimoniul cultural national. Modul in care s-a constituit acest fond a fost relevat de un document din dosarul de urmarire informativa deschis pe numele lui Constantin Noica.

Potrivit unui document emis de SRI in 1993, privind cazul filosofului Constantin Noica, serviciul secret detinea in arhiva cinci metri liniari de documente in care exista opera literara, politica, istorica a unui numar de peste 80 de personalitati. Directorul arhivei SRI i-a scris sefului de atunci al SRI, Virgil Magureanu, ca aceste opere sa fie scoase din fondurile arhivistice din care faceau parte si sa fie conservate separat. Acest fond, creat dupa 1993, a ajuns sa fie preluat de CNSAS.

Anisescu crede ca cel mai probabil aceste documente au fost scoase din fondurile "Penale", si ca in dosarele de ancheta se gasesc multe astfel de inscrisuri literare. Ele devin probele incontestabile ale obtuzitatii regimului obsedat de controlul, supravegherea si pedepsirea creatorilor liberi, explica specialistul CNSAS.

Manuscrisele de la MNLR

Cristina Anisescu este coordonator din partea CNSAS intr-un proiect inedit, expozitia "Manuscrisele scriitorilor in arhivele Securitatii", de la Muzeul National al Literaturii Romane.

Piesele centrale ale expozitiei sunt manuscrisele identificate in Arhiva CNSAS: creatii cu valoare literara, poezii, poeme, eseuri, jurnale personale, memorii, note si insemnari privind anumite evenimente sau aspecte ale vietii sociale, insemnari din detentie, critici si adnotari ale unor lucrari relevante interzise etc.

Proiectul ne pune in fata unui fragment din istoria literara involuntara redata printr-o colectie de documente din viata privata a scriitorilor, marturii despre viata lor de grup, despre familie, despre viata din redactii, despre creatie si rezistenta.

Frica Securitatii de litere

Sunt documente din cazuri celebre - grupul scriitorilor germani din Brasov, lotul Noica-Pillat, Rugul Aprins, grupul Carioanopol, Aktionsgruppe Banat, Petre Pandrea, Bellu Zilber etc.

"Misiunea noastra a fost sa scoatem la lumina opera si scriitorul in diada. Sa punem in lumina si mai acut ideea ca Securitatea si celelalte institutii care au avut functii represive in stat au stat deasupra acestei diade, scriitor-manuscris, mereu cu spaima cuvantului lor, a literei lor, cu spaima ca oricand, pornind de la acel cuvant CEVA ar putea sa deraieze, sa schimbe, sa influenteze, mintile romanilor care ar fi trebuit sa urmeze ideologia dictata", mai explica Anisescu.

Procesul- verbal prin care lucrarile confiscate de la intelectuali implicati in cazul Noica-Pillat au fost distruse prin ardere

De ce Securitatea se temea de scriitori?

"Un scriitor nu scrie pentru el insusi, scrie sa daruiasca lumii parte in el, parte viziunea lui despre lume, despre politica, despre viata, despre tot ceeea ce se intampla in jurul lui. El nu poate sa-si tina opera in sertar. O da unui coleg al lui. O share-uieste, o impartaseste cu prietenii lui, cu cei din anturajul cultural. Ar fi insemnat o contaminare de grup. Ar fi insemnat sa faca switch unor minti in lant.

Un singur scriitor, ganditi-va, ca un singur scriitor sau poet era intr-un cerc

literar de cel putin 20-30 de persoane. La randul lor, acestea erau conectate cu

alte persoane. Se putea crea o alta retea, subterana extrem de periculoasa regimului", arata specialistul CNSAS care era puterea cuvantului in comunism.

Anisescu arata ca tot ce se creeaza "in subterane", exact ca in mintea omului, ca in psihicul omului, este foarte greu controlabil. Teama Securitatii era aceea ca aceasta constructie risca sa contamineze mai bine masele decat un mesaj direct, bine construit si cu zel propagandistic. "Securitatea stia acest lucru", puncteaza psihologul.

Cristina Anisescu. Foto: Muzeul de Istorie si Arheologie Constanta

Lucrarile lui Tutea

De exemplu, in cazul lui Petre Tutea, in arhivele Securitatii se gasesc lucrari pe linie economica, nu filozofica. Lucrarile nu erau periculoase pentru Securitate. De ce le-au confiscat?

"Pentru ca erau niste analize macro-economice destept intocmite, pentru ca ar fi putut sa se isnpire din ele, eventual si sa le foloseasca impotriva lui Tutea. Era un om de o complexitate inimaginabila, iar tinta lor era sa distruga inteligentia incomoda, in asa fel incat sa nu mai aiba capacitatea de a influenta", explica Anisescu.

O parte dintre manuscrisele unor fosti disidenti, a caror opera a fost confiscata de Securitate, au fost publicate, la solicitarea mostenitorilor. Asa este cazul lui Bellu Zilber si Petre Pandrea.

In 2017, din cele 105 de dosare incluse in fondul Manuscrise, 13 dintre ele au fost predate apartinatorilor sau urmasilor acestora, pastrand in arhiva CNSAS o copie a acestora.

"Ceea ce se pastreaza in arhiva este drumul, parcursul in care un manuscris a fost furat, si nu folosesc termenul confiscat, din casa scriitorului. A fost furat pentru ca s-a interpus o adevarata operatiune conspirativa, folosindu-se oameni simpli, menajere, orice altceva numai a pune mana pe manuscrise", descrie psihologul cum decurgeau operatiunile Securitatii. In cele mai multe cazuri insa, ofiterii de Militie sau Securitate le confiscau in timpul perchezitiilor.

Ce contineau operele

In cele mai multe cazuri, in scrieri nu aparea fronda fatisa impotriva dictaturii, mesajul era unul cu cheie. "Intotdeauna mesajul lor era cifrat. Sa fim cinstiti, chiar si astazi avem in sange aceasta inertie la a spune adevarul pe fata. Era cifrat, stilistic era imbracat in cuvinte, se subintelegea. Nimic nu era pe fata", explica Anisescu.

Atunci cand Securitatea incepea o ancheta, confisca toate lucrarile, indiferent daca acestea erau sau nu critice la adresa regimului. De exemplu, in cazul medicului Mircea Piticaru, arestat cand era student, in 1962, sunt zeci de caiete de insemnari.

"Erau insemnari absolut naive, despre istoria religiilor, psihologie, schite, desene. Absolut nevinovat. Au fost luate in bloc si folosite corp delict si considerate fiind impotriva regimului. Nu aveau absolut nicio relevata politica", dezvaluie Anisescu.

Ciudatul caz al lui Sufletel Orest

Un caz similar este cel al lui Sufletel Orest, fost soldat in primul Razboi Mondial si care in perioada interbelica a fost primar intr-o comuna din Suceava. A intrat in atentia Securitatii, a fost inchis mai multi ani, pentru ca a fost membru al Partidului National Crestin, ulterior a intrat in Miscarea Legionara.

"Caiete intregi cu viata lui de soldat in primul Primului Razboi, notite despre viata sateasca, starea de spirit, note, insemnari, taieturi din ziare, povestea locului, cantecul locului din zona Sucevei. Insemnarile lui nu au nimic in comun cu aspecte ale legionarismului. Orice insemnare s-a folosit impotriva lui. Orice gand scris devenea un corp delict. Securitatea construia meticulos, avea nevoie de probe, nu doar de informatori. Aveau nevoie de corespondenta lor, care era confiscata, de probe inregistrate, cu microfoane instalate in locuinte sau spatiile personale".

Dupa eliberarea din penitenciar, Sufletel Orest a fost urmarit de Securitate intreaga sa viata, pana prin anii '80, cand a decedat.

"Pentru el exista in arhiva aproape jumatate de metru liniar de documente absolut spectaculoase. Este un caz de studiu antropologic, de antropologie sociala, despre Primul Razboi Mondial, despre viata religioasa, viata satului de odinioara, despre cum era perceputa politica in perioada interbelica", mai arata Anisescu.

Cum erau constransi scriitorii

Expozitia "Manuscrisele scriitorilor in arhivele Securitatii" poate fi vizitata la MNLR pana pe data de 10 iunie 2018. Potrivit organizatorilor, toate panourile au prezentat cazuri atent selectate, relevante si inedite, punand accentul pe povestea completa, regasita in dosare cu privire la supravegherea autorilor de inscrisuri: prezentarea autorului, episoadele urmaririi, motivul redactarii lucrarii, modalitatea prin care s-a desoperit manuscrisul si semnificatia lui in cadrul procesului de urmarire, tehnicile utilizate, consecintele urmaririi sau condamnarii etc.

(Foto: Cristina Anisescu)

De asemenea, au fost evidentiate metodele si tehnicile folosite de institutiile represive pentru a urmari, condamna, constrange sau influenta autorii manuscriselor:

- limitarea anturajului;

- izolarea obiectivului;

- compromiterea obiectivului;

- destramarea relatiilor, dirijarea retelei informative si agentii cenzurii, filaje, interceptarea convorbirilor, contactari pentru influentarea si avertizarea celor din anturajul obiectivului;

- cercetarea obiectivului pana in cele mai mici amanunte ale vietii acestuia;

- compromiterea, anchetari periodice, perchezitii domiciliare;

- controlul si confiscarea lucrarilor personale;

- furtul prin interpunerea unor colaboratori, urmarirea penala obiectivului;

- controlul si cenzura corespondentei, preconizarea efectuarii unei expertize medico-psihiatrice sau alte combinatii operative.

Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia din funcţia de senator vor da filmări intime"
Senatoarea Diana Șoșoacă susține că a primit amenințări și este hărțuită, cu scopul de a-și prezenta demisia. Ea pretinde chiar că e șantajată cu filmări compromițătoare cu ea,...
ICCJ dezbate contestația depusă de Alianţa Dreapta Unită, după ce Biroului Electoral Central a respins protocolul său de constituire
ICCJ dezbate contestația depusă de Alianţa Dreapta Unită, după ce Biroului Electoral Central a respins protocolul său de constituire
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dezbate marţi contestaţia depusă de Alianţa Dreapta Unită la decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire....
#manuscrise confiscate Securitate, #scriitori manuscrise furate Securitate , #CNSAS